Probleme la zi: Atacurile teroriste de la Bruxelles
Emisiunea de dezbateri Probleme la zi este transmisă în direct în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 13.20.
Articol de Alexandra Andon, 22 Martie 2016, 14:11
Realizator: Bună ziua tuturor! Bruxellesul, capitala Belgiei şi a UE, a fost aruncată astăzi în haos şi şoc. mai multe explozii au lovit dimineaţă puncte critice din Bruxelles. Ţinte au fost aeroportul Zaventem şi metroul. Până la această oră se ştie că aceste catastrofe au lăsat în urmă zeci dem orţi şi răniţi. Aeroportul a fost evacuat, metroul închis, iar sunetul zecilor de ambulanţe traversează necontenit oraşul. La Londra şi la Paris au fost convocate reuniuni de urgenţă pentru a fi analizate riscurile şi ameninţările. Este un eveniment care ne arată că terorismul a răms în inima Europei, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, în urmă cu două ore. Ce înseamnă pentru Europa cumplitele evenimente de astăzi de la Bruxelles? Ce ipoteze pot fi formulate? Invitat în studio generalul Alexandru Grumaz. Îi mulţumesc foarte mult! Bună ziua! lexandru Grumaz: Bună ziua! ealizator: Îi invit pe ascultători să ne scrie întrebările şi opiniile lor prin SMS. Domnule general Grumaz, ce vă spune felul în care s-au desfăşurat aceste atacuri? Bombe în aeroport şi apoi la metrou. Ce înseamnă această acţiune concertată îndreptată asupra infrastructurii dintr-un punct nodal al Europei?
AUDIO: Emisiunea Probleme la zi
Alexandru Grumaz: Am să încep cu o declaraţie mai generală. Din păcate Europa este în război pentru apărarea propriilor sale valori identitare, pentru ca să nu devină un amestec de tendine dintre care cea mai violentă să dicteze regulile, şi mă refer aici la jihadişti. Nu Europa a dorit acest război, ci războiul a fost transferat de pe teatrele de luptă din Orientul Mijlociu unde s-a născut şi a fost hrănit de o intoleranţă etnică şi religioasă. Din 2013 avem indicaţii clare că vor fi, vor exista o serie de atacuri la adresa unor ţinte din Europa în planificarea pe care aripa internaţională, aripa externă a ISIS o face. Deci sunt grupuri sau atacatori individuali care îşi aleg ţinte. De fapt terorismul ce înseamnă, înseamnă să faci mult zgomot şi să ai mare publicitate şi vizibilitate asupra a ceea ce ai făcut. Ceea ce s-a ntâmplat astăzi la Bruxelles este un război efectiv declarat de aceste formaţiuni fundamentaliste. Problema este că controlul refugiaţilor este esenţial la graniţă, dar unii dintre aceştia sunt născuţi şi crescuţi, sunt cetăteni ai Belgiei, cetăteni ai Franei, cetăţeni ai ţărilor respective. Cred că aceste atacuri sunt de fapt o reprezentare a metastazelor care au cuprins Europa generate de fundamentalismul islamic. islamiştii şi-au intensificat în anii care au trecut modalităţile de reaşezare în cadrul Europei şi de creare a zonelor interzise nemusulmanilor în marile oraşe. Şi vreau să mă refer aici, în Franţa sunt 751 de zone urbane sensibile conform unui site al Guvernului francez, cu hărţi din satelit şi o demarcare precisă a spaţiilor, a zonelor respective, a străzilor în care musulmanii aplică Legea Shairiei. Deci, practic, vorbesc de o nouă intoleranţă, deci de o nouă, exact cum am tărit noi în comunism. Deci este acelaşi lucru, totalitarism. De fapt, deci este un totalitarism fundamentalist, în care 0,1% din oamenii care au venit acum /.../ încearcă să îşi impună din populaţia de 500 de milioane, încearcă să îşi impună legile lor.
Realizator: Dumneavoastră însă spuneţi că este un... că Europa practic, Europei, practic i s-a declarat război. Cu toate acestea, încă, atentatul nu a fost revendicat. Există umbre de îndoială asupra mesajului şi asupra autorilor?
