Probleme la zi: Min. mediului Daniel Constantin. Înregistrarea integrală

Emisiunea Probleme la zi de astăzi îl are ca invitat pe ministrul mediului Daniel Constantin.

Discuţia este concentrată pe priorităţile şi programele ministerului mediului.

Realizator: Alexandra Andon.

Audio: Interviu cu ministrul mediului Daniel Constantin.

Realizator: Bună ziua şi bun găsit, tuturor! Sunt Alexandra Andon. Acum opt ani, în anul 2009, Comisia Europeană avertiza România că trebuie să închidă gropile de gunoi neconforme ca să-şi protejeze propriul mediu, altminteri se va declanşa procedura tipică de penalizare. Au trecut aşadar aproape opt ani şi încă avem gropi de gunoi neconforme. Riscăm să plătim amenzi pentru gropile de gunoi poluante, dar asta nu e tot. O altă procedură de infringement şi alte amenzi vor deveni curând de actualitate, din cauză că nu a fost rezolvată o altă problemă, problema calităţii aerului. În schimb, un drum forestier e folosit la marginea Bucureştiului pentru acces la un cartier rezidenţial, unele firme de salubritate cer populaţiei să plătească taxa suplimentară pentru groapa de gunoi şi, dacă nu, lasă gunoaiele în stradă. Mediul are nenumărate probleme. Protecţia mediului are nenumărate probleme în România la ora actuală. Invitatul ediţiei de astăzi este ministrul mediului, domnul Daniel Constantin, vicepremier al Guvernului României. Bună ziua!
Daniel Constantin: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţă! Începem emisiunea cu unul dintre cazurile cele mai mediatizate în ultima vreme. La Orşova, gunoaiele zac pe stradă din cauza conflictului dintre firma de salubritate şi primărie. Mihai Bădescu transmite.
Reporter: Încercând să forţeze mâna autorităţilor locale să majoreze tariful pentru colectarea gunoiului prin adăugarea recentei taxe pe deşeuri, firma de salubritate a sistat colectarea la Orşova. De pe 18 ianuarie, deşeurile rămase în stradă au transformat oraşul într-un focar de infecţie.
-: Este o bătaie de joc faţă de cetăţenii acestui municipiu. De atâta vreme, gunoaiele sunt aşa cum sunt.
-: Nu e normal să fie acolo. E un focar de infecţie. Nu ai unde să pui. Nu ştiu ce o facem.
-: Normal ar fi operatorul să le ia, că e contract. Uite, am plătit apa şi mi-a oprit şi gunoiul pe o jumătate de lună, dar gunoiul nu-l mai ia nimeni.
-: Noi de facem datoria, plătim la timp tot; firma de salubritate, mai puţin. Mizerie, o să ne îmbolnăvim, molimă.
Reporter: Dar recent autorităţile s-au mai trezit cu o problemă cel puţin la fel de gravă.
Adrian Cican, consilier local: Curtea Europeană de Justiţie ne-a atras atenţia, şi probabil că în perioada imediat următoare vom vedea şi efectele, prin care ne spune că groapa neconformă, neînchisă, şi aici era treaba operatorului, aşa cum prevede şi contractul, şi caietul de sarcini, ne va atrage o amendă între 2.000 de euro şi 124.000 de euro pe zi pentru faptul că nu am închis acea groapă.
Reporter: Dacă vor rezilia contractul firmei de salubritate pentru neîndeplinirea obligaţiilor, ecologizarea gropii de gunoi va trebui făcută cu costuri foarte mari pentru un buget sărac precum al Orşovei.
Realizator: Reamintesc ascultătorilor noştri, în studio alături de mine e vicepremierul Daniel Constantin. De ce mai sunt gropi de gunoi neconforme? A cui era responsabilitatea să nu mai existe aceste gropi de gunoi neconforme, câte mai sunt?
