"Probleme la zi" - Războiul din Ucraina

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 martie, ora 12:05) - Realizator: Sorin Croitorescu - Bună ziua tuturor! Suntem deja în a treia săptămână de conflict în Ucraina, de război în Ucraina şi, putem spune, foarte multe întrebări legate de acest conflict, cred că trei dintre ele şi le pun absolut toţi, şi anume cât va dura, cum se va încheia şi ce consecinţe vor fi după acest conflict. Noi încercăm să găsim măcar variante de răspuns la aceste întrebări, în condiţiile în care cu puţin timp în urmă s-au încheiat şi primele negocieri la nivel de miniştri de externe între Rusia şi Ucraina - au avut loc la Antalya şi chiar acum sunt declaraţiile de presă ale celor doi miniştri de externe. Noi începem emisiunea noastră cu o legătură telefonică directă cu ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu. Bună ziua, domnule ministru!

Bogdan Aurescu: Bună ziua! Îmi pare bine să fiu alături de dvs!

Realizator: Vă mulţumim că sunteţi alături de noi, domnule ministru, şi spuneţi-mi, vă rog, ce să aşteptăm de la aceste prime negocieri. Este un semn bun că se întâlnesc miniştrii de externe la acest nivel, se desfăşoară negocierile?

Bogdan Aurescu: Întotdeauna este foarte bine să dăm o şansăcanalului diplomatic de negociere. În principiu este foarte bine că există aceste discuţii inclusiv la nivelul miniştrilor de externe. De altfel, au mai existat, după cum ştiţi, trei runde de negocieri între diplomaţi ucraineni şi diplomaţi ruşi pe teritoriul Belarusului. Din păcate însă până acum, aceste runde de discuţii nu au dat rezultate şi înţelegerile care au fost agreate în ceea ce priveşte crearea acelor coridoare umanitare pentru civili din câteva oraşe ucrainene, încercuite de Forţele Armate Ruse, nu au fost respectate sau nu au fost respectate doar într-o mică maură. În ceea ce priveşte discuţiile de astăzi, după cum aţi prezentat şi dvs, chiar în acest moment, cei doi miniştrii de externe, ucrainean şi rus, prezintă rezultatele acestor discuţii, dar, din informaţiile pe care le am, aceste discuţii nu au dus la rezultate notabile.

Realizator: Probabil că s-a discutat foarte mult, mă gândesc, despre coridoarele umanitare, aceste rute umanitare, rute sigure pentru refugiaţi, dar fondul problemei rămâne şi aş vrea să mergem puţin spre fondul problemei, domnule ministru, cu îngăduinţa dvs, şi să vedem, România cum se poziţionează în acest conflict, evident, de partea NATO şi a UE, dar spuneţi-ne dacă sunt şi nuanţe.

Realizator: Lumea vorbește despre pericol, despre război la granițe, şi aş vrea să știu de la dumneavoastră, să știm dumneavoastră, ce se întâmplă de fapt cu România?

Bogdan Aurescu: Sigur că un sentiment de îngrijorare este natural, pentru că avem la frontiera noastră un stat care este atacat de către un alt stat, deci avem un stat victimă al unei agresiuni care este contrară tuturor normelor fundamentale de drept internațional și vedem că acest conflict se agravează în teren, se intensifică agresiunea militară, în termen de trupe, în termen de capabilități, tot mai mulți și civili cad victime acestei agresiuni şi nu putem să spunem în acest moment care sunt şansele unei încetări a ostilităților, dimpotrivă, vedem că lucrurile sunt pe o pantă ascendentă. Dar, în ceea ce privește România și cetățenii români nu trebuie să existe niciun fel de ezitare în a spune că nu există niciun motiv de teamă pentru cetățenii români pentru a fi cumva sau pentru a crede cumva că suntem sau vom fi angrenaţi în acest conflict pentru că România este stat membru al NATO, beneficiază de cele mai puternice garanții de securitate din istoria sa, Alianţa Nord-Atlantică este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, iar securitatea României este garantată de Mecanismul Apărării Colective, prevăzut de Art. 5 al Tratatului de la Washington, care spune că orice stat aliat, în cazul în care este atacat, beneficiază de protecția tuturor celorlalți aliați. De altfel, după cum știți, pe teritoriul României, aliații noștri deja au început să desfășoare trupe suplimentare. Avem trupele venite din Statele Unite, peste 1.000 de militari; trupele franceze, de asemenea, au ajuns în România, ele fac parte din Forța de reacție rapidă a NATO. Trupele belgiene se pregătesc să vină şi trupele portugheze şi alţi aliaţi, de asemenea, pregătesc participarea de teritoriul României la acest efort de descurajare şi de apărare a flancului estic.

