Reforma pensiilor, „decalaj uriaș între declaraţiile politice și realitate”

Coaliția de guvernare lucrează în acest moment la reforma sistemului de pensii pentru a elimina inechitățile.

Documentul este în lucru la Ministerul Muncii și ar trebui să fie gata până la finalul acestui an - spune președintele PNL, Ludovic Orban - adăugând că unul dintre principalele obiective este echilibrarea veniturilor pensionarilor, în condiții de vechime și de contribuție similare pensia urmând să fie similară.

În ceea ce privește alocațiile, însă, liderul liberal a mai spus că nu sunt șanse ca alocațiile de stat pentru copii să crească de la 1 iulie, pentru că nu există fonduri la buget.

Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" este Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical. Domnule Costin, despre echilibrarea veniturilor pensionarilor se vorbește de multă vreme, adică la contribuție și vechime egală să beneficieze toți de pensie egală. Se va putea face de această dată?

Dumitru Costin: Un principiu corect, care însă va fi în continuare amânat. Circulă de o săptămână un document în spațiul public, și eu l-am lansat, care arată fără echivoc ce angajamente și-a luat România pe relația cu Comisia Europeană. Chiar dacă documentul încă este în negociere, el stipulează în clar faptul că: unu, actuala lege a pensiilor, care propunea un mecanism de reechilibrare se suspendă de la aplicare și va fi retrasă, în locul ei va apărea o nouă lege. Când va ieşi legea aia nouă, habar nu avem. Doi, se îngheață pe termen scurt și mediu - asta înseamnă cel puțin cinci ani de acum încolo - fondul actual de pensii, deci suma tuturor pensiilor din sistemul public care se plătesc astăzi. Păi, ce reechilibrare să faci în interiorul unui fond înghețat! Nu ai nicio şansă, pentru că această recalculare de pensii, reechilibrare pe baza unor principii corecte înseamnă mai mulți bani, o cheltuială mai mare, iar într-un fond de pensii înghețat nu poți să rezolvi această ecuație. Şi lucrurile pot continua aici, pentru că pagina e plină de 10 angajamente pe care România și le ia. Este, să zic așa, documentul care arată că există un decalaj uriaș între declaraţiile politice și realitate.

Realizator: Este acest document lansat de Blocul Național Sindical către membrii guvernului?
Dumitru Costin: Nu e documentul nostru. Noi am venit săptămâna trecută, la întâlnirea la care am participat am venit cu priopriul pachet de măsuri de reformă, 15 puncte de reformă, care vizează și Pilonul 1, vizează şi Pilonul 2. Sunt elemente care trebuiesc puse la punct și acolo. Noi am reacționat în momentul în care am văzut ce negociază Guvernul României cu Comisia Europeană. Comisia Europeană ne-a atras atenţia că avem o problemă structurală, că avem fondul public de pensii aflat într-un permanent deficit şi că trebuie să rezolvăm această problemă, iar măsurile pe care guvernul le-a propus Comisiei Europene sunt cele la care..., la o parte dintre ele deja m-am referit. Aşa văd ei rezolvarea problemei deficitului fondului public de pensii. Spre exemplu, noi am veniot cu alte măsuri. Avem o problemă majoră în momentul de faţă cu economia gri şi economia neagră, sunt foarte multe locuri de muncă, deci care nu sunt fiscalizate în mod corect sau, pur şi simplu, nu sunt fiscalizate şi propunem un anumit model de lucru. De asemenea, atragem atenţia asupra faptului că în ultimii ani de zile forte multe contracte individuale de muncă s-au transformat, şi asta datorită unei fiscalităţi mai favorabile, în contracte comerciale, microîntreprinderi şi aşa mai departe. De ce să nu substituie unii şmecheri un contract individual de muncă, care poartă cu el 25% contribuţie la sistemul public de pensii, 10% la fondul public de sănătate şi încă 10% impozit pe venit, deci 45% din brutul respectiv, şi să nu-l transforme în înţelegere cu angajatorul respectiv într-un contract comercial pe o microîntreprindere ca să dea 3% la cifra de afaceri anual. Da, sunt diferenţe uriaşe în sistemul de fiscalizare care ar trebui reparate tocmai pentru a stopa aceste abuzuri şi a aduce, repet, un număr cât mai mare de locuri de muncă să contribuie la sistemul public de pensii, altminteri nu repari deficitul.

