Probleme la zi: Summitul Iniţiativei celor Trei Mări a început la Bucureşti

Realizator: Bună ziua! Astăzi și mâine, la București, are loc un forum regional la cel mai înalt nivel pentru dezvoltarea cooperării economice în primul rând între țările membre al Uniunii Europene și riverane, oarecum, Mărilor Baltică, Neagră și Adriatică. De altfel, summit-ul se numește al "Inițiativei celor Trei Mări" și vrea să promoveze proiecte în trei mari domenii: transporturi, energie și domeniul digital. Se va organiza și un forum al oamenilor de afaceri, cu câteva sute de participanți, şi vor fi la București președintele Comisiei Europene și o delegație a executivului american. Vom vorbi pe larg despre importanța acestui eveniment cu invitații noștri la Radio România Actualități, domnul Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie al României. Bună ziua, domnule Daraban!

Mihai Daraban: Bună ziua! Bine v-am găsit!

Realizator: Și profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Bună ziua, domnule profesor!

Dan Dungaciu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație!

Realizator: Începem cu o prefață ultrasintetică a summit-ului care începe astăzi după-amiază la București, realizată de unul dintre redactorii Radio România Actualități care va urmări la fața locului lucrările reuniunii.

Reporter: Oana Bâlă - Summitul de la București va contribui într-o manieră concretă la procesul de dezvoltare a cooperării regionale și va marca trecerea "Inițiativei celor Trei Mări" în faza rezultatelor tangibile. Astfel, summit-ul urmărește exprimarea susținerii politice a statelor participante la inițiativă, cu privire la o listă regională de proiecte prioritare, de interconectare în domeniile energiei, transporturilor și digital, propuse de guvernele statelor participante. Urmărește, totodată, crearea unei rețele a Camerelor de Comerț, dar și demararea demersurilor pentru înființarea unui fond de investiții al Inițiativei. În marja summitului va avea loc prima ediție a Forumului de Afaceri al "Inițiativei celor Trei Mări", la care vor participa companii și oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul inițiativei, din celelalte țări membre al Uniunii Europene, din statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și a institituțiilor financiare europene și internaționale. Reprezentarea statelor participante la summitul de la București va fi asigurată la cel mai înalt nivel, prin prezența anunțată a nouă președinți de stat, doi președinți de parlamente naționale, un prim-minsitru și un ministru al afacerilor externe. Totodată, la reuniune, Comisia Europeană va fi reprezentată prin președintele Jean-Claude Juncker, iar instituțiile financiare prin președinții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii Europene de Investiții. Banca Mondială va fi, de asemenea, reprezentantă la lucrările summitului.

Realizator: De menționat că și președintele american, Donald Trump, a trimis, chiar astăzi, la București, o scrisoare omologului său, Klaus Iohannis, în care își reafirmă sprijinul pentru această inițiativă. Carmen Gavrilă ne dă câteva detalii despre conținutul acestei scrisori.

Reporter: Washingtonul a fost de la bun început un susținător foarte activ al "Inițiativei celor Trei Mări", iar președintele Donald Trump a afirmat că Statele Unite își doresc, alături de țările din Inițiativă, extinderea infrastructurii, creșterea legăturilor de afaceri, consolidarea securității energetice și reducerea barierelor în calea unui comerț liber, echitabil și reciproc în Europa Centrală și de Est. În scrisoarea sa, Donald Trump, spune că "Inițiativa celor Trei Mări" are un potențial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii și în alte sectoare importante de cooperare. Președintele american adaugă că o nouă infrastructură energetică este esențială pentru susținerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Donald Trump felicită România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcţia de infrastructură pentru gazoducte şi precizează că Statele Unite sunt mândre să rămână partenere în aceste eforturi prin exporturi de gaz natural lichefiat în această regiune de importanţă strategică şi prin participarea companiilor americane la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. Donald Trump mai spune că Statele Unite vor continua extinderea infrastructurii energetice, de transport şi digitale, în cooperare cu cele 12 state membre ale Iniţiativei.

