Recuperarea după neuroinfecţia West Nile poate ajunge la un an

Temperaturile ridicate şi valurile de căldură ce urmează ploilor abundente favorizează apariţia unor afecţiuni, între care şi neuroinfecţia West Nile, o boală infecţioasă ce se transmite prin înţepătura de ţânţar. În aceste condiţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică sfătuieşte populaţia să se protejeze de aceste insecte purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, şi folosind substanţe chimice repelente.
De asemenea, se recomandă instalarea unor plase de protecţie la ferestre, desecarea bălţilor, îndepărtarea recipientelor de apă stătută şi a gunoiului menajer, precum şi folosirea insecticidelor în locuinţă, respectiv în jurul acesteia, dar cu măsură. La ce ar trebui să fim atenţi, aflăm imediat de la invitatul "Apelului matinal", medicul Cătălin Gabriel Apostolescu, manager al Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Capitală. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa!
Da, ca de fiecare dată, vara cu problemele ei, iarna cu problemele ei, amintea Daniela despre neuroinfecţia West Nile, o boală infecţioasă ce se transmite prin înţepătura de ţânţar. Cred că ar trebui să punctăm înainte de toate: orice ţânţar este periculos, poate transmite această boală sau alta?
Ţânţarii care trăiesc în România, da, pot transmite infecţia cu West Nile, indiferent de specia lor.
Da, la ce ar trebui să fim atenţi sau, nu ştiu, cum se manifestă? Cum ne putem da seama că nu e doar o simplă înţepătură de ţânţar?
Evident, dacă azi suntem înţepaţi de un singur ţânţar, putem să facem o legătură epidemiologică între apariţia unor simptome şi pişcătura de ţânţar. Dar de obicei suntem înţepaţi de mulţi ţânţari şi multe zile la rând, aşa că este greu să ne dăm seama care anume din ţânţari ne-a dat boala şi când anume s-a întâmplat. Ideea este că infecţia cu West Nile are o incubaţie destul de scurtă, de câteva zile, iar debutul este /necaracteristic/, cu febră, cu cefalee, cu dureri de muşchi şi cu stare de rău general. Deci este greu de deosebit de o gripă sau de o infecţie cu enterovirus, care dau aşa-numitele gripe de vară.
Şi cât de mare este pericolul de îmbolnăvire în această perioadă? Ce tipuri de afecţiuni sunt cel mai adesea prezente?
Marea majoritate a pacienţilor infectaţi cu West Nile fac forme uşoare, care se remit spontan în două-trei zile. Undeva, 1-3% din pacienţi şi în special pacienţii care sunt în vârstă şi care au comorbidităţi, pot să dezvolte meningită şi meningoencefalită cu West Nile, care, ţinând cont de comorbidităţi şi de vârstă, poate să aibă o evoluţie nefavorabilă.
Spuneaţi că reacţiile sunt aceleaşi ca şi în cazul altor gripe. Practic, cum ar trebui să reacţionăm?
Păi cel puţin primele 24-48 de ore, tratament simptomatic, cu antiinflamator nesteroidian şi simptomatice. Dacă simptomatologia persistă, recomandarea este să ne adresăm medicului de familie. Şi dacă nu se rezolvă nici după vizita la medicul de familie, se poate prezenta pacientul la un spital de boli infecţioase.
Şi ce pot face autorităţile pentru a combate pericolul?
Să ne scape de ţânţari, mă gândesc.
Evident, nici nu îndrăznim să ne gândim la o utopie de genul că o să trăim vreodată într-o lume fără ţânţari sau fără nicio altă insectă - nu este nici posibil şi nu este nici de dorit. Dar atunci când ştim că vrem să desfăşurăm o activitate în aer liber, mai ales într-o zonă de pădure sau într-o zonă apropiată de apă, unde ştim că sunt mai mulţi ţânţari, e bine să ne luăm nişte măsuri de precauţie şi să purtăm, într-adevăr, îmbrăcăminte cu mânecă lungă şi pantaloni cu cracul lung, să folosim repelente, în încăperile în care dormim, să folosim plase de ţânţari şi, de asemenea, repelente de cameră şi să nu facem, totuşi, din pişcătura de ţânţar o tragedie.