Realizator: Pe de altă parte, vorbind de reforma sistemului de pensii, cu credeţi că ar trebui să înceapă acest demers?
Dumitru Costin: Acest demers trebuie să înceapă înainte de orice cu un concept absolut nou pentru care România ar putea să primeacă bani de la Comisia Europeană şi anume, identitate digitală pentru fievare cetăţean al acestei ţări şi, în principal, pentru cetăţenii cu vârstă de muncă. Pentru că noi în momentul de faţă habar nu avem ce se întămplă cu cetăţenii noştri cu vârstă de muncă, habar nu avem câţi dintre ei lucrează pe afară cu contracte individuale de muncă, habar nu avem câţi lucrează ca şi zilieri, da, habar nu avem câţi cetăţeni sunt în căutarea unui loc de muncă şi nu mă refer doar la cei înregistraţi la Agenţia Naţională sau la agenţiile judeţene de ocupare şi formare, da, acolo îi vezi, dar e o mare masă de indivizi care se află într-o zonă crepusculară şi care supravieţuiesc. Normal ar trebui să ai toate aceste informaţii despre cetăţenii tăi, astfel încât să fi în stare să faci nişte politici publice, să repari sau să stimulezi atunci când este cazul. Aşa, fără să ştii ce se întâmplă cu oamenii tăi! Repet, dacă e cineva în stare să spună astăzi din membrii guvernului câţi români migrează anual să lucreze ca lucrători sezonieri în Germania, Italia, Spania, Austria ş.a.m.d. să o spună. Vă spun eu, nu știe nimeni. Deci, dacă nu știm ce se întâmplă cu cetățenii noştri, dacă nu avem o brumă de respect față de cetățenii acestei țări, nu avem cum să progresăm.

Realizator: Pe de altă parte, dumneavoastră în documentul de care vorbeați la început, ați reconfirmat anumite informații legate de pensii conform cărora sunt măsuri asumate de guvern ce vizează creșterea stagiului minim de cotizare, eliminarea pensionării anticipate și chiar introducerea unui nou sistem de calcul al pensiilor. Ce efecte ar produce aceste măsuri?
Dumitru Costin: Înainte să începem cu coada minciunilor dumneavoastră. O nouă formulă de calcul. Actuala lege a pensiilor ar fi generat creșterile de pensii pe care toată lumea le aștepta înainte de toate ca urmare a schimbării formulei de calcul. În formula de calcul există acest indice de referință, care este menționat și în documentul guvernului trimis către Comisia Europeană de 25. În momentul în care schimbi baza de raportare, și cu siguranță vor schimba baza de raportare, probabil o vor duce la 35, când împarţi 100 de unități la 25 îţi dă 4, când împarţi 100 de unităţi la 35 îţi dă un pic mai puțin de trei, da. Asta nu înseamnă neapărat că cei ale căror pensii vor fi recalculate pe noua formulă de calcul pe care încă nu o ştiu, şi este absolut nefiresc să aflu lucruri din astea de la Bruxelles, de la Comisia Europeană în loc să aflu de la guvernul ţării mele, pentru că astăzi sistemul public de pensii este hrănit, este finanțat, într-un procent zdrobitor de salariații din România, salariaţi care o bună parte dintre ei sunt organizaţi în structuri sindicale. Nu e posibil să nu știu absolut nimic despre intențiile concrete de reformă pe pensii, mai ales că suntem principalii contribuabili acolo. Ei, revenind la ce aţi întrebat. În situația în care însă, pe noile formule de calcul s-ar putea ca unii să constate că prin aplicarea acelei formule din noua lege, pensia în plată pe care o primesc e mai mare decât a ieșit Casei Naționale de Pensii la recalcularea, asta nu înseamnă că pensia lor va fi diminuată, ci va rămâne cu acea valoare de pensie până când, prin mecanisme succesive de indexare anuală, pentru că aici apare o altă problemă pe care eu o asum în acel text, și anume din formula de calcul vor să elimine un indicator. Deci, o să rămâi pe loc cu pensia respectivă în mai mulți ani de zile, până când vei ajunge, chipurile, la valoarea care le-a ieşit lor din calcul. Această pensie determinată se ajuta anual, creştea anual cu inflația și, de asemenea, cu jumătate din salariul mediu net. Spre exemplu: dacă ai avea la nivelul economiei o creștere de salariu mediu de 5%, dai din cei 5% inflația, să zicem că în anul respectiv a fost 3% şi rămâi cu 2%, jumătate din 2% înseamnă 1%. Deci, aveai inflaţia şi acest 1% suplimentar în corectarea pensiei, deci aveai o creștere un pic mai mare a pensiei tale. Pe de-o parte protejată la inflaţie, de pe de altă parte corectată, repet, cu această jumătate de creștere de salariu mediu real. Această jumătate de salariu mediu real se dă deoparte, dispare, nu va mai fi în formula de calcul, asta înseamnă că pensia pe formula lor pe care încă nu a văzut-o nimeni, va fi doar protejată la inflaţie an de an.

Realizator: Mai am o întrebare și am să vă rog să răspundeți foarte pe scurt. După criză este evident că economia are nevoie de timp să își revină. Autoritățile spun că nu sunt bani la buget pentru măriri de salarii ori indexări de alocații. Economic nu este justificată decizia de a nu cheltui mai mult decât permite un buget și așa subțiat de criza generată de pandemie?
Dumitru Costin: România a avut și are în continuare aceeași problemă. Suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește veniturile fiscale ca pondere în produsul intern brut. Dacă România ar schimba completamente filozofia de fiscalizare a economiei în ansamblul său, atunci ar putea să facă suficient de multe venituri pentru bugetul acestei ţări. Atât timp cât tolerăm evaziune, fraudă și avem o legislaţie naţională slabă, strâmbă, care permite scoaterea de fluxuri de bani importante din economia României fără fiscalizarea acestora, o să plângem la nesfârșit că nu avem bani pentru pensii, pentru salarii, pentru alocații.