Probleme la zi: Paşaportul digital de vaccinare la nivelul UE

”Probleme la zi” - Paşaportul digital de vaccinare la nivelul UE sub semnul discuţiilor

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (16 martie, ora 12:05) - Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua și bun găsit tuturor. Certificatul verde de vaccinare va deveni în curând o certitudine. Așa indică declarațiile unor înalți oficiali ai Comisiei și Parlamentului European. În același timp peste Uniunea Europeană trece valul de incertitudine provocat de suspendarea în mai multe țări a vaccinărilor cu AstraZeneca. 12 țări din uniune o suspendat vaccinarea cu AstraZeneca până joi, când Agenția Europeană a Medicamentului ar urma să spună dacă există o corelare cauzală între vaccinare și cazuri cu evoluție nefastă sau negativă. Discutăm despre pașaportul, certificatul de vaccinare, dar și despre chestiunile legate de suspendarea vaccinării cu AstraZeneca în ediția de astăzi. Sunt împreună cu noi prin telefon europarlamentarului USR PLUS Nicu Ștefănuță, membru Renew Europe, mulțumesc pentru participare și profesorul doctor Răzvan Cherecheș, specialist în politici de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. Bună ziua. Vă mulțumesc deopotrivă și vă rog să interveniți pe parcursul a discuției când simțiți nevoia, pentru că încep cu domnul Nicolae Ștefănuță. În ce stadiu sunt în momentul de față discuțiile despre certificatul de vaccinare?
Nicolae Ștefănuță: Este foarte bine că aveam această discuție astăzi, în 16 martie, pentru că mâine Comisia Europeană va publica o propunere de regulament privind privind certificatul de vaccinare și mă bucur foarte mult că nu vorbiți de un pașaport, vorbiți de un certificat. Asta arată că v-aţi preocupat în privința nu doar terminologiei, dar și conținutului acestui act, pentru că nu este un act făcut să oprească libera circulație a UE, dimpotrivă, este o inițiativă făcută să ne elibereze din chingile actuale impuse de fiecare stat membru în virtutea excepțiilor permise de directiva liberei circulații în contextul pandemiei. Deci va fi un certificat, va îmbunătăți lucrurile, nu le va face mai rău. Eu mă gândesc mai ales la oamenii care îşi câştigă pâinea în Uniunea Europeană, nu mă gândesc neapărat la turiştii potenţiali spre Grecia sau alte destinaţii.
Realizator: Există precauțiile necesare pentru a evita discriminarea pe baza acestui certificat de vaccinare? De fapt un certificat verde.
Nicolae Ștefănuță: Exact, acesta este numele: certificat verde de vaccinare. Știu că atât Comisia Europeană, cât şi Parlamentul European prin comisia lui de libertăți civile s-au preocupat mult de aspectele acestea de GDPR, de siguranța datelor și de evitarea oricărei discriminări. Eu recunosc că mă interesează mai mult din perspectiva dreptului de a munci în UE și din perspectiva dreptului de a călători. În plus, acest certificat de vaccinare și nu este strict pentru oamenii care se vaccinează, ci va cuprinde și informații privind de exemplu imunizarea sau privind testarea, deci este un un document mai valoros. Noi am tot luptat pentru recunoașterea reciprocă a documentelor medicale să nu ne mai facem analize la trecerea granițelor de 100 de ori, pentru că ele costă foarte mulți bani. Carantinarea ne costă economic foarte mult și testarea repetată. Puteţi să întrebați, de exemplu, de șoferii români care sunt pe cursă și vă ascultă la ora aceasta să-i întrebați ce a însemnat atunci în preajma Crăciunului să stea blocați la vama din /.../ și să se testeze sau în Belgia, o țară prin care treci în două două ceasuri, să ai nevoie de un test la intrare este din nou o sarcină destul de grea. Deci eu cred că există există suficiente.... Mai există, dacă îmi permiteți, știu că mă lungesc./ilapadat
Mai există - dacă îmi permiteţi, ştiu că mă lungesc - o garanție a nondiscriminării, garanţia aceasta este timpul, cu cât avansăm în privința vaccinării, cu cât tot mai multă lume se vaccinează - știu că este o cerere foarte mare în România pentru vaccin - cu atât mai mult va fi populaţia generală mai mult vaccinată și astfel evităm diferențele între cei ce au și cei ce nu au vaccin.