Daniel Constantin: E o întrebare foarte bună, de ce mai sunt, pentru că sigur, de regulă, eu nu mă uit când preiau un mandat, când preiau o misiune la nivelul guvernului nu vreau să mă uit foarte mult în urmă, dar e o realitate pe care oamenii trebuie să o cunoască şi mă bucur că aţi început emisiunea dumneavoastră spunând că încă din 2009 Comisia Europeană ne-a avertizat. Din acea perioadă şi până în momentul de faţă, sigur că s-au declanşat diverse proceduri împotriva României. Sunt vizate şi sunt monitorizate 109 gropi, 109 deşeuri, depozite, aşa cum spunem noi, de deşeuri. Dintre acestea, 65 sunt de deşeuri municipale. Situaţia în momentul de faţă este în felul următor: 45 au fost închise, deci au rezolvat problemele. Restul, din restul, 12 sunt în procedură de închidere, iar pentru o parte din acestea, din păcate, încă nu s-a început procedura de închidere. Responsabilitatea sigur că în faţa Comisiei Europene este a României ca stat, a administraţiei publice centrale, dar ele sunt în proprietatea, în administrarea, dacă vreţi, a autorităţilor publice locale, care până în acest moment trebuiau să înceapă aceste proceduri de închidere, de ecologizare. Din diverse motive nu s-a început peste tot. Majoritatea, aşa cum se spunea şi din intervenţia dumneavoastră de la Orşova, majoritatea situaţiilor pleacă de la lipsa fondurilor. Sunt fonduri importante pe care, din păcate, primăriile nu le au sau, dacă le au, sigur că încearcă să rezolve problemele comunităţii, poate sunt altele considerate mai importante. Vreau să vă spun că, sigur, fără să mai mă uit în urmă, am încercat, am avut discuţii şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale, şi cu toţi cei care vin din autorităţile publice locale şi cred că în acest moment suntem pe drumul cel bun. Cinci dintre cele care încă nu au început procedura de închidere sunt în judeţul Braşov. Acolo vreau să vă spun că s-a găsit înţelegere la nivelul consiliului judeţean şi deja se alocă sumele către autorităţile publice locale care trebuie să înceapă această procedură. Pentru celelalte, suntem chiar dispuşi de la bugetul de stat, după o discuţie pe care am avut-o cu ministrul de finanţe şi îi mulţumesc pentru deschidere, să încercăm să acordăm un fel de împrumut din trezorerie cu dobândă zero. Deci angajamentul pe care vreau să-l iau este acela că în această perioadă, deja pe gropile de gunoi, ştiţi că săptămâna trecută Comisia Europeană ne-a acţionat în judecată, deci am trecut de perioada de infringement, ne-a acţionat în judecată cel puţin ca intenţie în acest moment. În următoarele trei, patru luni de zile vor formula şi scris către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, un proces care va dura între şase luni şi un an de zile şi după care riscăm amenzi foarte mari. Obiectivul meu este să le închidem până la momentul în care se termină procesul şi oamenii, autorităţile publice şi oamenii implicit să nu plătească pentru acestea.
Realizator: Procedura aceasta de închidere presupun că ar trebui să fie suplimentată cu o procedură de deschidere a unor gropi de gunoi care să fie conforme cu standardele europene. Există acestea sau, dacă există gropile de gunoi conforme cu standardele europene, de ce nu au fost închise astea greşite?
Daniel Constantin: Există sigur finanţare, nu numai că există intenţie sau că există lucruri care s-au pus în loc, să spunem aşa. Din Programul Operaţional de Mediu 2007-2013, s-au finanţat până în momentul de faţă 35 de sisteme de management integrat al deşeului.
Realizator: Din care funcţionează?
Daniel Constantin: Din care, din păcate, funcţionează două în acest moment din diverse motive care ţin de legea achiziţiilor publice. Foarte multe proceduri de externalizare a serviciului de colectare, de reciclare, de depozitare care au fost blocate şi, din păcate, sunt blocate pe o perioadă lungă, de aici şi necesitatea, să ştiţi, nu numai de la problemele de mediu, dar şi de la problemele de lucrări de transport, la lucrările pe care le vom începe ca guvern în zona de irigaţii, necesitatea de a modifica, şi sunt convins că se va întâmpla în perioada următoare, legea achiziţiilor publice. Să definim ce înseamnă licitaţii de interes strategic naţional şi atunci să meargă procedurile ceva mai repede. Altele sigur că ţin şi de elaborarea caietelor de sarcini pentru diverse lucrări, dar vreau să vă spun că în loc s-a pus ceva. Există aceste SMID-uri, sisteme de management integrat al deşeurilor, care sigur că odată ce vor deveni operaţionale. Reprezintă soluţia pentru a avea o gestiune mai bună a deşeurilor. În perspectiva 2014-2020, există această posibilitate şi sper ca din toamna acestui an, 2017, să devină operaţională, ca autorităţile publice locale, acele agenţii de dezvoltare intercomunitară care s-au format, să aplice din nou pentru a dezvolta un sistem de colectare, de transport, de depozitare. Bun, aici, asta este o problemă legată de depozitele de deşeuri. O altă problemă pe care o avem, din păcate, este legată de faptul că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte partea de reciclare. Deci colectăm deşeuri, din păcate le colectăm la grămadă, nu avem încă o infrastructură în care să facem o colectare selectivă: PET, sticlă, carton, hârtie, deci mă refer la cele care sunt, pot fi reciclate, şi din acest motiv, având această colectare deficitară, nici procentul de reciclare nu a crescut. De aceea, suntem în momentul de faţă, şi eu folosesc toate oportunităţile, inclusiv invitaţia dumneavoastră să comunic, să spun că este în dezbatere publică un proiect de ordonanţă din 19 ianuarie prin care vrem să modificăm această taxă de depozit, care a creat şi problema de la Orşova şi să punem, odată cu această ocazie, să punem la punct şi un sistem de colectare selectiv. Deci practic să trasăm în sarcina, în obligaţia, dacă vreţi, relaţia care există între autoritatea publică locală şi cel care colectează, obligativitatea ca începând din 2017 să aibă o ţintă minimă de reciclat de 20%, să ajungem crescând cu 10% până în 2020 la 50%, aşa cum este angajamentul european pe care îl are România.