Alexandru Grumaz: Nu, nu există nicio umbră de îndoială. E clar că sunt dintre cei care au organizat atentatele la Paris. În opinia mea, cred, în opinia mea de militar, sunt convins că atentatele de la Paris au fost numai o repetiţie a celor de la Bruxelles, de astăzi, pentru că Bruxelles-ul este considerată capitala Europei, Uniunii Europene.
Realizator: Este alături de noi prin telefon domnul Mihai Delea, jurnalist EuroPunkt. Bună ziua.
Mihai Delea: Bună ziua. ealizator: Vă aflaţi pe aeroport, la momentul la care au avut loc exploziile? ihai Delea: Da, atunci da. A explodat chiar undeva lângă mine, la câţiva zeci de metri.
Realizator: Ne puteţi descrie ce s-a întâmplat atunci?
Mihai Delea: Păi, prima dată am auzit prima explozie. Am simţit suflul. După care, la trei-cinci secunde, cea de-a doua explozie, care mi s-a părut un pic mai puternică, să îi spun, şi am simţit un suflu şi mai mare şi după aia, am început să alerg, cu toată lumea. Ne-am baricadat, iniţial, într-o toaletă. Am stat acolo câteva minute, după care am mers pe lângă zid, am ajuns într-un restaurant, iar de acolo am fost redirecţionaţi de Poliţie pe o ieşire adiacentă.
Realizator: Ce înseamnă "am simţit suflul acestor explozii"? Cum se simte suflul unor asemenea explozii?
Mihai Delea: E o senzaţie pe care n-am mai simţit-o până acum. Probabil că aerul care a fost acolo în încăperea exploziei, căuta ieşirile, să iasă undeva să se disperseze. Iar eu l-am simţit, pur şi simplu, în piept. Am simţit un gol în piept şi m-a apucat şi întors cu spatele, aveam şi un ghiozdan în spate, la momentul respectiv.
Realizator: Cum au reacţionat ceilalţi pasageri?
Mihai Delea: Vă daţi seama că era panică generală. Toată lumea plângea, erau panicaţi chiar şi angajaţii de pe aeroport.../.../ tot era încremenit. ealizator: Ulterior, aţi fost evacuaţi pe pistele aeroportului?
Mihai Delea: Da. Ulterior, am fost pe pista aeroportului, unde am stat vreo 15 minute, după care au venit nişte autobuze, ne-au dus tot în incinta aeroportului, dar undeva mai spre ieşire, într-un ţarc amenajat, după care am mai stat acolo, cred că acolo am stat cel mai mult, o oră, două, iar acum ne-au preluat iar nişte autobuze şi suntem la o sală de gimnastică, cum avem şi noi în România, săli mari.
Realizator: Nu a putut fi făcută evacuarea până în Bruxelles, până la locurile la care doreaţi să ajungeţi?
Mihai Delea: Nu, pe mine m-a sunat oricum firma de transport şi mi-a zis că mi-a rezervat încă două zile, până îmi găseşte bilet de avion de întors, dar nu am cu ce să ajung în centrul Bruxelles-ului, unde era hotelul pentru că nu am...sunt tăiate toate liniile de comunicaţie, de transport şi nu ştiu ce se va întâmpla. Probabil o să plec pe jos. Aeroportul e la vreo 10-15 kilometri de oraş.
Realizator: Domnule general Grumaz?
Alexandru Grumaz: Da, aveţi dreptate. Toate legăturile au fost oprite în Belgia, inclusiv trenurile care merg spre Paris sau spre Londra. Deci, este pur şi simplu, îngheţat traficul în Bruxelles şi mai aterizează avioane pe Aeroportul din Charleroi şi pe Aeroportul din Oostende, în Nordul Belgiei.
Realizator: Domnule Delea, cum puteţi descrie distrugerile pe care le-aţi văzut în Aeroportul Zaventem?
Mihai Delea: Am simţit foarte mult praf care m-am gândit că provenea, nu ştiu, din pereţii care s-au dărâmat, din tavan, din podele, era foarte mult praf pe care l-am resimţit ulterior, inhalasem foarte mult şi a început, când mai m-am liniştit puţin, să mă usture gâtul. La început, când a fost instinctul de supravieţuire, n-am realizat.
