Recensământul populaţiei şi locuinţelor începe joi

Joi începe cel mai amplu recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România, după 1989.

Peste 100.000 de recenzori vor merge din casă în casă cu chestionare pe care se află 96 de întrebări despre starea civilă sau socială, condiţiile de trai, studii sau familie şi trebuie să ştim că la majoritatea întrebărilor suntem obligaţi să răspundem.

Date complete privind recensământul găsiţi aici.

Dacă refuzăm, trebuie să plătim amenda, iar aceasta nu este deloc mică. Poate ajunge şi la cinci mii de lei.

Întrebările la care nu trebuie să răspundem dacă nu dorim sunt legate de etnie, religie, limba maternă şi dizabilităţi.

Datele obţinute la recensamânt sunt confidenţiale şi pot fi folosite doar în scop statistic. Vom afla care este populaţia stabilă din ţară, pe sexe, vârste, dupa starea civilă, după cetăţenie, după statutul profesional, etnie, limbă maternă sau religie.

Vom putea şti după recensământ câţi romani sunt apţi de muncă, câţi au plecat în străinătate să caute de lucru, câţi sunt şomeri, pensionari, elevi sau studenţi.

Vom mai şti câte locuinţe sunt în ţară, cum sunt construite, încălzite sau renovate.

Recenzorii ne vor cere CNP-ul, codul numeric personal, din buletin, dar nu au voie să solicite acte justificative, de proprietate de exemplu şi nici contracte de închiriere.

--fb1

Familiile care au persoane plecate în străinătate trebuie să răspundă la câteva întrebări despre membrii aflaţi în alte ţări.

Sunt 6 chestionare cu întrebări simple de la nume, prenume, loc de naştere, stare civilă sau numărul de copii, la studii, ocupaţie, locuinţă sau diferite dificultăţi cu care se confruntă o persoană.

Recenzorii au legitimaţii, ecusoane şi mape albastre şi pe toate scrie "Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011".

Institutul Naţional de Statistică a făcut un apel către cetăţeni să colaboreze cu recenzorii.

Pentru informaţii suplimentare se pot cere date la numărul de telefon 021 9201 sau la primării.

Recensământul în ţară

Atunci când populaţia este pusă în situaţia de a primi vizite, cum este cea a recenzorilor, întotdeauna apar şi suspiciuni.

Pentru a spulbera orice dubii, la nivelul judeţului Suceava au fost înfiinţate centre de permanenţă, de unde cei interesaţi pot obţine detalii şi referinţe despre recenzori sau despre orice problemă care apare, spune corespondentul Radio România Actualităţi, Mihaela Buculei.

"Toate persoanele care au dubii asupra calităţii de recenzor acreditat a celui care le solicită informaţii sau au alte neclarităţi privind procesul de recenzare pot suna la primăria din unitatea administrativ teritorială unde îşi au domiciliul. Totodată, persoanele pot solicita relaţii şi la Instituţia Prefectului - Judeţul Suceava, iar fiecare primărie va afişa numărul de telefon disponibil în acest scop", a spus purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Monica Tătaru.

Ce s-a întâmplat miercuri, în ziua premergătoare recensământului, am aflat de la directorul Direcţiei de Statistică Suceava, Stelian Ruscior.

"Ziua de 19 octombrie este ziua în care se face vizita preliminară. Deci, în baza borderoului mapei primit de fiecare recenzor, în care sunt prevăzute limitele sectorului de recensământ, recenzorul trebuie să se deplaseze împreună cu recenzorul-şef, să se identifice exact sectorul de recensământ pe care îl are; locuinţele din cadrul sectorului de recensământ, dacă locuinţele din sectorul de recensământ corespund cu cele din lista pe care a primit-o de la primărie, dacă sunt locuinţe în plus, dacă sunt locuinţe care nu-şi mai fac obiectul recensământului, fiind demolate sau în alte cazuri specifice, a afirmat Stelian Ruscior.

Împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor şi controlul datelor, ce fac obiectul recensământului, refuzul furnizării informaţiilor prevăzute în programul de înregistrare sau furnizarea de date eronate, nerespectarea dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor, precum şi utilizarea de către personalul de recensământ a datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice pot atrage contravenţii. Amenzile care pot fi aplicate sunt între 1.500 şi 5.000 de lei.

Liderii comunităţii rome cer membrilor să îşi declare etnia

Pregătiri pentru recensământ şi la Cluj-Napoca, unde liderii comunităţii rome fac un apel către toţi membrii acesteia să-şi declare etnia, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Ciprian Iancu.

Ei spun că astfel romii vor avea numai avantaje.

Numărul oficial al romilor din ţara noastră este de peste 535 de mii, dar liderii romi susţin că în realitate cifra se apropie de două milioane.

Declararea corectă ar aduce o serie de avantaje, chiar şi financiare comunităţii - susţine vicepreşedintele Partidei Romilor "Pro Europa" - filiala Cluj, Aurel Pascu.

"Atât guvernul României, cât şi comunitatea europeană ne-au privit sub o formă de finanţare şi de proiecte şi de politici publice sub numărul real care a fost în 2002. Numărul practic este mult mai mare. Asta ar fi un avantaj pentru noi, pentru a vedea şi Comunitatea Europeană, cât şi guvernul că suntem într-o pondere foarte mare şi de aici s-ar pleca aspectul de finanţări, de programe de integrare, de politici publice. Deci am fi vazuţi şi s-ar sta cu noi la masă sub o altă viziune de etnie", spune Aurel Pascu.

Pentru a face recenzarea mai uşoară în comunităţile de romi, vor fi delegate persoane care aparţin acestei etnii.

"Romii, când se deplasează această comisie, se simt mult mai confortabil când văd un etnic de-al lor şi în acelaşi timp şi acea persoană este din comunitate şi cunoaşte persoanele", a spus Aurel Pascu.

Patru dintre întrebările la care trebuie să răspundă cei chestionaţi pot fi refuzate.

Aceste fac parte din secţiunea caracteristicilor etno-culturale şi se referă la etnie, limba maternă, religie şi eventualele dizabilităţi pe care persoana intervievată le poate avea.

Toate ştirile despre recensământul populaţiei din 2011 le puteţi găsi în portalul nostru special.