Realizator: Dar vor putea fi folosite într-un fel sau altul adeverințele pe care le eliberează în momentul de față, spre exemplu, în România, Autoritatea Națională, care a gestionat vaccinarea.
Nicu Ştefănuţă: Da, și eu mă bucur foarte mult că au avut inițiativa de a face aceste certificate și într-o limbă de circulație internațională. Aţi vazut probabil că scrie și în...
Realizator: În limba engleză, și că sunt semnate digital.
Nicu Ştefănuţă: Da. Pentru că ăsta este un pas important şi arată viziune, totuși, când am realizat aceste lucruri. Pentru că, dincolo de certificatul european, care totuşi văd că se va întâmpla, noi marşam şi pe o simplă recunoaştere reciprocă a certificatelor naționale. Problema, însă, s-a adeverit a fi faptul că fiecare are un sistem diferit totuși, unii au digital, unii au pe hârtie și alții nu au deloc, așa că e nevoie de o măsură europeană, până la urmă.
Realizator: Domnule profesor Cherecheș, vedeţi impedimente în calea implementării unui certificat verde de tipul acesta, așa cum a fost descris până acum?
Răzvan Cherecheş: Nu, nici vorbă. Singurele argumente pe care le poate aduce cineva care ar susține că există discriminare merg în direcția în care se raportează la situația dinaintea pandemiei. Respectiv, starea de normalitate în acest moment este exact aceasta: trecerea cu dificultate a frontierelor, testare, carantinare, până la testare, chiar testare la un interval de cinci zile și în perioada respectivă să stai carantinat. Deci, practic, ce ar face certificatul, este că ar facilita pentru cei vaccinaţi traversarea frontierelor şi călătoriile şi accesul la unele servicii private. Deci ar fi un acces mai facil, similar cu, pentru cei care au călătorit în străinătate, dacă îţi achiziţionezi un card mai rapid, treci mai repid de linia de la securitate, pentru că ești preverificat. Deci, practic, oferă o facilitate nu oferă..., nu discriminează pe restul. Dimpotriva, restul sunt în stare de normalitate pe care o experimentăm acuma. Nu mai există normalitatea de dinainte de pandemie.
Realizator: Dar nu va fi o singură formă a acestui certificat verde. Unele persoane vor avea adeverinţa de vaccinare, alte persoane vor folosi testele PCR negative şi alte persoane vor folosi adeverinţa care să ateste că au anticorpi de pe urma bolii? Așa va fi, domnule Stefănuță?
Nicu Ştefănuţă: Nu pot să mă exprim încă, pentru că oficial nu a apărut încă această propunere de regulament. Însă, din discuţiile mele cu comisara Kyriakides pe sănătate, şi cu Ursula von der Leyen reiese că aceste trei informații pe care le-aţi evocat vor fi incluse în acest certificat verde de vaccinare. Atunci eu nu văd necesitatea mai multor documente. Certificatul a apărut ca nevoie de unitate și de a evita eterogenitatea. Când au mers lideri europeni în Consiliu acum două săptămâni erau o serie de lideri porniți să vină cu inițiative naționale. Ştiu că Sebastian Kurz, împreună cu premierul Bulgariei, şi cu alţii...
Realizator: Grecia...