Realizator: Cam la ce distanţă de dumneavoastră, credeţi că s-au produs acele două explozii?
Mihai Delea: Nu aş putea să spun cu exactitate, dar apreciez că undeva la 50, poate 100 de metri. Oricum, am simţit-o aproape, şi suflul imediat.
Norocul meu a fost că, la un moment dat, stăteam aşezat pe un scaun şi a venit cumva pe deasupra capului şi am avut spatele protejat şi imediat când am reuşit să mă ridic de acolo am fugit spre ieşire, dar oricum este o senzaţie de panică totală, începi să suspectezi pe toată lumea, te fereşti de lume, oricine poţi să te gândeşti că în momentul ăla poate să se detoneze sau tot felul de gânduri care îţi trec prin cap, dar până la urmă am reuşit să ne adăpostim.
Alexandru Grumaz: Acum, sincer să fiu, trebuie să învăţăm într-o realitate a terorismului şi să nu ne panicăm sau disperăm.
Mihai Delea: Da.
Alexandru Grumaz: Trebuie ca aceste relaţii între oameni să fie normale şi este o realitate crudă, dar asta este la ora actuală Europa.
Realizator: Au fost relatări, conform cărora, înaintea exploziilor s-ar fi auzit nişte strigăte în limba arabă. Aţi auzit aşa ceva?
Mihai Delea: Eu nu am auzit strigătele, nu. Probabil or fi fost la câţiva zeci metri, oricum nu s-ar fi auzit, oricât de tare ar fi urlat, pentru că era foarte multă lume, fiecare la rândul lui vorbea. Nu am auzit nici focurile de armă, pur şi simplu, am fost pus în faţa faptului împlinit când au avut loc cele două explozii.
Realizator: V-au anunţat autorităţile belgiene, ce v-au spus în momentul în care au început să vă ia cu autobuzul până la sala de gimnastică sau în momentul în care aţi fost evacuaţi pe pistă?
Mihai Delea: În primă fază, când am ajuns şi ne-am baricadat în toaletă am văzut cum imediat a venit armata, prima armata, noi ieşeam, ei intrau, se duceau chiar în centrul exploziei, după care ne-a preluat poliţia. Nu mai erau îmbrăcaţi, erau toţi din instituţii ale statului, dar nu mai erau îmbrăcaţi în camuflaj şi m-am gândit că probabil era poliţie de frontieră sau poliţie normală, care ei ne-au luat, la rândul lor şi ne-au scos pe pistă.
Realizator: Mulţumesc foarte mult. A fost în direct, alături de noi, domnul Mihai Delea, aflat pe Aeroportul Zaventem la momentul producerii acestor două explozii. Mihai Delea este jurnalist EuroPunkt. Este alături de mine în studio colegul meu Alexandru Lancuzov pentru că există un avion Tarom care trebuia să aterizeze la Bruxelles Zaventem, în cursul dimineţii a fost redirecţionat către Amsterdam. Acelaşi avion ar fi trebuit să se întoarcă de la Bruxelles la Bucureşti. Ce se ştie despre pasagerii care au ajuns la Amsterdam, cum vor fi ei preluaţi?
Alexandru Lancuzov: Într-adevăr, cursa de Bruxelles care a aterizat de urgenţă la Amsterdam, redirecţionată practic, pasagerii au aterizat în siguranţă şi acum se analizează soluţiile pentru a ajunge totuşi în Belgia.
Realizator: Te întrerup doar puţin pentru că este în direct alături de noi europarlamentarul PSD Claudia Ţapardel. Bună ziua. Vă mulţumesc foarte mult. Mă auziţi?
Claudia Ţapardel: Bună ziua. Vă mulţumesc şi eu.
Realizator: Unde vă aflaţi, doamnă?
Claudia Ţapardel: Acum mă aflu în biroul meu din Parlamentul European, deci mă aflu în clădirea Parlamentul European de la Bruxelles.
Realizator: Ce vedeţi în jur, dacă vă uitaţi pe geamul Parlamentului European? Cum arată capitala Uniunii Europene astăzi, 21 martie 2016?