Realizator: O să mă întorc la această chestiune, a obligării autorităţilor locale în legătură cu colectarea selectivă a deşeurilor, dar o mică întrebare: ce faceţi dacă autorităţile locale nu sunt interesate de împrumuturile din trezorerie ca să închidă gropile de gunoi neconforme? Există şi această posibilitate? Poate ei vor să se împrumute pentru altceva.
Daniel Constantin: Dobânda este zero, deci, nu cred că este un efort, dacă nu există; dar eu cred că vom găsi, aşa cum văd că merg lucrurile, vom găsi înţelegere la nivel local şi nu va fi nevoie nici măcar de acest împrumut din Trezorerie. Nu cred. Autorităţile sunt conştiente şi cred că împreună facem acest efort, pentru a nu ajunge într-o situaţie ca la sfârşitul acestui an sau în 2018, România să fie penalizată, pentru că penalizaţi vor fi cei din autorităţile publice locale. Tocmai de aceea consider că nu există acest dezinteres din partea domniilor lor.
Realizator: Vor trebui să plătească de la bugetele locale amenzile proporţional cu situaţia în care au sau nu gropi de gunoi neconforme?
Daniel Constantin: Dacă vom ajunge la amenzi, adică să pierdem procesul, şi eu sper să nu se întâmple, sigur că autorităţile publice locale sunt cele care trebuie să suporte din bugetele locale.
Realizator: Era la mijlocul anului trecut o întreagă discuţie despre groapa de gunoi de la Chiajna, de lângă Bucureşti. A fost făcută o petiţie. Aceea este o groapă autorizată. Sau era, la acel moment. A fost făcută o petiţie de către locuitorii sectorului I, la iniţiativa primarului. Are autorizaţie de mediu, poluează, nu poluează? Care e situaţia oare acum?
Daniel Constantin: Există acolo autorizaţii. Au existat, într-adevăr, foarte multe sesizări şi există foarte multe discuţii pe marginea acestui subiect. Toate autorităţile acolo şi-au făcut datoria. Dacă lucrurile au fost puse în sarcina celui care gestionează groapa de gunoi şi unele dintre ele au fost remediate, altele sunt în curs de remediere. Deci lucrurile, de fiecare dată când există o sesizare, autorităţile intervin - Garda de Mediu, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului. Problema Bucureştiului să ştiţi că e mult mai complexă. Din păcate, Bucureştiul nu este un exemplu din punct de vedere al gestionării deşeurilor. Există trei gropi de gunoi, dacă vreţi să le spuneţi aşa, depozite de deşeuri care au diverse, să spunem aşa, probleme, dar nu cred că... nici măcar asta nu e cea mai mare problemă. Problema este legată de modalitatea în care se colectează. În Bucureşti poate că suntem la nivelul cel mai scăzut de colectare selectivă. Există alte câteva oraşe, judeţe, în care lucrurile funcţionează mult mai bine şi cred că este momentul şi aici să începem să facem aceste investiţii. Gestionarea deşeurilor este în sarcina primăriilor de sector. Eu am avut o discuţie cu primarul general, o să am şi cu cei de la sectoare. Şi sunt convins că va exista bunăvoinţă să încercăm şi aici să realizăm investiţii şi să ne apropiem de ceea ce înseamnă un sistem european modern.
Realizator: Dar nu există o lege din 2014 care obligă autorităţile publice locale să asigure colectarea selectivă a deşeurilor? Inclusiv cu obligarea operatorilor care selectează şi transportă să raporteze lunar primăriilor cantităţile predate celor care reciclează?