Nicu Ştefănuţă: Exact. ...voiau să facă orice pentru a avea acest document. E bine totuși că s-a mers pe varianta europeană, e mai sănătos și pentru Uniune, și pentru oameni să aibă date clare. Vrea să întăresc ce a spus domnul Cherecheş, pentru că e foarte important, trebuie să vedem cu ce comparăm şi, din păcate, trebuie să comparăm cu situaţia de acum, în care Belgia impune reguli draconice și este dusă la Tribunalul European de Justiție pentru regulile pe care le-a impus. Practic, nimeni nu poate să intre, nimeni nu poate să iasă în afara unor de excepții foarte limitative. Ei bine, nu putem să călcăm chiar așa libera circulație în picioare, dar, în același timp, nu putem nici să comparăm cu 2018 în care nu exista pandemie și toate lucrurile erau normale.
Realizator: Şi atunci, vă aduc în aduc în discuție o altă chestiune și anume, faptul că certificatul de vaccinare, așa cum este, adeverința de vaccinare, așa cum este în România, spre exemplu, atestă vaccinarea cu AstraZeneca, Pfizer-BioNTech sau Moderna și în curând, probabil, cu Johnson & Johnson şi anume, vaccinurile care sunt recunoscute de autoritatea europeană în materie./pvelisar/ilapadat
În acest timp, în Ungaria, şi urmează şi Cehia sau Slovacia, cetăţenii acestor ţări sunt vaccinaţi şi cu vaccin chinezesc sau rusesc. Ce se poate prevedea pentru ei pe viitor, domnule profesor Cherecheş? Ce credeţi?
Răzvan Cherecheş: Vaccinul rusesc şi chinezesc nu au autorizare din partea Agenţiei Europene a Medicamentului. Deci în mod evident aceste vaccinuri nu au cum să fie recunoscute la nivel european. Că statele respective au decis ele unilateral să recunoască acest vaccin, asta este problema lor, dar nu se pot aştepta ca statutul de vaccinat să fie recunoscut în condiţiile în care au fost vccinaţi cu un produs care nu a primit autorizare din partea AEM, care în UE reprezintă forul şi instituţia care este singura în măsură să autorizeze produse medicamentoase la nivel de UE.
Realizator: Şi atunci se poate întrevedea o problemă în Consiliul European, domnule Nicu Ştefănuţă, pe marginea acestei dispute în legătură cu ce vaccinuri folosim?
Nicolae Ştefănuţă: Din nou, nu am văzut forma, trebuie să aşteptăm până mâine. Însă pot să anticipez anumite probleme. Bineînţeles, aşa cum a spus domnul profesor, AEM încă nu a autorizat nici Sinovac, nici Sputnik şi atunci, deşi înţeleg că sunt în curs acele autorizări, dacă vor fi primite în timp util, acest timp util în evaluarea de acum este cam de trei luni pentru certificatul de vaccinare, în care se vor strânge date, în care vor coopera statele membre pentru a-l pune pe picioare şi în care campania de vaccinare, bineînţeles, va merge mai departe. Sunt utile aceste trei luni, pentru că până atunci vom avea mai mulţi oameni vaccinaţi şi până atunci, desigur, vom vedea şi dacă cele două vaccinuri menţionate de dumneavoastră vor fi autorizate de EMA. Eu găsesc ca o idee proastă ca statele membre să ia acţiuni unilaterale de acest gen, pentru că am pornit la drum cu un anumit sistem şi cu o anumită credinţă. Mai este, de exemplu, o problemă. Alaltăieri, o serie de state membre au împins pentru flexibilizarea regulilor privind distribuţia de vaccinuri, adică până acum era clar era vorba de prorata în funcţie de populaţie şi era foarte corect, pentru că este bine să ştie şi românul că are acces la acelaşi număr de vaccinuri la fel ca austriacul, la fel ca neamţul, la fel ca francezul şi asta ajută la încrederea noastră în forţele noastre ca cetăţeni europeni. Eu nu aş vrea să văd acest sistem schimbat sub nicio formă. Deci, vedeţi, câteodată statele membre mai au şi tendinţe din acestea egoiste.