Claudia Ţapardel: Paralizată cred că este cuvântul potrivit. Sunt forţe de securitate de jur împrejurul Parlamentului European, sunt elicoptere care fac înconjurul Bruxelles-ului pentru a verifica din aer ce se întâmplă la sol. Sistemele de securitate la nivelul Parlamentului European, nivelul de alertă la Parlamentului European şi la nivelul tuturor instituţiilor europene a crescut la ultimul grad de securitate. Probabil că acesta ar fi cel mai potrivit cuvânt. Vorbim despre o capitală a Uniunii Europeneparalizată în acest moment. ealizator: Nu puteţi ieşi în momentul de faţă din Parlamentul European din raţiuni de securitate, corect? Care au fost anunţurile care v-au...?
Claudia Ţapardel: Aş putea să ies din sediul Parlamentului European, dar din raţiuni se securitate este recomandat să nu părăsim clădirea Parlamentului European.
Realizator: Ce anunţuri oficiale v-au fost făcute?
Claudia Ţapardel: În momentul de faţă, singurele anunţuri oficiale au fost cele privind ridicarea nivelului de securitate. În momentul de faţă nici nu s-a decis evacuarea sediului Parlamentului European nici alte măsuri. În cazul Comisiei Europene s-a luat măsura şi s-au anunţat personalul şi staff-ul din Comisia Europeană de a nu mai veni la serviciu astăzi. Domnul general Grumaz vrea să vă adreseze o întrebare.
Claudia Ţapardel: Da.
Alexandru Grumaz: Nu, nu vreau să vă adresez o întrebare, vreau să vă spun o chestiune: nivelul IV la belgieni înseamnă blocarea oamenilor în instituţiile în care sunt, interzicerea transportului şi plasarea armatei în punctele-cheie.De fapt asta vezi la ora actuală acolo în Bruxelles. Toate comunicaţiile Bruxellesului cu capitalele externe, cu Londra, cu Parisul prin trenurile rapide au fost oprite. Deci, în afara Bruxellesului mai sunt, am mai spus, sunt deschise două sau trei aeroporturi, trei aeroporturi, Charleroy, Namür şi Ostende.
Claudia Ţapardele: Aşa este, aveţi dreptate. Deci, în momentul de faţă în această situaţie ne aflăm la nivelul Bruxellesului şi la nivelul Parlamentului European.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Îl rog pe colegul meu Alexandru lancuzov să mai aştepte un pic cu răspunsul despre pasagerii zborurilor Tarom care au ajuns, în loc de Bruxelles au ajuns la Amsterdam şi despre cei care ar fi trebuit să se întoarcă la Bucureşti. este alături de noi prin telefon corespondentul RRA la Paris, Tudor Ţepeneag. Bună ziua!
Tudor Ţepeneag: Bună ziua! ealizator: A fost convocată o reuniune a Guvernului francez ca urmare a atentatelor teroriste din Belgia? udor Ţepeneag: Sigur că da. A fost conformată o reuniune de urgenţă foatrte rapid la numai cateva ore după cele întamplate la Bruxelles. Aceasta pentru că, bineînţeles, Franţa este puternic marcată de antentatele din 13 noiembrie ai căror autori veneau în parte din Belgia şi de atunci încoace măsurile de securitate au fost puternic întărite în Franţa. A fost adoptată starea de urgenţă şi în continuare aceste măsuri de securitate sunt la un nivel foarte ridicat. De alt fel, după reuniunea de astăzi, care a fost în jurul preşedintelui, Francois Hollande, şi la care au participat şi primul-ministru, Manuel Vals, şi ministrul de interne, Bernard Caseneueffe. Acesta din urmă a anunţat masuri suplimentare, deşi nivelul de securitate era ridicat. Astfel, 1.600 de poliţişti şi de jandarmi suplimentari au fost plasaţi în puncte cheie, mai ales în aeroporturi, în gări şi în puncte cheie din regiunea Parisului unde 400 de astfel de oameni, poliţişti şi jandarmi, au fost mobilizaţi şi într-adevăr se observă o stare de nelinişte. Transportul public este îngreunat din aceasţă cauză, dar toată lumea ştie că aceste măsuri trebuiau luate şî primul-ministru, Manuel Vals, a anunţat că suntem, Franţa bineînţeles, este în continuare în război împotriva terorismului.
