”Problemele de poluare ale aerului din România trebuie rezolvate la sursă”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - "Apel matinal", Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Una dintre cele mari probleme de mediu ale României este legată de managementul deșeurilor. Mai exact, gunoiul produs în marile orașe, dar și în micile comunități este depozitat de obicei direct la groapă, fără a fi sortat, reciclat și refolosit. Multe din gropile de gunoi sunt ilegale, neconforme sau, în cel mai bun caz, supraaglomerate.
Cătălin Cîrnu: Comisia Europeană a avertizat România de mai multe ori în ultimii 3 ani cu procedura de infringement, cea care presupune restricționarea acesului la fondurile europene. Avem chiar și procese la Curtea Europeană de Justiție. Despre toate aceste probleme vorbim, în minutele următoare, cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet. Bună dimineața!
Mircea Fechet: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Înainte de toate, România face obiectul mai multor proceduri de infringement. Lucrurile se mai mișcă, din câte observăm noi inclusiv în Capitală. Dar, apropo de proceduri și de probleme, una dintre ele se referă la managementul deșeurilor, în care suntem foarte aproape de a fi condamnați. Câte astfel de depozite ar trebui închise, care este situația?
Mircea Fechet: Acum depinde la care procedură de infringement ne referim. Dacă discutăm strict despre cea cu depozitele de deșeuri, acolo nu doar că vom fi condamnați, dar am fost deja condamnați, din păcate. Acum avem o nouă procedură în fața Curții Europene de Justiție, pentru că statul român, în urma primei condamnări, nu s-a conformat nici măcar după acea situație. Iar din lista celor 101 de depozite de deșeuri neconforme identificate de Comisia Europeană, este adevărat că am reușit să închidem și să ecologizăm mare parte din acestea, astăzi rămânând un număr de 33 de astfel de depozite care, în majoritatea lor, sunt depozite industriale, fie de deșeuri periculoase, fie de deșeuri nepericuloase, cu care încă ne luptăm să le închidem.
Daniela Petrican: Dar de ce nu ne-am conformat la timpul potrivit?
Mircea Fechet: Din mai multe motive. Aceste depozite aparțin unor societăți comerciale în marea lor majoritate, societăți comerciale care, fie au intrat în faliment, fie au ajuns în insolvență, fie prin niște proceduri destul de dubioase, le-aș spune eu, de divizare, au ales să separe terenurile fără obligații de mediu de cele care aveau şi astfel de depozite și ne trezim astfel în stuația în care, spre exemplu, o persoană fizică din județul Prahova deține un batal de produse petroliere a cărui ecologizare costă câteva milioane bune de euro, bani pe care niciodată acea persoană fizică n-o să îi poată avea, iar din toate aceste motive, de proastă gestionare în ultimii 30 de ani a acestei situații - și nu vreau să dau vina pe cineva anume, pentru că e o problemă cronică a României asta - și subliniind că mare parte din aceste depozite sunt moștenite de la industria comunistă, ele - unele dintre ele și-au încetat activitatea de depozitare acum 50 de ani sau acum 40 de ani - fac totuși încă obiectul acestor proceduri de infringement și statul român este obligat să le ecologizeze, chiar dacă o va face din propriul buzunar, acestea nefiind, repet, depozitele statului sau ale unor primării sau...
Cătălin Cîrnu: Da, și este vorba probabil și de mulți bani, dar la ora actuală sunt totuși probleme în multe dintre orașele țării, inclusiv în Capitală, cu gropi de gunoi în imediata apropiere a Bucureștiului, Vidra și Sintești, două dintre ele. Ce măsuri se pot lua pentru ca noi toți să ne bucurăm de un miros suportabil și nu de miasme?