Daniel Constantin: Există această legislaţie dar, aşa cum vedeţi, ea nu este suficientă. Din acest motiv, noi vrem să o amendăm şi vrem, în modificarea taxei de care vorbeam, taxei de depozitare, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017 şi care, din păcate, produce foarte multe efecte negative - şi vreau să vă dau un exemplu pe Bucureşti, pentru că am discutat pe Bucureşti - orice tonă de deşeuri care ajunge la groapă în momentul de faţă este taxată cu 64 de lei. Această taxă, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, înseamnă încă 80 de lei. Deci o dublare, dacă vreţi, mai mult decât dublare, a preţului, care, vrem, nu vrem, de la depozitari se transferă la cel care transportă şi colectează, mai departe, către autoritatea publică locală şi mai departe, la cetăţean. Este lucrul pe care vreau să îl evităm. Pentru că cetăţeanul, spuneaţi şi dumneavoastră mai devreme, nu are la dispoziţie - de ce să punem în sarcina cetăţeanului, când el nu are la dispoziţie un serviciu mai modern? Sunt foarte mulţi cetăţeni, chiar am făcut un exerciţiu, cineva m-a întrebat, într-o conferinţă - domnule, nu e o creştere foarte mare, pentru că nu toată taxa se transferă la cetăţean. Da, şi uitaţi, dacă întrebăm în sală, îmi spunea persoana respectivă, nu o să avem decât 10% din cei participanţi care ştiu cât costă taxa pe gunoi, să spunem aşa. Şi aşa a fost, cam 10% au ştiut. Iar eu am întrebat câţi din cei din sală ar vrea să arunce gunoiul selectiv şi nu au posibilitatea să o facă? Evident că toţi cei prezenţi ar fi vrut să facă acelaşi lucru. Deci nu cred că putem să punem în sarcina cetăţeanului o taxare suplimentară, atâta timp cât serviciile nu se îmbunătăţesc. De aceea, modificăm prin ordonanţă de urgenţă, în cel mai scurt timp, legislaţia şi vom pune, practic, în sarcina relaţiei dintre autoritatea publică locală şi cel care colectează şi care transportă această obligativitate de a duce 20%, sub sancţiunea unei penalităţi./dsirbu/ Adică aceşti 80 de lei se vor raporta numai la cantitatea rămasă nereciclată dintre ceea ce au reciclat şi ceea ce trebuiau să recicleze. Vă dau un exemplu pragmatic, dacă vreţi, să spunem că primăria sectorului 1 produce anual 100.000 de tone de deşeuri. În momentul de faţă, aşa cum e legislaţia, înmulţeşte această cantitate cu 80 de lei. Noi vrem să stabilim pentru primul an o ţintă de reciclat de 20% şi, dacă nu realizează decât 10%, atunci nu vor plăti decât pentru 10.000 de tone această taxă penalizatoare, iar ea trebuie să rămână în sarcina autorităţilor publice, în relaţia dintre autorităţile publice şi cel care este, prestează serviciile respective pentru autoritatea publică locală, deci nu cetăţeanul.
Realizator: Aşadar, ideea acestei taxe noi, care să nu fie...
Daniel Constantin: Nu este o taxă nouă.
Realizator: E de la 1 ianuarie 2017... care să nu fie plătită de cetăţean prin instituirea mecanismului de colectare selectivă a deşeurilor, dar aplicat cu adevărat în toată ţara.
Daniel Constantin: Noi considerăm că este pentru prima dată când creăm un astfel de instrument, nu a existat. Şi vreau să vă spun că din punctul meu de vedere în sistemul de colectare al deşeurilor sunt foarte multe lucruri care nu sunt în regulă. Poate că de-a lungul timpului s-a şi dorit lucrul acesta. Vă spun asta pentru că încet-încet în perioada asta, de aproape două luni, de când sunt ministru al mediului, încep să înţeleg care sunt interesele din jurul acestui sistem. Şi atunci sigur că poate nu s-a dorit ca lucrurile să fie aşezate aşa cum...
Realizator: Dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, când nu se găseau nişte bani pe acest circuit al colectării selective a deşeurilor, cu acele organisme de transfer, de responsabilitate, care trebuiau să ia deşeurile de la marile lanţuri de magazine şi să ajungă cu ele până la groapa de gunoi şi banii erau încasaţi, dar deşeurile nu ajungeau, cred că înţelegem problema.
Daniel Constantin: Da, cred că dumneavoastră şi oamenii au înţeles despre ce a fost vorba. Vreau să vă spun că toate acele societăţi denumite organisme de transfer de responsabilitate sunt în momentul de faţă sub anchetă. Nu ştiu dacă poartă toate această vină, dar se face o analiză foarte serioasă la momentul de faţă la nivelul parchetului.
Realizator: Domnule ministru Daniel Constantin, timbrul de mediu a fost eliminat, a intrat în vigoare această prevedere legală de la 1 februarie 2017, aţi spus că vă gândiţi să introduceţi "o alternativă". Cum ar putea să arate această alternativă?
Daniel Constantin: Un mecanism pe care vrem să îl implementăm, chiar şi la această oră cred că există un grup de lucru la Ministerul Mediului în care sunt invitaţi toate autorităţile şi cei care sunt interesaţi, avem o comunicare strânsă cu cei de la nivelul APIA şi cu cei de la /.../, deci şi cu producătorii, şi importatorii, încercăm să găsim soluţia cea mai bună din punct de vedere al mediului. Asta mă interesează. Sigur că mulţi au ridicat problema că nu mai încasează Ministerul Mediului taxa de primă înmatriculare sau taxa de timbru, cum a fost ea modificată ulterior. Nu asta e preocuparea mea ca ministru al mediului, ci preocuparea mea este să facem tot posibilul ca şi în marile aglomerări urbane, acolo unde avem un trafic intens, să nu avem o poluare ridicată. Numai dacă vă spun că Bucureştiul este în procedură de infringement, adică de punere în întârziere din partea Comisiei Europene, o să înţelegeţi de ce este nevoie să avem maşini din ce în ce mai puţin poluante. Ăsta este obiectivul pe care noi îl avem. Cum vom reuşi acest lucru, sigur că asta vom prezenta după ce vom ajunge la concluzii în grupul de lucru. Cert este că nu dorim să venim cu o taxare suplimentară general valabilă. Vreau să vă spun cum funcţionează lucrurile în Europa în momentul de faţă: sunt trei posibilităţi pe care le-au operat statele membre. Unele state au hotărât ca această taxă de poluare să fie introdusă în combustibil şi s-a analizat şi la nivelul României, alţii au hotărât să fie un fel de taxă de primă înmatriculare, dar au aplicat-o de la început şi pentru toată lumea, indiferent că înmatriculaseră sau nu maşinile la momentul respectiv. Aici fost marea problemă, să ştiţi, în România, taxa respectivă a fost declarată ilegală pentru că ea s-a aplicat în mod discriminatoriu, nu că nu era un mijloc de protecţie pentru poluare. Şi a treia posibilitate existentă la nivel european se referă la un impozit anual pe care îl plătesc cetăţenii, posesorii de autoturisme, în funcţie de motorizarea respectivă, în funcţie de carburantul pe care îl folosesc şi aşa mai departe./aboboc/gioan/ Există însă şi mijloace moderne care sunt combinate cu una dintre cele trei variante. Şi aici m-am inspirat foarte mult din modelul pe care îl practică Londra, cel pe care îl găsim şi la Milano, cel pe care îl găsim şi la Budapesta mai recent, prin care anumite maşini au acces, în funcţie de norma de poluare, în anumite zone din marile aglomerări urbane, altele nu au acces decât contra unei taxe. Deci toate aceste variante se analizează şi noi încercăm să găsim o soluţie modernă care să nu fie o sarcină pentru cetăţeni, dar în egală măsură care să asigure că România şi românii trăiesc într-un mediu din ce în ce mai puţin poluant.