Realizator: Dar ce alt criteriu şi-ar fi dorit aceste state membre?
Nicolae Ştefănuţă: Să fim totuşi corecţi, multe ziceau că dacă de exemplu un stat membru nu, să zicem, nu ating, nu vor să atingă partea lor cuvenită de Pfizer BioNTech să poată lăsa ca alţi membri, de exemplu, să ia. Dar mie mi se pare că duce la tot felul de discrepanţe. Varianta proporţională mi se pare, sincer, cea mai corectă şi cea mai clară pentru toată lumea.
Realizator: Şi ce traseu va urma această propunere care urmează să fie formulată mâine de Comisia Europeană legat de certificatul verde? După prezentarea de către Comisia Europeană ce se va întmpla?
Nicu Ştefănuţă: Este vorba de un proces legislativ clasic în care parlamentul şi consiliul, fiecare va aduce probabil amendamentele lui, dar vom lucra foarte rapid pentru că este vorba de a găsi o soluţie totuşi până în timpul verii. Mie mi se pare şi mai urgent de atât. Începe şi munca sezonieră, încep tot felul de activităţi economice din care mulţi români îşi câştigă o pâine pentru un an întreg, trebuie să spunem acest lucru, şi mie mi-ar plăcea ca oamenii aceştia să aibă garanţiile pentru sănătatea lor şi să nu cheltuiască sute şi sute de lei pentru teste care sunt scumpe pentru cetăţeanul român de rând.
Realizator: Dar sunt, există riscul unor disensiuni pe viitor? Totuşi, se va ajunge la Consiliul European, se va ajunge la ratificarea de către statele membre în cazul în care, spre exemplu, această chestiune...
Nicolae Ştefănuţă: /.../ regulament nu are nevoie de ratificare./lazard/ilapadat
Este procesul legislativ obişnuit. Ratificarea este în cazul tratatelor internaţionale... - mă rog, în cazuri foarte specifice.
Deci, România va avea vocea ei în Consiliul Uniunii Europene și România și-a schimbat opinia privind certificatul de vaccinare. Inițial, ştiţi că aveam acea reticenţă...
Realizator: E adevărat. Mă gândesc însă exact la chestiunea aceasta a vaccinurilor Sputnik și Sinovac, cel rusesc și cel chinezesc - dacă țările care au început vaccinarea cu aceste două variante de vaccin vor insista să fie omologate și certificatele lor pe baza acestor vaccinuri; cred că poate fi o problemă.
Nicu Ştefănuţă: Poate, desigur, însă cred că rațiunea va triumfa. Atâta timp cât dosarele acestor vaccinuri sunt în curs de tratament la Agenția Europeană a Medicamentului, eu cred că lumea va dori să aștepte acel rezultat înainte de a se pronunța în orice alt fel. Pentru că, vă dați seama, ar fi o inechitate ca celelalte vaccinuri care au trecut prin acest proces să fie cumva pe aceeași treaptă cu unele care nu au trecut prin acest proces.
Realizator: Mulțumesc foarte mult!
Revin la profesorul Cherecheș: credeți că riscă Uniunea Europeană să aibă acorduri între țări, între câte două țări, așa, legat de certificatul de vaccinare, dacă nu sunt depășite astfel de probleme cum sunt vaccinul chinezesc sau rusesc?