Mircea Fechet: Acum, din nou, aș vrea să fac o scurtă clarificare. La Vidra este depozitul de deșeuri unde ajung cele aproape 1.000.000 de tone în fiecare an de gunoaie produse de bucureșteni. La Sintești, discutăm mai curând de niște depozite ilegale de deșeuri, de aceste depozitări necontrolate, așa cum le numim noi, care nu doar că contaminează solul și, în fine, arată foarte rău acolo, dar mai sunt și incendiate, nu de puține ori, ceea ce afectează puternic populația din zonă și uneori chiar și pe cea din București, în anumite condiții meteo. Din acest motiv aș separa cele două activități, spunând că, într-adevăr, disconfortul olfactiv este un lucru specific gropilor de gunoi din România cu atât mai mult atunci când depozitarea se face fără o tratare prealabilă a deșeurilor, iar când spun tratare prealabilă, mă refer la acea situație unde nu depozitezi imediat după ce ai colectat gunoiul, uneori chiar și în amestec, ci într-o instalație inventată acum foarte mulți ani se stabilizează fracția organică, se transformă într-un amestec care nu mai fermentează, nu mai miroase, nu mai produce levigat. La fel se poate separa și fracția valoroasă, fie că ne referim la plastic, fie că ne referim la metale, fie că ne referim la alte tipuri de materiale reciclabile care ar putea ajunge fie direct în fabricile de reciclare sau, în cel mai rău caz, să fie folosite ca un combustibil solid în amestec cu alte tipuri de combustibil în instalații mari de ardere.
Daniela Petrican: Ministerul are la dispoziție și o aplicație pe care cetățenii pot semnala mirosul neplăcut din zonele unde se află aceștia. Despre ce este vorba mai exact și de unde poate fi descărcată și cum funcționează?
Mircea Fechet: Ministerul are o aplicație, se numește Calitate aer, eu o am pe telefon și sper că un număr cât mai mare de cetățeni o au instalată. Merge și pe iPhone, merge și pe Android, merge şi pe iOS. Este aplicația care ne poate spune calitatea aerului în orice punct din România, pentru că ea este conectată la rețeaua națională de monitorizare a calității aerului și primește date din rețea, fie că aceste date se referă la particule - și avem multe episoade de poluare cu particule...
Daniela Petrican: Şi este în măsură această aplicaţie să rezolve măcar o parte din probleme?
Mircea Fechet: Aplicația nu rezolvă niciodată problema, pentru că această aplicație, la fel ca rețeaua de monitorizare în sine, poate să îi spună unui cetățean care o interoghează cum e calitatea aerului în zona în care acesta se află. În niciun caz nu rezolvă aplicația problema, pentru că problemele de poluare ale aerului din România trebuie rezolvate la sursă, iar când ne referim la sursă, bineînțeles că aici - în funcție de anotimp, în funcție de localitate și în funcție de foarte mulți alți factori - avem multe lucruri de rezolvat.
Cătălin Cîrnu: Da. M-am uitat acum pe aplicație, calitateaer.ro. Situația arată chiar foarte bine la ce văd, doar "moderat" undeva în zona Buzăului. Până la urmă, la nivel de țară, suntem în 3 noiembrie 2023, ce ar trebui sau ce ar mai trebui făcut pentru ca România să scape de poluare sau să o reducă?
Mircea Fechet: Noi în fiecare zi discutăm la minister nu doar cum reducem cantitatea de gaze cu efect de seră care ajunge în atmosferă. Și schimbările climatice afectează astăzi fiecare român. Resimțim pe propria noastră piele și fenomenele meteo extreme, și temperaturile foarte ridicate. Avem în fiecare lună câte un record. Este posibil ca acest an să fie cel mai călduros an din istoria măsurătorilor pe care Administrația Națională de Meteorologie le face și măsurăm de 120 de ani în fiecare zi temperatura în foarte multe puncte din din România. Însă Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu, pune la dispoziția cetățenilor sau a la dispoziția UAT-urilor, primăriilor, sume de bani în vederea reducerii acestor poluanți. Fie că discutăm despre Programul "Rabla", fie că discutăm despre finanțarea mașinilor electrice, fie că discutăm despre finanțarea mijloacelor de transport în comun electrificate, fie că schimbăm toate lămpile de iluminat public vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, pe LED. Acestea sunt doar câteva exemple dintre programele pe care noi le finanțăm, pentru că ele generează o economie de energie și, implicit, generează mai puține gaze cu efect de seră, pe care le avem și din termocentrale, și din trafic, și din încălzirea rezidențială ș.a.m.d.
Daniela Petrican: Mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la Radio România Actualități. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Mircea Fechet: Cu mare plăcere.