Dar există cumva un vaccin împotriva acestei infecţii?
Nu, împotriva infecţiei cu West Nile nu există în momentul de faţă nici vaccin şi nici un tratament etiologic specific. Indiferent de forma clinică de boală, tratamentul este simptomatic şi patogen.
La nivelul spitalului pe care îl conduceţi, care este situaţia? Nu ştiu, sunt mulţi pacienţi? A crescut numărul lor?
În momentul de faţă, pe teritoriul României este confirmat un singur caz de infecţie West Nile.
Ceea ce este bine...
Ceea ce este bine. Ieri am avut... Ţinând cont de faptul că sezonul cald a început în mai şi probabil va mai ţine până la sfârşitul lui septembrie... Deci din cinci luni de vară, trei luni au trecut cu un sigur caz de infecţie West Nile, ceea ce este până în momentul de faţă bine. Nu înseamnă că aşa va rămâne toată vara. E posibil ca numărul cazuri să crească.
Dar care este perioada de recupe după o formă severă a bolii?
Din nefericire, perioada de recuperare este destul de îndelungată. Sunt cazuri care se recuperează total şi la un an de zile de la infecţia iniţială. Aici mă refer în special la cazurile care fac meningoencefalită.
Cazurile foarte grave.
Da. Cazurile uşoare trec fără să lase urme.
Ieri am primit povestea la colegii noştri aflaţi la Jocurile Olimpice de la Paris. Satul olimpic din Paris este plin de COVID-19. Medicul delegaţiei noastre, Diana Torjea, spunea că nu au fost semnalate cazuri grave. Dar în România, de exemplu, cum mai stăm cu COVID-19?
În momentul de faţă asistăm la o creştere, o creştere procentuală destul de importă faţă de, să zic, luna trecută, dar per ansamblu, numărul de cazuri de infecţie SARS CoV-2 este scăzut. La Institutul "Matei Balş" se prezintă 20-25 de pacienţi cu COVID zilnic, dintre care sunt internaţi doar o mică parte din ei. Situaţia este de monitorizat, dar în momentul de faţă nu putem vorbi de o alertă de infecţie cu SARS CoV-2.
Şi dacă ne referim tot la perioada aceasta cu zile caniculare, cu temperaturi foarte ridicate, am observat că au mai apărut şi toxiinfecţiile alimentare.
Toxiinfecţiile alimentare nu ştiu dacă au apărut, ele nu dispar niciodată.
Da, nu dispar niciodată, dar nu suntem noi foarte atenţi şi aşa le descoperim.
Este firesc, pentru că vara se întâmplă două lucruri una la mână este cald şi da, alimentele se alterează mai repede şi trebuie să fim foarte atenţi dacă o mâncare gătită astă-iarnă puteam să o mâncăm siguranţă trei-patru-cinci zile din ea. Vara nu ne mai propunem acest lucru. Şi doi la mână, fiind vacanţă toată lumea pleacă prin diverse locuri, ba la mare, ba la munte, ba prin diversele exotice şi este posibil în condiţii de aglomeraţie ca igiena din unităţile de alimentaţie publică să scadă sub parametri optimali şi, de asemenea, nu e de mirare ca par aceste toxiiinfecţii alimitare.
Da, trebuie să fim atenţi şi la insolaţie. Este vară, este caniculă. Cu mulţumiri pentru precizările pe care ni le-aţi oferit!
Ca să parafrazez un personaj celebru. "Vara nu-i ca iarna" şi trebuie să ne luăm nişte măsuri de precauţie specifice anotimpului.
Corect!
Trebuie să fim foarte atenţi!
Suntem de acord cu mulţumiri şi zi bună, fără cazuri deosebite!
Zi bună!
Invitatul "Apelului matinal" de astăzi, medicul Cătălin Gabriel Apostolescu, managerul Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Capitală.