Realizator: Probabil că cea mai serioasă problemă pentru noi va fi după, mă rog, încheierea conflictului, când se vor ivi consecințele economice, cred, ale acestui conflict. Deja, știți, bineînţeles, și dumneavoastră despre situația de la benzinării, de pildă, și este doar un început deocamdată pentru că o să urmeze o situaţie economică destul de confuză în perioada următoare. Este România pregătită să, știu eu, să supraviețuiască, să zicem, acestei perioade de dificultăți previzibile de altfel, şi prezisă de toți specialiștii în economie?

Bogdan Aurescu: Eu nu sunt deloc convins că situația de la benzinărie este, de exemplu o consecință directă a conflictului din Ucraina.

Bogdan Aurescu: Eu nu sunt deloc convins că situația de la benzinării este, de exemplu, o consecință directă a conflictului din Ucraina, în afară de, probabil, dorința unora de a specula acest sentiment de insecuritate, pe care unii încearcă să îl inducă. Și vorbim aici inclusiv de elementele de propagandă rusă sau de alte tipuri de încercare de a influența opinia publică. România este pregătită, este parte a Uniunii Europene și, din acest punct de vedere, nu cred că există temeri, pentru că măsurile care vor fi luate, și care sunt deja puse în aplicare, la nivelul Uniunii Europene vor reuși, cu siguranță, să îndepărteze consecințele sau, mă rog, cea mai mare parte a consecințelor pe care acest conflict le poate aduce.

Realizator: Așadar, cele două ancore pentru care România s-a zbătut foarte mult în anii 2000 - NATO și Uniunea Europeană - își dovedesc acum utilitatea și dovedesc faptul că întreaga clasă politică de atunci, faptul că s-a pus de acord asupra acestor două mari obiective, a fost un mare bun câștigat, nu, domnule ministru?
Bogdan Aurescu: Cu siguranță. Și nu numai clasa politică este unanimană în favoarea acestor măsuri pe care Uniunea Europeană și NATO le-au luat în această perioadă, mă refer aici inclusiv la sancțiunile pe care Uniunea Europeană le-a introdus față de Rusia, față de Belarus, care, de asemenea, participă la această agresiune militară, dar constat cu satisfacție că societatea românească, așa cum arată ultimele sondaje, este extrem de conștientă cu privire la care sunt mizele acestui conflict. Este în favoarea Statelor Unite, a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite; și amintesc aici și vizita pe care vicepreşedintele Statelor Unite, doamna Kamala Harris, o face în cursul zilei de mâine la Bucureşti. De asemenea, în favoarea NATO; în favoarea Uniunii Europene. Acest lucru arată că societatea românească este matură și înțelege care sunt mizele acestui conflict, și anume, protecția valorilor și securității comunității euroatlantice din care facem parte.
Realizator: Și pentru că ați pomenit de vizita de mâine a vicepreşedintei Statelor Unite, doamna Kamala Harris, prima femeie vicepreşedinte din istoria SUA, vreau să vă întreb, domnule ministru, ce semnificație are pentru România faptul că un atât de înalt oficial american vine la Bucureşti?
Bogdan Aurescu: Este o expresie clară a solidarității SUA pentru România, dar și al angajamentului foarte puternic al SUA pentru securitatea României, pentru securitatea aliaților de pe flancul estic. Și cu siguranță vom auzi mâine de la doamna vicepreşedinte cuvinte de sprijin puternic pentru securitatea colectivă, pentru mecanismul pe care îl prevede acest Articol 5 al Tratatului de la Washington, despre care am amintit. Deci, este o veste foarte bună această vizită, pentru că ea contribuie la măsurile de asigurare a securității României.

Bogdan Aurescu: Este expresia acestui angajament foarte puternic al SUA pentru aliații de pe flancul estic, inclusiv pentru România. De altfel, în cadrul Alianței Nord-Atlantice discutăm în aceste zile și am discutat și la reuniunea la care am participat vinerea trecută, la Bruxelles, reuniunea miniștrilor de externe din NATO, cu privire la consolidarea în continuare, în mod foarte consistent, a flancului estic, a posturii de descurajare și apărare pe flanc, pentru că este nevoie de o adaptare destul de serioasă a acestei posturi, având în vedere contextul de securitate regional pe care îl traversăm.

Realizator: Eu vă mulțumesc foarte mult. A fost în legătură telefonică directă cu noi ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu. Acum aș vrea să îl invit în discuție pe analistul militar colonelul în rezervă Ion Petrescu. Bună ziua, domnule Petrescu.