Realizator: Mulţumesc foarte mult! Ne scrie o ascultătoare, Iulia Gavrilaş, din Dej: Domnule general Grumaz regret ce s-a întâmplat astăzi la Bruxelles, dar sunt foarte furioasă pentru asta. De ce? pentru că-mi dau seama că politica europeană actuală este incapabilă să ne ofere siguranţă.
Alexandru Grumaz: Are dreptate doamna. Politica europeană s-a bazat în special în ultimul timp pe problemele economice, nu pe problemele de securitate. nu am reuşit să organizăm o armată europeană, nu am reuşit să organizăm nişte reguli clare pentru situaţiile.., bun acest eveniment este aşa numitul eveniment 'Black Swuan', un eveniment impredictibil. Şi evenimente din acestea... ealizator: El era impredictibil de fapt unde şi când se va produce.
Alexandru Grumaz: Nu ştim. problema noastră este să minimalizăm, să ducem la minimum consecinele acestor evenimente. Acesta este singurul lucru pe care putem să-l facem. dar apropo de ce spunea colegul dumneavoastră din Franţa. Francezii, după 13 noiembrie, au găsit o serie de date privind organizarea ISIS în Europa şi a faptului că aripa externă a ISIS organizează, dă sprijin logistic şi operaţuional acestor activităţi. Deci, de asemenea, arestarea lui Salah Abdelslam... ealizator: În urmă cu patru zile la Bruxelles.
Alexandru Grumaz: Aşa, va da o serie de răspunsuri şi a început deja să dea răspunsuri la unele din aceste lucruri. Vreau să vă spun că există un raport făcut de poliţia franceză, de 55 de pagini, în care numai anumite elemente au ieşit în presă din acest raport, în care se arată cum procedează ISIS. Există o copie la "New York Times" a acestui raport. Ei arată cum ISIS sunt pregătiţi să producă veste şi bombe şi să exploateze slăbiciunile suistemului de securitate euriopean, a poliţiilor din Europa. De asemenea, au găsit în producerea acestor... toate atentatele astea au o chestie comună, modalitatea în care a fost pregătit explozibilul, este vorba de triacetonă triperoxid, este un compus extrem de instabil şi trebuie să ai o pregătire foarte bună pentru a-l produce, a produce aceste bombe sau se cheamă TATP( Triacetone Triperoxide) se cheamă acest... şi este utilizat în Europa de către ISIS.
Realizator: Alexandru Lancuzov, spune-ne ce se întâmplă cu pasagerii români către şi dinspre Belgia?
Alexandru Lancuzov: În acest moment ştim că aeronava care a aterizat pe aeroportul de rezervă de la Amsterdam s-a întors la Bucureşti, dar fără pasageri. Aşadar, cei 83 de pasageri care plecaseră, în această dimineaţă, de la Otopeni, spre Bruxelles, au rămas în Olanda, iar al doilea zbor Tarom spre Bruxelles, programat astăzi la ora 16:55, a fost anulat, dar pasagerii de pe această rută anulată se pot îmbarca pentru cursa Tarom de Amsterdam, programată să decoleze la ora 16:30 din Bucureşti, potrivit informaţiilor de pe siteul Aeroportului/.../ Bucureşti, va pleca la ora 17:50, dacă întârzierea va rămâne valabilă. Totodată, Tarom a anunţat că zborurile programate mâine între Bucureşti şi Bruxelles, RO 371 şi RO 372 au fost anulate. Este vorba despre plecarea din Bucureşti spre Bruxelles, la ora 7:20, dar şi sosirea de la Bruxelles, la Otopeni, la ora 14:00.
Realizator: Aşadar, cele de mâine au fost anulate, dar cel de după-amiază nu a fost anulat şi îi duc la Amsterdam, de unde?...
Alexandru Lancuzov: A fost anulat dar pasagerii se pot îmbarca /.../ cursa de Amsterdam.
Realizator: Mulţumesc foarte mult, Alexandru Lancuzov. Este alături de noi, prin telefon, corespondentul Radio România Actualităţi în Olanda, Claudia Marcu. Bună ziua.
Claudia Marcu: Bună ziua.