Realizator: A fost Carmen Gavrilă, cu câteva dintre ideile din scrisoarea trimisă de preşedintele american Donad Trump către participanţii la Summitul Iniţiative celor Trei Mări. Domnule profesor Dan Dungaciu, în ce constă, practic, importanţa unor iniţiative de acest fel? E o iniţiativă care cuprinde o zonă destul de amplă şi voiam, cu permisiunea dumneavoastră, să amintesc care sunt ţările membre ale Iniţiativei. Este vorba de Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia, aproape jumătate din Uniunea Europeană, dar, sigur, nu toate ţările în prima linie economică, să spunem, a Uniunii Europene. De ce e atât de important totuşi?

Dan Dungaciu: La care se adaugă şi prezenţa germană, prezenţa americană, lucruri care trebuie să fie subliniate. E important acest summit, indiscutabil, ca o potenţialitate, ca o potenţialitate în sensul în care există un cadru în care se pot discuta lucruri semnificative şi la nivel politic, şi la nivel economic, e o posibilitate pe care fiecare o fructifică după capacităţi. Summitul nu îţi bagă în traistă, ca să zic aşa, dar summitul îţi oferă o posbilitate ca lucruri care te interesează pe tine ca ţară şi pe tine ca ţară membră NATO şi a Uniunii Europene să le concretizezi într-un fel sau altul. Ăsta va fi adevăratul test, inclusiv pentru un stat precum România. Deci, din punctul ăsta de vedere este poate un pic prea devreme ca să salutăm realizările care s-au menţionat la un moment dat, este o potenţialitate însă care nu trebuie să fie neglijată. În al doilea rând, eu aş spune că România intră în acest format, intră în acest summit având conştiinţa, sper, foarte limpede a faptului că suntem într-o iniţiativă care a fost dezvoltată de actori cu interese majore pe axa economică nord-sud. Summitul acesta sau lucrurile care se discută, apropo de acest summmit, lucrurile semnificative, cel puțin, de la rețele de infrastructură, transport sau energetice, sunt pe axa nord-sud, o axă care e importantă, dar aș spune că nu e cea mai importantă din perspectiva României, care, dacă era să creeze un proiect regional și un proiect european, trebuia să creeze un proiect pe axa est-vest. De ce? Pentru că miza principală, astăzi, a României este să se interconecteze, să se conecteze cu actorii occidentali. Astăzi a devenit foarte limpede că nu e atât de important să ai resurse, cât să fii hub. Deci, Germania, Turcia, Ungaria nu sunt posesori de resurse energetice, dar sunt, de pildă, hub-uri regionale foarte semnificative și devin din ce în ce mai importante. Ei, România cu asta trebuie să se conecteze, la asta trebuie să aspire. Or, jocul din punctul ăsta de vedere ar fi trebuit să fie, sau trebuie să fie, în completare pe axa est-vest. Al treilea lucru, și cu asta mă opresc, care e miza importantă a acestui summit? Sigur că noi vorbim de aspecte comerciale şi de aspecte economice. Sentimentul meu este că, atunci când te învecinezi cu Rusia, distincția dintre economic și securitar nu e chiar atât de importantă sau devine un pic mai puțin semnificativă. Când preşedintele Donald Trump - și o să mai vorbim despre asta - transmite un mesaj de alternative energetice, el spune că discuția, în termeni strict economici, ar trebui să fie, poate, nițel ponderată. Rusiei, de pildă, îi convine să ai o discuție în termeni strict economici. De unde iei gazul? Iei gazul din Federația Rusă. De ce? Pentru că discutăm în termeni strict economici. Își permite frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene să discute strict în termeni economici? Aici a venit, probabil, aici este bemolul pe care preşedintele Trump l-a adăugat, în sensul în care trebuie să îți creezi cel puțin alternative, care nu sunt strict economice, sunt și de securitate. Or, acest lucru, iarăși, ar trebui să figureze într-o asemenea dezbatere și sper ca atunci când vom trage linie sigur că România să iasă câștigată, cu câteva proiecte concrete pe masă și cu o Românie mai solidă, mai puternică, având conștiința faptului că, pentru o generație, rămâne la frontiera NATO și a UE. Asta este condiția noastră strategică.

Realizator: Vor fi, din ce am văzut în presă, câteva zeci de proiecte discutate la acest summit și va fi și, în marja reuniunii, o ediție a forumului, prima ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări. Vor fi câteva sute de participanți, din câte am înțeles, și lângă noi se află domnul preşedinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, domnul Daraban, pe care o să îl întreb ce poate aduce oamenilor de afaceri români, în primul rând, organizarea la Bucureşti a acestui summit.

