Reglementări pentru participarea elevilor la ora de religie
Comisiile de Învaţământ şi Juridică din Camera Deputaţilor au hotărât că elevii vor participa la ora de religie pe baza unei cereri scrise semnată de un părinte.
Articol de Radiojurnal, 24 Martie 2015, 20:38
Comisiile de Învaţământ şi Juridică din Camera Deputaţilor au hotărât, într-o şedinţă comună, că elevii vor participa la ora de religie pe baza unei cereri scrise semnate de ei dacă sunt majori sau de un părinte în cazul copiilor minori.
Textul adoptat are la bază ultimele decizii în materie ale Curţii Constituţionale.
Deputaţii din comisiile de specialitate au stabilit că înscrierea la orele de religie este valabilă până la momentul în care părintele sau copilul major decide să se retragă.
Au fost şi o serie de amendamente ale deputatului neafiliat, Remus Cernea, toate respinse.
"Am propus, de exemplu, să fie o alternativă pentru acei elevi care nu urmează ora de religie. De asemenea, avem în Codul civil o prevedere că elevii care au împlinit 14 ani îşi pot alege singuri religia. Or, dacă tu îi obligi să vină la ora de religie predată în mod confesional, evident că le încalci libertatea de conştiinţă", spune Remus Cernea.
Propunerile deputatului Remus Cernea sunt apreciate de profesorul Ionuţ Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, drept încercări de diminuare a importanţei orelor de religie.
"Până la urmă îi umileşte pe părinţii care sunt puşi permanent, două milioane şi ceva de părinţi, cum a fost şi cazul aici, să vină şi să repete mereu acelaşi lucru", spune Ionuţ Gabriel Corduneanu.
Secretarul de stat în Ministerul Învăţământului, Kiraly Andras György, a precizat că metodologia cu privire la înscrierea, retragerea sau eventual reînscrierea la orele de religie va fi stabilită după adoptarea legii de parlament.
"Retragerea se poate face doar cu finalizarea anului şcolar. Având în vedere că poate să se retragă după un an, este posibil să fie şi acest mod ca anual să se facă înscrierea", spune Kiraly Andras György.
Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor şi apoi Senatului în calitate de cameră decizională.