Realizator: Cu toate acestea, aţi spus că săptămâna viitoare s-ar putea să prezentaţi soluţia pentru această problemă. Probabil că v-aţi apropiat cât de cât în analizaea celor câteva variante pe care le-aţi expus aici. Este posibilă şi o combinaţie a lor?
Daniel Constantin: În momentul de faţă e posibil orice. Eu v-am spus variantele pe care le avem la nivel european şi variantele pe care încercăm să le adaptăm la situaţi din România. Până când nu se finalizează discuţiile în grupul nu aş vrea să emit o ipoteză. Cert este că există o colaborare strânsă între toate instituţiile statului, şi RAR este alături de noi şi încercăm să găsim o soluţie bună.
Realizator: Şi ce faceţi dacă vi s-ar obiecta în legătură cu accesul, contra unei taxe, pentru maşinile mai poluante în centrele oraşelor, ce faceţi dacă vi se obiectează că oraşele nu au infrastructura de transport în comun suficient de bine dezvoltată în aşa fel încât să ne permitem să renunţăm la maşini?
Daniel Constantin: Fiecare variantă are şi avantajele şi dezavantajele ei. Eu vă mărturisesc că această soluţie este una modernă care poate fi luată în calcul şi cred că putem în felul acesta să stimulăm şi mai bine transportul în comun. Mă refer aici mai ales la Bucureşti, unde avem mai multe posibilităţi, dar există şi situaţii în care putem să folosim acest moment pentru dezvoltarea infratructurii de transport în comun. Sau dezvoltarea infrastructurii de acces, dacă vreţi, la nivelul marilor aglomerări urbane unde se pot construi foarte multe facilităţi care să înlocuiască accesul.
Realizator: Programul Rabla va mai exista?
Daniel Constantin: Vreau să vă spun că va exista cu siguranţă. Întrebarea este bună de ce? Pentru că din fondul de mediu jumătate din fondurile pe care le aveam veneau de la taxa de timbru. Dacă anul trecut s-a colectat peste 1 miliard de lei în fondul de mediu, probabil că anul acesta vom avea o sumă sub 500 de milioane. Nu este, am spus-o de la început, nu este obiectivul meu ca ministru al mediului să corectăm cât mai mult, obiectivul meu este dacă se poate să avem încasare zero pentru că atunci ne asigurăm că nu mai sunt probleme de mediu. Sigur, din fondurile pe care le avem la dispoziţie vrem să lansăm anul acesta nu numai Programul Rabla, ci mult mai multe programe. Dacă anul trecut au fost deschise - sper să nu greşesc - patru programe, anul acesta vom avea probabil 11. Parte dintre ele vor fi finanţate din fondul de mediu, parte dintre ele vor fi finanţate din fondurile pe care le avem la nivelul Ministerului de Finanţe din colectările de taxe pentru emisiile de CO2. Vreau să vă spun că pe lângă Programul Rabla, pe care îl discutăm într-un sistem modern - nu vreau să avansez nici o valoare, nici o perioadă deocamdată, nimic, dar vreau să vă spun că vrem să mişcăm lucrurile mult mai repede decât anul trecut - vom încerca să stimulăm cumpărarea de maşini electrice mai mult decât am făcut-o anul trecut. Anul trecut a fost o primă care probabil că anul ăsta se va dubla. Pe lângă prima respectivă vom încerca să avem staţii de încărcare, pentru că nu avem infrastructura nici măcar la nivelul municipiului Bucureşti în acest moment şi aici deja sunt discuţiile foarte avansate. Deşi avem foarte puţin timp de cand ne-am instalat la minister, mai puţin de două luni de zile, deja se lucrează pe ghiduri, s- avansat foarte mult şi cred că putem să venim cu lucruri mult mai clare. Programul CasaVerde şi Casa Verde plus, care s-au bucurat de succes şi anul trecut, vor fi continuate, adică nu vrem să omorâm ceva numai pentru că a fost lansat în trecut. Nu, ce a fost bun va merge mai departe. Pe lângă asta vrem să avem campanii de conştientizare pentru ce vorbeam mai devreme, şi anume colectarea selectivă şi importanţa reciclării.Va fi o campanie pe care o derulăm la nivel naţional, pentru că eu cred că e o chestiune care ţine şi de educaţie şi trebuie să punem la dispoziţia copiilor în special toate aceste informaţii. Vreau să ne preocupăm mai mult de elementul acesta educaţional şi cred că un program denumit Şcoala Verde,care îşi propune să creeze independenţă energetică, deci un sistem de învăţământ să spunem aşa sau clădiri mai prietenoase cu mediul./opopescu/dsirbu/ Sunt 11 măsuri pe care vreau să le lansăm etapizat cu finanţare din cele două surse şi despre care sigur că vom mai vorbi chiar şi la dvs în emisiuni foarte mult în perioada următoare.