Mihai Daraban: În primul rând, vor fi circa 650 de participanți, la care, bineînțeles, îi adăugăm și pe prietenii noştri jurnaliștii, în număr de 150. Categoric, pentru oamenii de afaceri din România va fi o oportunitate; va fi o oportunitate pentru că vor întâlni oameni de afaceri din cele 12 țări, oameni de afaceri pe profilul celor care vor participa din partea română. Deci, am încercat să organizăm acest forum în care acest B2B să fie eficient, să discute oameni care sunt implicaţi în acelaşi domeniu de activitate, care au şi o cifră de afaceri comună sau apropiată, să spunem aşa, nici să punem IMM-urile faţă în faţă cu marile societăţi, am încercat să fie o aşezare, o armonizare a acestor întâlniri. Bineînţeles că factorul politic dă un semnal de armonizare a relaţiilor comerciale. Noi, prin intermediul camerelor de comerţ naţionale, cu care vom semna şi acest acord, care, trebuie spus, trebuie subliniat, în general, un acord între două camere naţionale se referă foarte mult la schimbul de informaţii. Schimbul de informaţii, dacă vreţi, pe înţelesul ascultătorilor noştri, să aflăm cu ce se ocupă societatea respectivă comercială din Polonia, dacă vreţi, care e bonitatea, solvabilitatea, numărul de angajaţi. Pe de altă parte, să şi diseminăm oportunităţi de business prin intermediul acestui protocol. Deci, există un paralelism, dacă vreţi, poate chiar o complementaritate între partea politică şi partea economică. Spunea şi domnul profesor, într-adevăr, aţi şi citat din domnul Trump, infrastructura energetică este, cred că, din punctul meu de vedere, cel mai important obiectiv la care trebuie ajuns. Avem nevoie de această alternativă, pe lângă nord-sud, şi de est-vest, sunt proiecte care au fost cândva pe agenda Comisiei Europene, din păcate, au intrat în nişte sertare în aşteptare. Aş menţiona doar Proiectul AGRI. De asemenea, ţările de la Baltică şi de la Adriatică ar trebui să calce pedala pe ceea ce înseamnă terminale LNG tocmai pentru crearea unei infrastructuri comune, având în vedere că noi nu avem voie să avem... sau nu, nu se poate tranzita în Marea Neagră cu nave LNG, avem voie să avem terminale LNG, dar numai cu nave captive în Marea Neagră, dar dânşii, care au mări mai deschise decât ale noastre, Baltica şi Adriatica respectiv, pot să dezvolte această infrastructură de gaz natural şi să fie o alternativă.

Realizator: Să spunem pentru ascultători că LNG este gazul natural lichefiat, despre care vorbea domnul preşedinte Trump în scrisoarea lui că ar fi bine să luăm şi noi gaz lichefiat. De fapt, energia este unul dintre domeniile pe care se vor...

Mihai Daraban: Şi un metru cub de gaz lichefiat reprezintă 600 de metri cubi de gaz normal.

Realizator: Deci, este compresat...

Mihai Daraban: Compresat foarte puternic.

Realizator: Sigur, astea sunt aspecte pur economice, care vor fi în mod sigur detaliate la nivelul oamenilor de afaceri şi al experţilor din ţările membre. Domeniul acesta al energiei însă pare a fi cel mai imporant, domnule Dungaciu, mai ales că, practic, cele 12 ţări care participă la Iniţiativă sunt, de la nord la sud, ca un culoar, dacă vreţi, între partea vestică a UE, cealaltă jumătate a Uniunii şi partea de influenţă clară a Rusiei, de unde, practic, multe ţări din UE îşi iau rersursele energetice. Ce credeţi, dacă un astfel de summit poate revigora anumite trasee de coridoare energetice din Europa, despre care spunea şi domnul Daraban că s-au cam înghesuit în sertare şi acolo au cam rămas.