Col. Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut.

Realizator: Am onoarea, domnule colonel, și vreau să vă întreb, din punct de vedere militar, ce se întâmplă acum în Ucraina este, nu știu cum să mă exprim, nu normal, dar era previzibilă o... știu eu... o rezistență atât de puternică a Ucrainei și o ofensivă atât de ezitantă a Rusiei?

Col. Ion Petrescu: Ați pus punctul pe i. Pe de-o parte, planurile inițiale ale ministrului rus al apărării au mizat pe ceea ce se credea a fi o popularitate a președintelui Vladimir Putin în zonele rusofone din Ucraina, lucru infirmat de populația carea întâmpinat blindatele ruse întrebându-i pe soldați ce caută acolo și când aceștia au spus: ”Am venit să vă eliberăm”, replica a urmat: ”Suntem liberi!”. Pe de altă parte, este clar că, în ultimele zile, luptătorii ucraineni, atât cei din armata Ucrainei, cât și civili care au optat pentru a primi arme de la centrele militare, se pregătesc pentru o translație din zona urbană către zona rurală pentru o luptă la rezistență în afara marilor localități. Deci, dacă vor cădea marile orașe în mâna trupelor ruse, așa cum au anticipat cei de la CIA, care au organizat o informare cu ușile închise la Congresul SUA, în varianta aceasta nu se pune problema unei capitulări, ci a continuării rezistenței armate a poporului ucrainean, fapt ce poate prelungi pe o perioadă nedeterminată conflictul militar din Ucraina.

Realizator: Domnule colonel, mă întreb și vreau să vă întreb oare Rusiei i-ar conveni, așa, o Ucraină unde să fie în permanență grupuri de rezistență, de partizani, chiar dacă, nu știu, ar cuceri, să zicem, Ucraina, deși Rusia spune pe toate tonurile că nu intenționează asta?

Col. Ion Petrescu: Este rodul unei evaluări necorespunzătoare cu realitatea făcută la nivel înalt în Rusia, a faptului că preşedintele Putin nu a acceptat, nu a admis că se va întâmpla o asemenea metamorfoză în Ucraina. Era convins că trupele sale vor fi primite cu flori. Este evident un eşec, în primul rând imagologic, celebra urmașă a Armatei Roșii, adică, armata rusă de azi, s-a împotmolit la propriu în Ucraina. A încercat să intre pe o /.../, întreţinută la porţile capitalei ucraienene. A încercat să cucerescă rapid estul Ucrainei şi încă sunt redute puternice ale apărătorilor ucraineni care încetinesc viteza de înaintare a trupelor agresoarre ruse. Da, este adevărat, în sudul Ucrainei au înaintat mai mult, s-a lărgit capul de pod care se află la nord de Peninsula Crimeea. Dar dacă ne uităm pe hartă, în timp ce nordul Mării Azov este cucerit, cu excepția localității Mariupol, s-a asigurat o cale de acces rutieră între Donbas, unde sunt separatiştii din Doneţk şi Luhansk şi cei aflaţi în Peninsula Crimeea, mă refer la militari, în partea cealaltă lucrurile s-au împotmolit și rezistenţa dârză a celor din Odesa nu a permis extinderea invazieie ruse în această parte. Problema este nu ce acceptă Moscova, este pusă în fața faptului împlinit. A dat piept cu un popor mândru, demn. Ura este clar că stăpânește unitatea ucraineană în această defensivă disperată pentru propria țară și, după cum vedea, cu sprijinul primit de la aliaţi, cu armele primite de la alţi aliaţi, ei ştiu să lupte singuri pentru ţara lor. Să nu uităm că, deși Putin a apelat la ceceni, făcând greșeala istorică să aducă musulmani contra creștinilor din Ucraina, aceştia s-au dovedit pur şi simplu ineficienţi pe tărâm ucrainean. La fel, mult trâmbiţata aducere a 400 de luptători din celebra armată secretă Wagner s-a dezumflat ca un balon de săpun. Aici este vorba de ţara unor vecini care sunt mândri de ea și știu să o apere.

Realizator: Dar, domnule colonel, nu că i-aş plânge foarte mult de milă, dar ce ieşiri mai are Putin din această situație?

Col. Ion Petrescu: Da, e foarte bună întrebarea dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru ea. Pentru că exact o asemenea întrebare şi-a pus-o generalul Michael Flynn, cel care a fost 22 de zile consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Trump și care într-un articol exhaustiv abordează exact această temă a modului în care se va reuși ieșirea din ambuscada ucraineană de către preşedintele rus.

(Știre în curs de actualizare)