Realizator: Doriţi să lansaţi aşadar un program de conştientizare şi de către populaţie, ca să stimulaţi colectarea selectivă. Ne scriu ascultătorii în felul următor: colectez selectiv, dar vine o singură maşină de gunoi şi le pun pe toate la un loc. Un alt ascultător ne spune aşa: primăria în satul nostru a încercat să asigure colectarea selectivă, dar oamenii nu au vrut să facă acest lucru; au refuzat să selecteze deşeurile, pentru că spuneau că ar uşura munca celor de la salubritate. Simpla conştientizare va funcţiona, credeţi?
Daniel Constantin: Nu ştiu dacă va funcţiona imediat, dar sigur că trebuie s-o facem în mod constant. Eu vreau să vă spun că au dreptate toţi cei care v-au scris şi într-adevăr în momentul de faţă, chiar dacă există în anumite zone acele pubele diferenţiate, tot gunoiul se aruncă în aceeaşi maşină şi atunci munca trebuie făcută din nou la staţiile de sortare. Lucrurile trebuie să evolueze şi nu numai prin conştientizare, dar şi prin ceea ce înseamnă infrastructura de care vă spuneam mai devreme, mijloace de constrângere pe care trebuie să le avem pentru cei care colectează, cei care sunt într-o relaţie cu autorităţile publice locale şi care vor primi probabil, pe noua legislaţie, această sarcină. Vreau să vă mai spun ceva: am fost ministru la agricultură şi sigur că o preocupare pentru mine atunci a fost - materializată într-un final printr-o lege - a fost sistemul de irigaţii. Am fost într-o deplasare în Spania, acolo unde ştiţi foarte bine că sursa numită apă este foarte puţină şi atunci trebuie să aibă o grijă crescută pentru acest lucru. Vreau să spun că acolo, din primii ani de şcoală, copii conştientizează importanţa economiei pe care trebuie s-o facă, importanţă recirculării apei, importanţa refolosirii acestei resurse limitate pe care o au. Aşa cred că va trebui să se dezvolte în conştiinţa noastră, încă de la clasele primare, dacă vreţi, încă din primii ani de viaţă, importanţa... Eu vreau să spun: conştientizarea se face la acest moment, dar ea trebuie să fie un fenomen permanent, întâlnit şi la nivelul unităţilor de învăţământ.
Realizator: Un ascultător care are un ton foarte amabil zice: despre ce protecţie a mediului vorbim, când în toate oraşele României, pe trotuare vedem mămăligă aruncată sau pâine arucată sau oale de mâncare pentru câinii vagabonzi.
Daniel Constantin: Eu sunt mai optimist, să ştiţi. Eu văd că România a evoluat, suntem stat membru al Uniunii Europene şi încet, încet toate aceste comportamente se vor schimba, oamenii se adaptează. Oamenii se adaptează.
Realizator: Oamenii se adaptează... Putem face o excursie şi prin Bucureşti. În ceea ce priveşte calitatea aerului, este procedură de infringement. Cine măsoară calitatea aerului în Bucureşti?
Daniel Constantin: Ministerul Mediului.
Realizator: Unde? Cum? Ce rezultate are?
Daniel Constantin: Există staţii... Cred că aţi văzut săptămâna trecută, a fost un semnal de alarmă tras de un coleg de-al dvs, din presă, că la Muzeul de Geologie, dacă nu mă înşel, există...
Realizator: ...un mamut radioactiv, da.
Daniel Constantin: Da. Imediat am acţionat. Acolo sigur că a fostt şi o informaţie... Domnule, nu există aparatură.
Realizator: Nu, eu n-am zis că nu există, v-am întrebat unde se măsoară calitatea aerului în Bucureşti.