Dan Dungaciu: Domnul Draban spunea de un proiect AGRI, care este un proiect nu aş spune diferit, eu i-aş spune complementar, cu iniţiativele pe care le-aţi menţionat, adică axa nord-sud. Este un proiect complementar şi pentru România fundamental, axa est-vest, adică, să iei gazul din est şi să îl duci în vest sau să îl foloseşti în România, dacă este nevoie de aşa ceva. Proiectul AGRI este bazat pe o participare la proiectul LNG al României, prin Constanţa, unde s-ar fi putut construi o asemenea facilitate şi gazul care să vină direct şi să fie delichefiat, ca să zic aşa, la Constanţa şi transmis mai departe în spaţiul european. România a avut un proiect, acesta, pe agendă, dar, din păcate, nu a reuşit să facă din el un proiect care să fie asociat cu România dincolo de personalitatea sau numele unuia sau altuia dintre conducători. Proiectele mari sunt proiecte mari dacă reuşesc să depăşească un ciclu electoral, dacă nu reuşesc să depăşească un ciclu electoral înseamnă că este un proiect naţional, este un proiect personal. Or, România, din păcate, nu a reuşit să facă asta. Şi nu a reuşit, prin urmare, nici să convingă Comisia Europeană că este un proiect pe care România îl susţine şi la care să adere şi alţi parteneri. România trebuia să susţină acest proiect, cu condiţia şi prin reciprocitate, să susţină alte proiecte pe care partenerii noştri le vor şi proiecte pentru care România nu era neapărat ancorată sută la sută sau nu ar fi trebuit să fie, în mod natural. Când faci, de pildă, Via Carpatia, care este o autostradă foarte bună din perspectiva, de pildă, a Poloniei, care leagă, mă rog, Lituania, Polonia, se duce până în Grecia, România sigur că este interesată de aşa ceva, dar acea autostradă nu este coridor european, nu are finanţare europeană şi trece prin România 10%. Deci, nu este un proiect în care România să spună: este proiectul meu fundamental. Este proiectul altuia fundamental. Putea să fie un proiect secundar al României şi proiectul fundamental al României să devină secundar la rândul lui pentru alţi actori. Deci, ăsta era jocul pe România trebuia să îl facă.

Realizator: Un fel de negociere mai bună, mai...

Dan Dungaciu: Întregul set de negociere, în care eu susțin anumite proiecte, dacă și tu îmi susții anumite proiecte, care pentru tine nu sunt fundamentale, pentru tine sunt secundare, dar proiectele tale fundamentale pot să fie și pentru mine secundare. Am dat un exemplu, sigur că pot fi nenumărate. Marea Neagră, un alt proiect care trebuie discutat. Marea Neagră e un proiect esențial pentru România, pentru că România are Portul Constanța și capătul Mării Negre, dar asta știu și alții. Și problema României este că trebuie să joace în această competiție cu grijă mare să nu rămână la marginea acestor proiecte nord, nord-sud, care împart continentul, cum bine ați spus, dar lasă pe unii într-o parte și pe alții în alta. România nu trebuie să fie lăsată la capătul, la marginea, la marginea neviabilă a acestor proiecte.

Mihai Daraban: Că al doilea proiect major este în domeniul infrastructurii, după cel energetic, putem vorbim de Dunăre ca proiect național al României, pentru că până la urmă, dacă e să o luăm așa, șase și jumătate dintre participanții sau mebrii acestei Inițiative a celor...

Realizator: Sunt riverani Dunării, da.

Mihai Daraban: ... sunt riverani Dunării, iar Dunărea trebuie făcută, dar, hai să spunem mai pe înțeles, la nivelul Rinului. Adică, Dunărea trebuie să fie navigabilă tot timpul anului, să îi asiguri 2,50 metri pescaj tot timpul anului, să nu mai auzim că sunt ape joase pe timp de secetă, pentru că apă este suficientă, deci nu asta e problema. Problema este să o canalizezi, să îi reformatezi malurile, să poți să asiguri un cadru propice pentru navigație. În schimb, din păcate, pe Dunăre, și cred că asta trebuie profitat de acest summit, să se ridice aceste probleme, pentru că abordarea vizavi de Dunăre este diferită de la țară la țară. Adică noi avem, clar, un concept al nostru, legat de Dunăre şi la noi, dacă vreţi, nu mai aderă decât Austria şi Serbia. Bun, vorbesc de Serbia în contextul Dunării. Dar iată că ţări care vor participa la forum - Bulgaria, Slovacia şi Ungaria - nu împărtăşesc aceleaşi viziuni. Nu mai vorbim, chiar şi iniţiatorii acestui forum, croaţii - prin ieşirea lor la Vukovar, nu înseamnă că pariază foarte mult pe Dunăre, ei încercând să dezvolte cât mai mult Portul Rijeka. Dar unde vreau să ajung este că dacă mă uit la un mare minus pe care îl au aceste ţări la cele trei mări, este volumul foarte mic de marfă care este dezvoltat prin porturile maritime aferente acestor ţări. Deci noi nu ne ridicăm cu porturile, dacă vreţi, porturile de la Baltica, de la Adriatica şi de la Marea Neagră, nu ne ridicăm nici la jumate din traficul Portului Rotterdam.