Realizator: Mulţumesc foarte mult. Premierul Olandei a făcut, în urmă cu o oră, declaraţii. Ce măsuri au fost luate în Olanda după atentatele din Belgia?
Claudia Marcu: Era firesc şi în Olanda să aibă loc o întâlnire de urgenţă a unei celule ministeriale de urgenţă, împreună cu coordonatorul naţional împotriva terorismului. Nivelul de alertă rămâne substanţial, nemodificat, adică ceea ce înseamnă că există oricând posibilitatea unui atac terorist, dar nu există dovezi concrete că ar putea să aibă loc un astfel de atac. Măsurile de securitate au fost intensificate, totuşi, după atacurile de la Bruxelles. În aeroporturi, Amsterdam, /.../ în gările principale din Amsterdam, Rotterdam, Haga /.../ şi în gările de la graniţă /.../. Controalele în trenuri au fost intensificate, chiar o gară de lângă /.../ a fost evacuată pentru că cineva, într-un tren internaţional, a avut un comportament suspect. Şi, sigur, la instituţiile principale, la Guvern, la Parlament, dar singurul sfat al premierului a fost: nu plecaţi spre Belgia! În rest, rămânem în alertă! Domnul general spunea, mai devreme, să nu intrăm în panică, să nu cădem pradă suspiciunii. Cam acest lucru se întâmplă în Olanda. Nu există panică, lumea este într-o oarece nelinişte, dar nu foarte foarte vizibil, doar că mai multă poliţie în punctele pe care le-am menţionat.
Alexandru Grumaz: Da, vroiam să intervin cu ceva. Vedeţi, aveţi dreptate şi asta e un lucru foarte bun că... mă rog, neliniştea este în sufletul oricui, şi a noastră, eu am de exemplu, fata la Charleroi şi ea lucrează la Bruxelles, astăzi nefiind acolo, fiind medic pediatru, dar acest atac de la Bruxelles este în linia atacurilor care au avut loc, zilele acestea, organizate de ISIS, şi haideţi să ne aducem aminte de atacul de la Istanbul, pe o stradă extrem de populată şi circulată de străini. Nu numai faptul că s-a aruncat în aer un atacator singuratic, ci faptul că a urmărit un grup de evrei care erau în... evrei americani care erau în zona respectivă.
Realizator: Vă întrerup pentru că a fost foarte dificil în cursul acestei dimineţi să stabilim legături telefonice la Bruxelles. Ne-am străduit foarte mult, pentru că liniile telefonice erau ocupate, centralele telefonice ocupate, să intrăm în legătură cu corespondentul Radio România Actualităţi, Cerasela Rădulescu. Este acum în direct cu noi. A făcut un mic miracol pentru a reuşi să intre în direct. Bună ziua, Cerasela Rădulescu:
Cerasela Rădulescu: Bună ziua Alexandra. Într-adevăr trebuie să-i mulţumesc unei doamne de la farmacie, din Bruxelles care m-a lăsat să sun pentru că singurele telefoane care funcţionează sunt cele fixe. Mă aflu pe stradă pentru ca am mers, ca mulţi părinţi panicaţi, să ne luăm copiii de la şcoală.
Realizator: Altă soluţie exista în afară de a merge cu maşina personală sau pe jos?
Cerasela Rădulescu: Nu. Toate mijloacele d etransport sunt blocate. Este periculos, nimeni nu vrea să le folosească. Părinţii sunt panicaţi. Toată lumea aleargă pe străzi, înebunite. Nu ştim încă numărul victimelor. Aşteptăm Consiliul de Securitate al Belgiei să spună ce s-a întâmplat în Belgia. Este un atac terorist de proporţii multiplu. Ultimele informaţii îmi spun că /.../ ar fi avut loc o altă explozie. Toţi funcţionarii sunt consemnaţi în instituţiile europene. Părinţi disperaţi pe străzi, lumea aleargă înnebunite. Bruxellesul nu s-a mai confruntat vreodată cu un asemenea atac de amploare, cu explozii multiple în acelaşi timp. Debutul a fost aşa cum...
Realizator: Cerasela ce ai văzut tu în momentul în care ai ajuns la şcoala copilului tău?