Daniel Constantin: Există, aşa cum am demonstrat atunci, există un laborator mobil pentru radioactivitate pe care-l gestionează cei de la Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului. La nivelul ministerului există o reţea naţională de monitorizare a calităţii aerului. Anul acesta... Cred că a fost şi anul trecut o oarecare finanţare, dar anul acesta avem un buget mai mare la nivelul Ministerului Mediului, din care sper - acum mă adresez şi celor care lucrează în Garda de Mediu şi agenţiile de protecţie a mediului - să putem să mărim salariile, sunt cele mai mici din toată administraţia publică românească şi e o obligaţie pe care o am eu să mă asigur că aceste lucruri se vor întâmpla, dar vom face şi investiţii, pentru că bugetul ne va permite, inclusiv pe reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului, astfel încât, acolo unde există deficienţe, şi sunt în momentul de faţă staţii care poate că nu funcţionează sau nu au mai fost modernizate, să le avem modernizate cât mai repede. Sigur că e o întrebare foarte bună, şi Comisia Europeană a ridicat această întrebare, a spus: cum ne demonstraţi că aţi ieşit din procedură de infringement când nu aveţi o reţea care e bine pusă la punct? Aceste lucruri în momentul de faţă sunt pe cale de a fi rezolvate.
Realizator: Se ştie cât de mare este poluarea aerului în Bucureşti?
Daniel Constantin: Da. N-am acum cifrele, să vă spun, dar peste limita admisă şi la nivelul Bucureştiului, şi la nivelul Braşovului, şi la nivelul Iaşiului. Dar dincolo de aceste aglomerări urbane, vreau să vă spun că sunt şi alte oraşe care sunt la limită în acest moment şi care m-am bucurat foarte tare că au început să discute: cum reuşim să nu intrăm în această procedură de punere în întârziere din partea Comisiei Europene?/gioan/dsirbu/ Cum facem să rezolvăm? Sigur, am identificat, ca la medic, am identificat o problemă, cum o rezolvăm? Din Fondul de mediu şi din banii pe care vă spuneam că îi avem în Ministerul de Finanţe vom încerca să venim cu câteva măsuri. Una dintre ele se referă la zona de împăduriri, perdele forestiere din jurul Bucureştiului. Un alt program pe care aş vrea să îl lansez cât mai repede se referă la achiziţia de autobuze electrice şi sper ca cele trei oraşe să fie primele care vor aplica. Nu ştiu în ce măsură va fi bugetul generos, dar va fi un început. De asemenea, pistele de biciclete. Există un parteneriat pe care îl avem cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, există deja un proiect destul de generos, care a întârziat, dar care sigur va fi implementat în perioada următoare, de 10 milioane de euro, pentru piste de biciclete şi alte măsuri de genul acesta, care cred eu că vor... coroborat, sigur, cu măsurile pe care le putem avea ca urmare a înlocuirii timbrului de mediu.
Realizator: Şi atunci de ce există procedură de infringement pentru calitatea aerului în Bucureşti, spre exemplu? Mie mi se pare - nu am înţeles acest lucru - mi se pare uşor bizar că sunt incluse laolată şi Bucureştiul, şi Braşovul, care pare să aibă un aer mult mai curat decât Bucureştiul.
Daniel Constantin: Braşovul şi-a mai rezolvat din problemă, o dată ce a dezvoltat şoseaua de centură. Şi Bucureştiul, probabil, în momentul în care va finaliza şoseaua de centură, reabilitarea şoselei de centură, probabil că va muta parte din trafic în acea zonă. Există, după cum ştiţi, proiecte mai mari de infrastructură în jurul Bucureştiului, pe măsură ce vom avansa. Dar e o realitate, până acum nu s-au întâmplat; această problemă - am spus-o şi eu -, din păcate, a mediului, într-o Românie care a traversat o perioadă de tranziţie, această problematică a fost lăsată oarecum de o parte. Lucrurile se schimbă, pentru că, sigur, toate termenele, din păcate, au fost depăşite. Am moştenit, dacă vreţi, fără să mă refer la greaua moştenire, o problematică considerată până acum secundară, dar care, şi la nivel politic, la nivel guvernamental, va fi scoasă din ce în ce mai mult în faţă. Investiţiile care se vor face vor fi din ce în ce mai mari, pentru că până la urmă, vorbim de mediul în care trăim şi de viitorul copiilor noştri.
Realizator: A cui era responsabilitatea, spre exemplu, pentru ca să nu existe procedură de infringement referitor la calitatea aerului în Bucureşti? Ce trebuia făcut?
Daniel Constantin: Trebuia să avem măsuri care să prevină aceste lucruri şi reţeaua naţională de care vorbeaţi dumneavoastră să fie bine pusă la punct. Responsabilitatea în astfel de cazuri ştiu sigur că în primul rând, este a autorităţilor publice locale, deci a primăriilor de sector, a Primăriei Municipiului Bucureşti. Dar sigur că în faţa Comisiei Europene, responsabilitatea este în principal a Ministerului Mediului şi a administraţiei publice centrale. Deci aici sunt lucrurile... Contează mai puţin. Eu nu mă uit în trecut. Încerc şi mă bucur că am o colaborare foarte bună cu primarul general, cu dna Firea. Împreună am aşezat pe hârtie săptămânile trecute măsuri pe care în comun le vom lua pentru a remedia această problemă.