Realizator: Dar care să fie cauza, dle Daraban?

Mihai Daraban: Este vorba de - este şi de înţeles, pe de o parte - este un mediu de afaceri fragil, este o infrastructură din 'hinterland' care nu deserveşte cum trebuie aceste porturi. Şi nu e valabil doar pentru România, pe care o ştim campioana lipsei de infrastructură. Vorbim de toate ţările. Mediul de afaceri este fragil, fără un potenţial. Oamenii de afaceri din Polonia, din ţările baltice, din Croaţia, luaţi-i de unde vreţi, din aceste 12 ţări - chiar şi din Austria, dacă mă întrebaţi, pentru că Austria, până la urmă, are un PIB de 416 miliarde de dolari şi Polonia, de 524, aşa că este o ţară oarecum asemănătoare climatului în care se joacă la acest forum. Nu avem oameni de afaceri capabili să umple o navă, pe înţelesul tuturor. Vorbim de oameni de afaceri care exportă, importă câte trei, patru, cinci containere. Nu suntem capabili să încărcăm dintr-un singur shipper, cum se spune, o navă de 6000 de containere sau de 8700 de tone de marfă. Luaţi-o cum vreţi.

Realizator: Şi atunci, marile companii maritime nu au mare interes.

Mihai Daraban: Şi atunci, marile companii nu joacă foarte mult... Bineînţeles că ele sunt existente, pentru că, pe principiul multinaţionalei, trebuie să fim şi acolo, dar nu mizează foarte mult, ca trafic, pe zonele noastre. Şi repet, e valabil pentru toate ţările din cei 12 riverani la cele trei mări. Avem un mare minus: capacităţile reduse ale porturilor maritime, care, de fapt, ce înţelegem prin acest lucru? Că toţi suntem deficitari la ceea ce înseamnă comerţ exterior overseas. Cu alte cuvinte, suntem cam toţi captivi economiei europene. Înclin să cred că toţi sunt peste 70% din comerţul lor exterior către ţările UE şi suntem toţi în pachet, dacă vreţi, ca la rugby, suntem deficitari pe ceea ce înseamnă zonele geografice remote, sau overseas, sau luaţi-le cum vreţi, ţările G20 din afara UE.

Realizator: Şi în plus, pentru că, să spun ascultătorilor foarte clar, nu e suficient să ai un port bun şi bine dezvoltat, chiar dacă este foarte mare, dacă nu ai ce să faci cu marfa care ajunge în portul ăla şi nu mai ai unde să o distribui, pentru că se strică bananele, pentru că sunt...

Mihai Daraban: Aveţi perfectă dreptate. Deci, porturile - înclin să spun că porturile, atât la Marea Neagră, cât şi la Baltică şi la Adriatică, sunt mai dezvoltate decât infrastructura care trebuie să le deservească. Pentru că aţi auzit şi vorbim foarte mult de transport multimodal, intermodal şi aşa mai departe. Deci, un port trebuie să beneficieze, practic, de toate celelalte angrenaje ale transportului mondial, că vorbim de râu, fluviu, că vorbim de cale ferată, de autostrăzi şi aero. Componenta aero este, de asemenea, vitală. Nu ştiu dacă vreuna din ţările acestea, de exemplu, este în vreo competiţie regională măcar la transport de marfă aero. Nu am auzit să existe aşa ceva. Deci sunt mari deficienţe şi, de fapt, noi, totdeauna, din cifre şi din volume am înţeles ceva. Şi, cum v-am spus, toate aceste ţări sunt deficitare la ce înseamnă comerţ exterior cu zone geografice îndepărtate.