Răzvan Cherecheş: E posibil. Adică există interese comerciale între țări în ce privește transferul forței de muncă, turism ş.a.m.d. Dar, sincer, mă îndoiesc, pentru că țările care au adoptat vaccinurile rusesc şi chinezesc au făcut-o unilateral şi fără suport din partea ţărilor din jur. Adică Uniunea Europeană, per ansamblu, cu câteva excepţii, a urmat o procedură unitară în ce priveşte achiziţia vaccinurilor, în ce priveşte politica de distribuţie ş.a.m.d., ceea ce are foarte multe... Da, mai sunt, au mai fost disfuncţionalităţi, au mai fost mârâieli, dar e perfect normal, în orice proces. Cei care au decis să ofere autorizaţii naţionale unilateral acestor vaccinuri au făcut-o pe propria răspundere, ştiind foarte bine că aceste vaccinuri nu au autorizaţia europeană, care este un proces extrem de riguros - mult mai riguros, de fapt, şi decât procesul din Statele Unite, de la FDA, sau din Marea Britanie. Acesta este şi motivul pentru care AstraZeneca a mai aşteptat aproape o lună după ce fusese autorizat în Marea Britanie până să-şi pregătească dosarul pentru Agenţia Europeană a Medicamentului. Şi vom vedea dacă vor fi autorizate sau nu. Adică vaccinul rusesc... am văzut studii publicate în care vaccinul arăta bine, dar pentru vaccinul chinezesc, de exemplu, rezultatele din Brazilia arătau îngijorător, adică eficienţa era extrem de redusă - e adevărat, pe câteva loturi. Dar aici ei trebuie să-şi adune toate informaţiile şi toate datele şi, până nu se obţine autorizaţia, nu-i obţinută autorizaţia.
Realizator: Şi pentru că ați atins această problemă a vaccinării cu AstraZeneca, să deschidem și această linie de discuție. Ni s-a alăturat și doctorul Radu Ţincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca.
Bună ziua, domnule doctor, și vă mulțumesc!
Radu Ţincu: Bună ziua! Cu plăcere!
Realizator: A fost suspendată această vaccinare cu AstraZeneca în 12 țări europene. În România a fost carantinat un singur lot și continuă vaccinarea cu restul loturilor de AstraZeneca. În ce fel li se poate explica oamenilor această diferență de atitudine?
Radu Ţincu: În primul rând, trebuie să ne uităm și la celelalte 17 țări care au suspendat vaccinarea toate au declarat faptul că fac acest lucru dintr-o precauție exagerată uneori. Pe de altă parte, această suspendare este una temporară. Discutăm de suspendare pentru 24 de ore în unele țări sau pentru 14 zile în altele. Însă este vorba doar de o suspendare, până la clarificările ulterioare. România a analizat și ea datele ştiinţifice pe care le avem în prezent, care date ne spun faptul că la acest moment nu s-a putut stabili nicio cauzalitate între administrarea vaccinului și apariția acelor cheaguri de sânge. Mai mult decât atât: s-a realizat o comparație a incidenței apariției cheagurilor de sânge în această perioadă și a fost comparată cu perioada anului trecut, când nu exista vaccinarea împotriva COVID-19, şi s-a observat că la nivelul spaţiului european nu a crescut incidența acestor evenimente trombotice./cvanatoru
Mai mult decât atât. Dacă ne uităm la numărul de persoane vaccinate cu AstraZeneca, în Marea Britanie peste 10 milioane de persoane, și în Europa peste cinci milioane de persoane, în Europa au fost raportate 30 de evenimente trombotice, raportate la cinci milioane de oameni care au primit acest vaccin. Este încă prematur să facem o corelație directă între vaccinarea AstraZeneca și apariția acestor tromboze.
Realizator: Și îl întreb și pe profesorul Răzvan Cherecheș. Totuși, de ce nu acceași precauție pe care o iau țări... 12 țări din Uniunea Europeană doar, inclusiv Italia sau Germania sau Franța?
Răzvan Cherecheș: Există o componentă politică importantă la aceste decizii. Dacă vă aduceți aminte, în ianuarie sau în decembrie când au început țările, a început Olanda, și pe urmă un număr de țări și-au închis granițele pentru Marea Britanie din cauza tulpinii britanice. Deși era evident în acel moment, tulpina fusese detectată în Marea Britanie din septembrie sau octombrie, deci era clar că deja este prezentă pe teritoriul țărilor. Dar Olanda a luat decizia să închidă granița sau o mulțime de țări s-au luat după Olanda pur și simplu pentru că dacă ei o fac ar trebui să fie un motiv. Și pe urmă au renunțat cu toții pentru că era tardiv și măsura nu ajuta la nimic.