Realizator: Aş vrea să vă mai aduc în atenţie o problemă. Nu ştiu cum s-au împărţit responsabilităţile între dumneavoastră şi Ministerul Apelor şi Pădurilor atunci când a fost făcută această formulă guvernamentală. Dar haideţi să vedem ce înseamnă lacuri poluate. Din judeţul Neamţ transmite Geanina Buftea:
Reporter: Salba de lacuri de pe râul Bistriţa este punct de atracţie pentru turişti, însă puţini sunt cei care şi conştientizează problemele de mediu cu care se confruntă zona. Anul trecut, când apele au fost invadate de bacteria clostridium, până în amonte de lacul Izvorul Muntelui, autorităţile s-au trezit că sunt nevoite să facă controale, să afle sursa de infestare, iar de aici până la identificarea foselor, dar şi deversărilor ilegale din zona lacului, constatându-se numeroase reţele improvizate de descărcare a apelor uzate, nu a fost decât un pas/dsirbu/ Dacă isteria Clostridium a amorţit o dată cu venirea iernii, evacuarea apelor uzate menajere neepurate din localităţi continuă să ajungă în lacuri şi depozitarea necontrolată deşeurilor de tip agricol, materiale de construcţii, PET-uri din localităţile din zonele de mal, dar şi aduse din amonte, reprezintă o problemă. Alt fenomen negativ, cu potenţiale repercursiuni asupra diversităţii naturale, îl reprezintă turismul necontrolat, care poate contribui la afectarea liniştii habitatelor speciilor de păsări care iernează în judeţul Neamţ. Şi ca şi cum nu ar fi fost de ajuns cu bacteria Clostridium, gripa aviară dă iama prin păsări, în judeţ fiind înregistrate peste 70 de cadavre, multe dintre ele prezentând virusul aviar. Însă cea mai importantă problemă o reprezintă construcţia haotică a caselor de vacanţă pe malurile lacurilor, care reprezintă o ameninţare directă asupra biodiversităţii, atât prin agresiunea asupra ecosistemelor de mal, cât şi asupra ecosistemului lacustru, /din cauza/ deversărilor apelor menajere în reţeaua hidrografică.
Realizator: O corespondenţă din judeţul Neamţ de la Geanina Buftea. Ce poate face Ministerul Mediului în această privinţă?
Daniel Constantin: Întrebarea a fost foarte bună. Sarcinile în momentul de faţă şi în special pe ape sunt oarecum împărţite. Sigur că gestiunea este în special la Ministerul Apelor şi Pădurilor, acolo unde este doamna ministru Petcu, cu care am o colaborare foarte bună, dar constatările se fac şi sancţiunile se stabilesc şi de Garda Naţională de Mediu, atunci când există anumite elemente de poluare. Deci chiar şi astăzi am avut o situaţie, am discutat cu doamna Petcu, se intervine. Apele Române, împreună cu Garda Naţională de Mediu, sunt împreună pe teren şi iau măsurile necesare. Există un dispecerat comun, din care se anunţă toate incidentele.
Realizator: Trebuie să vă întreb ce situaţie.
Daniel Constantin: Sigur, e o situaţie în Moldova. Sper să fie sub control şi sper să nu fie... Dar astfel de situaţii să ştiţi că sunt destul de frecvente. Ele devin o problemă în momentul în care nu se gestionează eficient.
Realizator: În ceea ce - mai avem foarte puţin timp din emisiune - în ceea ce priveşte fondurile europene, pe ce vă veţi axa?
Daniel Constantin: Ministerul Mediului nu are fonduri europene. Autorităţile de management sunt la Ministerul Fondurilor Europene, acum la Ministerul Dezvoltării, dar acolo sigur că se încearcă să se rezolve şi problemele pe care le avem sectorial şi eu m-am preocupat foarte tare să avem pentru zona de gestionare a deşeurilor, să continuăm să punem la dispoziţie resurse financiare pentru cei care vor să dezvolte sistemul de management integrat. Suplimentar, vrem să venim de la Fondul de mediu pentru acele societăţi, pentru acei operatori care vor să facă investiţii în ceea ce înseamnă mijloace de transport diferenţiat. Mă întorc la deşeuri şi la întrebarea pe care ne-au adresat-o ascultătorii dumneavoastră. Deci sunt lucruri care sunt combinate. De asemenea, pe zona de calitate a aerului, pe zona de control a radioactivităţii, pe zona de dotări în ceea ce înseamnă autorităţile care merg în control - acolo punem accent atât pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, cât şi pe Programul Operaţional de Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Mulţumesc pentru prezenţă astăzi la Radio România Actualităţi! Mulţumesc şi ascultătorilor pentru atenţie! Sunt Alexandra Andon. O zi bună tuturor în continuare!

Transcrierea emisiunii Probleme la zi a fost realizată de Agenția de presă Rador.