Realizator: Dle Dungaciu, se pune problema la acest summit şi probabil că se va analiza din moment ce atâtea persoane importante sunt aici, a creării unui fond pentru iniţiativele, proiectele care se vor dezvolta de aici. Pentru că văd între participanţi şi reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai BERD, deci ar fi marile finanţe internaţionale aduse aici. Credeţi că poate să ducă la o dezvoltare a proiectelor, la un succes al proiectelor un astfel de fond şi dacă daţi şanse mari realizării unui astfel de fond?

Dan Dungaciu: Acum, răspunsul scurt ar fi nu, dar răspunsul mai elaborat cred că ar suna un pic altfel, ca cei care ne ascultă să înţeleagă poate un pic mai bine. Summiturile sunt precum cuptorul cu microunde, ele nu gătesc mâncarea. Acolo aduci o mâncare care e pregătităm, o aduci, o încălzeşti, o răceşti dar nu o găteşti acolo. Nu se întalnesc trei oameni la summit sau în sala unde se întâmplă acum întâlnirea unde se întâlnesc oamenii de afaceri şi le vine o idee brusc şi încep să facă o construcţie enormă. Ei vin acolo cu proiecte. Sigur caută oportunităţi, dar caută oportunităţi în interiorul unor proiecte pe care deja le gândesc. Deci oamenii politici care vin aici şi care, sigur, sunt foarte importanţi, unii sunt reprezentanţi ai statelor lor, nu sunt miniştri de Externe sau miniştri care să se ocupe strict cu economia. Deci cine pregăteşte mâncarea acolo? Acolo e marea discuţie de fapt, cine a pregătit înainte mâncare care se va aduce la summit? A pregătit-o bine, a pregătit-o coerent, e o mâncare apetisantă, poate să fie asumată de toată lumea? Astea sunt de fapt mizele unor asemenea summituri. Or aşa stau lucrurile şi cu fondurile de investiţii. Fondurile de investiţii nu se fac pentru că se întâlnesc nu ştiu ce oameni politici . Evident, acolo vin că trebuie să fie şi ele prezente. E o decizie sigur politică şi în prealabil, adică trebuie să fie un consens politic şi un consens economic. Or regiunea asta deocamdată trebuie să o inventăm, adică trebuie să o construim. Noi avem aceeaşi problemă, dacă vorbim regional, cum am avut la Marea Neagră când am zis că avem o regune extinsă a Mării Negre. În realitate era o regiune pe hârtie, în realitate aveam de-a face cu o geografie, nu cu o regiune. Regiunile sunt acele teritorii care deja au obişnuinţa coperării, au un tip de mitologie istorică comună, deci se întâlnesc pentru că deja s-au mai întâlnit şi înainte. Or regiunea noastră încă e o regiune pe hârtie, nu avem obişnuinţa cooperării politice, nu avem obişnuinţa cooperării economice foarte pregnante. Noi suntem, cum spunea dl preşedinte, conectaţi cu Europa, în special cu Germania.Chiar şi statele care sunt împotrva Germaniei importă şi exportă cel mai mult din Germania.

Mihai Daraban: Noi avem 22% şi din import şi din export.

Dan Dungaciu: Da, alţii au mai mult. Polonezii şi ungurii au mai mult decât noi, deşi sunt mai contondenţi la adresa Germaniei. Dar ce vreau să spun este că această regiune deocamdată trebuie să înveţe să coopereze, trebuie să aibă un consens politic pe care să se bazeze, o decizie economică numită proiect. Aşa e şi cu fondurile de investiţii. Ce se va face astăzi sau se va face la Bucureşti zilele acestea eventual va fi semnarea unor scrisori de intenţie că se doreşte să se construiască asta. Fondurile de investiţii sunt ceva extrem de complicat, ceva foarte sensibil, sensibil politic, sensibil economic...

Realizator: Dar sunt utile? Dacă sunt aşa de greu de făcut se fac vreodată?