Realizator: Bun. Și în momentul de față ce impact are asupra populației decizia de a suspenda vaccinarea cu AstraZeneca? Fie și decizia Germaniei sau Italiei de a suspenda. Cu ce credeți că se percepe în rândul populației, domnule doctor Țincu?
Radu Țincu: Eu cred că la acest moment țările care au suspendat vaccinarea vor trebui să vină cu o poziție oficială cât mai curând posibil. Pe de altă parte, și Agenția Europeană a Medicamentului are stabilit pentru joi o conferință de presă în care să clarifice această situație. Cu cât va dura mai mult până când vor apărea aceste poziții oficiale bazate pe documentații științifice, cu atât încrederea populației în vaccin va scădea. Pe de altă parte, nu sunt sigur, spre exemplu că și decizia României de a continua vaccinarea aduce, dacă vreți, un plus de imagine vaccinului. Este posibil ca oamenii, chiar dacă vaccinarea continuă, să își piardă încrederea în administrarea serului de la AstraZeneca. Și știm acest lucru, și-l vedem în fiecare zi. Au fost oameni care și-au anulat programările.
Realizator: Sau, vă întrerup doar puțin...
Radu Țincu: Vă rog!
Realizator: Pe platformă singurele locuri libere sunt pentru vaccinare cu AstraZeneca în câteva județe ale țării.
Radu Țincu: Așa este. Eu cred că e nevoie de o poziție, cel puțin pentru spațiul european, comună. Trebuie să stabilim în foarte scurt timp dacă există vreo corelație între administrarea acestui vaccin și apariția evenimentelor trombotice. Iar țările care au suspendat vaccinarea, dacă nu vor avea aceste date științifice să revină asupra deciziei și să continue vaccinarea, pentru că am pornit în această campanie de vaccinare într-un sistem unitar, am stabilit că avem o politică a comunității europene care este una unitară și în momentul în care apar astfel de fracturi între țările comunității europene cred că întreaga campanie de vaccinare are de suferit.
Realizator: Și ce vă spun, domnule profesor Cherecheș, în momentul de față ultimele date despre evoluția epidemiei de COVID în România?
Răzvan Cherecheș: Suntem în creștere, în creștere accentuată, datorită noilor tulpini și datorită faptului că regulile de protecție, măști, distanțare, evitarea aglomerării tind să fie tot mai relaxate. Populația a obosit, autoritățile locale nu sunt suficient de ferme în aplicarea regulilor. Și în concluzie secțiile de terapie în curând vor fi complet aglomerate. Și mi se pare că aici e o mare greșeală, pentru că din nou prețul plătit va fi de către persoanele internate pe secția de terapie intensivă și de personalul de pe secțiile de terapie intensivă, care ei plătesc costul faptului că nu se poate face un control eficient al transmiterii la nivelul populației.
Realizator: Dar în momentul de față credeți că se testează suficient?
Răzvan Chereche: A nu, nici vorbă. Deci cu testarea suntem mult în urmă. Nu reușim dintr-un motiv care mi-e foarte greu să-l înțeleg de ce nu reușim să creștem numărul de teste: Există teste antigenice rapide cu sensibilitate de peste 99%, adică foarte aproape de PCR. Capacitatea de 50.000 de teste PCR enunțată de mai multe ori de premierul Orban nu am văzut-o materializată niciodată. Deci nu înțeleg de nici o culoare de ce nu se reușește creșterea numărului de teste care este singura modalitate prin care putem să avem o imagine clară despre câte cazuri avem de fapt în România.