Dan Dungaciu: Sunt foarte utile. Problema este dacă le fac, la ce nivel le faci. Le faci pe toate cele 12 state, le faci cu unele state, le folosesc două-trei state. Deci după părerea mea e un pic cam repede să le luăm ca şi cum ar fi de la sine înţeles. Deocamdată suntem într-o fază incipientă, indiferent...chiar şi la nivelul construcţiei unui fond de investiţii, chestii complicate în această regiune care cooperează greu. Apropo de Marea Neagră şi doar o precizare mai fac, că dl preşedinte a vorbit de Marea Neagră: în Marea Neagră e o problemă politică. Marea Neagră e o problemă politică; nu se poate construi un proiect politic la Marea Neagră, pentru că probabil nici România nu a jucat această carte în aşa fel încât să aducă actori semnificativi în special Germania, ca să fie un pic mai asertivă faţă de alţi actori care nu vor ca Dunărea să devină Rinul. Pentru că asta e miza probleme. Dacă de pildă Ungaria spune "nu, că e o zonă protejată economic, deci o sugrumă.."

Mihai Daraban: Ecologic.

Dan Dungaciu: Ecologic...la Budapesta, ca să nu se facă...Constanţa să devină mai semnificativ...Asta e o decizie politică. România nu poate să schimbe această decizie politică, dar poate că în colaborare cu un actor precum Germania ar fi reuşit să transmită mesaje Ungariei ca să îşi asume cu adevărat Dunărea. Deci asta e discuţia politică în primul rând care trebuie să o fundamenteze, chiar tacit...

Mihai Daraban: Cu ani în urmă se vorbea chiar despre culoarul Rin - Main - Dunăre. Există şi fizic, poate fi funcţional, asta e altă discuţie, dar el există fizic, politicile de navigaţie de pe Rin sunt diferite cu cele de pe Dunăre, pentru că repet ce spunea şi dl profesor: nu e nimeni aici să coaguleze aceste interese. Noi suntem puţin mai zdruncinaţi în Europa de Est. De aceea Germania ar putea, pe baza know how-ului pe care îl au pe Rin să creeze o societate de administrare a întregii Dunări navigabile care să armonizeze această societate politică de navigaţie cu cea de pe Rin, astfel încâta canalul Rin - Main, care într-adevăr are, dacă vreţi, 41 de ecluze şi se spune că ai nişte cheltuieli şi de timp şi în bani, dar pe de altă parte există şi este folosit numai în domeniul croazierelor, dar existând această politică coerentă pe Dunăre cred că genul de probleme pe care artificial le creează Ungaria - şi eu vă pot spune, nefăcând politică pot să vorbesc deschis: premierul Orban le-a declarat preşedinţilor de cameră din Ungaria să nu mai insiste foarte mult cu problematica Dunării, pentru că el nu are chef să ridice portul Constanţa mai mult decât este acum. Deşi indirect ei folosesc portul Constanţa, pentru că la volume foarte mari de marfă, gândiţi-vă că un convoi maxim pe Dunăre vorbim de 6 barje de 3.000 de tone, deci 18.000 de tone de marfă cărate o singură dată, dintr-un transport. Hai să împărţim aceste 18.000 de tone, dacă vreţi, şi la vagoane de cale ferată, şi la tiruri. Ce ar însemna pentru infrastructura rutieră şi feroviară? Deci, de aceea se spune că cel mai ieftin transport este cel pe apă, din motive de împărţit tona de marfă la transportul raportat la marfă şi bineînţeles, consumurile aferente. Deci, aici este problema. Vizavi de fondurile de investiţii, băncile sunt prezente, la vânătoare de proiecte. Băncile, la rândul lor, garantând fondurilor de investiţii deja existente că pot intra într-un anumit proiect, pentru că un fond de investiţii care, să spunem, este, dacă vreţi dumneavoastră, din Australia, sau de oriunde din lume, care nu este familiarizat cu directivele europene. Când ai Banca Mondială sau Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare...

Realizator: E o garanţie.

Mihai Daraban: ...interfaţă la un proiect şi garant al unui proiect, ei vor intra. Pentru că asta e menirea lor, de fonduri de investiţii, să speculeze acolo unde se poate, să intre într-un business şi să creeze pentru investitori bani mai mulţi decât dacă investitorii i-ar ţine în contul bancar. E simplu.

Realizator: În eventualitatea destul de probabilă că aceste fonduri de investiţii fie se vor înfiinţa într-un timp destul de lung, fie va fi foarte birocratic accesul la fondurile respective, de unde vor avea bani oamenii de afaceri? Sau există - e o problemă asta, a oamenilor de afaceri, finanţarea marilor proiecte?

Mihai Daraban: Aş face o parabolă. Am discutat în decursul carierei mele cu foarte mulţi ambasadori care spuneau că trebuie să existe o linie maritimă între noi şi ei. Fie că ei erau din Chile, din Peru, din Africa de Sud şi aşa mai departe. Le-am spus întotdeauna că a găsi mijlocul de transport este ultima piesă din puzzle. Ceea ce va conta foarte mult este să existe marfa - marfa de schimbat, marfa de trimis, de adus. În momentul în care această marfă există, fiţi sigur că mijloc de transport sau orice altă verigă apare imediat. Deci pe noi ce ne interesează? Că revin la bănci. Proiectele. Dacă nu avem proiecte coerente, nu putem vorbi să punem carul în faţa boilor. Vorbim de fonduri de investiţii, ca să se creeze pentru ce? Dacă există un proiect coerent, fiţi sigur că băncile participante astăzi la Forumul Economic vor da semnalul. Dar să îl simtă băncile că este coerent.

Dan Dungaciu: Doar o precizare: şi nu e nevoie să mai faci un alt fond de investiţii care să se ocupe de aceste proiecte, dacă proiectele sunt bune, pentru că băncile se uită la lucrurile acestea.

Realizator: Şi atunci să venim la miezul problemei. Cine trebuie să elaboreze astfel de proiecte? Cine trebuie să le elaboreze şi după ce reţetă?

Mihai Daraban: Îl las pe domnul profesor să spună.

Dan Dungaciu: Din păcate, România stă prost şi la nivelul de proiecte locale. Asta este un lucru pe care ar trebui să îl discutăm din ce în ce mai des, pentru că proiectele pe care România le-a promovat, şi le-a asumat în acest moment nu sunt foarte numeroase. Mie, cel puţin, nu îmi vine în minte unul foarte coerent acum. Ca să nu mai vorbesc de faza de implementare. Dar proiectele sunt, până la urmă, un amestec foarte subtil, dar foarte eficient, între o viziune politică şi o capacitate economică. Până la urmă, decizia este la politic. Viziunea politică trebuie să îţi configureze un proiect. Sigur că realizarea, putinţa acelui proiect ţi-o dau, sigur, tehnicienii. Dar viziunea trebuie să existe. Nu, o cameră de comerţ nu poate face proiecte pentru România. Nu poţi să îi muţi sarcina camerei de comerţ: fă proiecte şi realizează-le. Nu asta e sarcina unei camere de comerţ. Sarcina camerei de comerţ, aşa cum sarcina diplomaţiei efective, nu e să facă politica externă, ci să o implementeze, camera de comerţ poate să vină cu sugestii, să vină să ajute, să construiască bemolurile, notele de subsol, dar niciodată să facă proiecte. Ori ceea ce lipseşte astăzi în România este o dezbatere pe proiecte, clară, pe care România să şi le asume, să le ducă la Comisie, să găsească aliaţi, să găsească parteneri pentru asta. România este acum într-o fază în care din păcate, inclusiv la acest summit, va cânta, cum spuneam, pe alte partituri. Dacă vom vedea proiecte în aceste două zile, proiecte pe care România le susţine şi le aduce în prim plan, eu cred că ar fi o mare realizare a summitului. Eu aş fi foarte fericit să văd care e lista scurtă de proiecte pe care România şi le asumă sau şi le-a asumat.

Realizator: Rămâne de văzut, domnilor. Ne apropiem de finalul emisiunii, mai avem 20 de secunde, dle Daraban.

Mihai Daraban: O mică paranteză. Un proiect naţional ştiţi care ar fi pentru România? Naţional, nu internaţional. Am văzut harta MasterPlanului în Transport. Vreau tot ce este sub desenele acelea de autostrăzi, să vină guvernul, să spună că este teren proprietate a statului şi liber de sarcini.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, domnilor profesor universitar Dan Dungaciu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban! Am discutat împreună despre summitul care va începe astăzi la ora 17. Ascultaţi RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI! Sunt Sorin Croitorescu. Vă mulţumesc pentru atenţie!