Cerasela Rădulescu: Am văzut o masă de părinţi disperaţi care îşi cer copiii acasă şi care, conducerea şcolii spune că nu poate să-i lase să plece pentru că există un consemn al poliţiei să rămână. Copiii sunt imoraţi, traumatizaţi în interior, sunt reguli pe care statul belgian le aplică excesiv. După părerea mea, tuturorii sunt părinţii. Părinţii au venit să-şi caute copiii şi nu potem să-i luăm d ela şcoală. Fiul meu este blocat înauntru, încerc să comunic cu el prin messenger. E o stare de panică. Alexandra, de şi mi se...
Realizator: Pe care ai întâlnit-o şi la alţi părinţi.
Cerasela Rădulescu: Am întâlnit-o şi la alţi părinţi. Toţi suntem în faţa şcolii, blocaţi, nu pot să plec fără să ştiu că el e în regul, că nu e traumatizat. Poate fi un şoc. De ce Alexandra? Pentru că li s-a comunicat că a fost un atac terorist multiplu în Bruxelles. Copiilor li s-a spus acest lucru şi din păcate ei au reacţionat altfel. În acest moment, Bruxellesul este, deci, blocat, nimeni nu ştie exact ce se întâmplă, ce se va întâmpla în următoarele ore. Eu vă voi ţine la curent. Încerc să găsesc linii de telefon fixe ca să vă ţin la curent ca Radio România Actualităţi să informeze la timp. Ambasada României posibil să dea o comunicare în scurt timp pentru că nu ştim dacă la ora aceea, în aeroport, cursa de Tarom.
Realizator: Primul ministru, Dacian Cioloş, a spus că, din informaţiile existente până la acest moment nu există victime cetăţeni români, nu există printre victime cetăţeni români. Îţi mulţumesc foarte mult Cerasela Rădulescu. Revin la generalul Grumaz. Ce efect va avea ziua de astăzi asupra percepţiei europenilor în legătură cu migranţii?
Alexandru Grumaz: Efectul va fi asupra celor de pe stradă, deci a cetăţenilor care acumulează această teamă, cum a spus şi colega dumneavoastră, de la Bruxelles, şi practic se încheie perioada din care dividentele de pace după Războiul Rece au fost savurate de către occidentali. Asta din cauză că, spuneam la un moment dat, acest atac de la Bruxelles este în linia tacurilor de la Paris unde a fost o repetiţie, după opinia mea generală, a ceea ce s-a întâmplat acum la Bruxelles. A fost atacul de la Istanbul, după care a fost atacul din Egipt unde au murit 13 poliţişti. Toate sunt atacuri organizate şi coordonate de către aripa externă a origanizaţiei ISIS. Vroiam să vă spun că totuşi, vedeţi, lucrurile au o evoluţie, nu sunt venite acuma. S-a întâmplat ieri să se organizeze şi acuma după ce l-au atacat l-au arestat pe unul din liderii atacului la Paris. Nu asta este problema. Ele vin din, hai să-i zicem, din 1994, din anii aceea vin aceste atacuri. De exemplu, la Conferinţa de Securitate de la München, primul ministru Valls, al Franţei, spunea că suntem în război cu teroristul şi trebuie să fim sinceri cu conaţionalii noştri şi să le spunem că vor mai fi şi alte atacuri, atacuri majore. Este ceva ce ştim în mod sigur. Vedeţi, la nivelul... Problema este că aceste informaţii pe care le deţin structurile de informaţii din ţările UE şi nu numai să coopereze. Pentru atacul de la Paris, turcii, sistemul lor de informaţii a avertizat Parisul că se pregăteşte un atac având în vedere că doi dintre organizatorii atacului au trecut în Siria pe la graniţa Turcia - Siria. De asemenea şi încă o declaraţie care este interesantă este cea a primului-ministru Medvedev care, tot la conferinţa de securitate de la München spunea că este o legătură între fluxul de imigranţi şi atentatele teroriste. Sub umbrela de refugiat, sute şi sute de extremişti se infiltrează în diferite ţări, aceşti oameni au o cultură diferită de a noastră şi doresc numai beneficii fără să facă nimic. Ei sunt un real pericol pentru distrugerea unui real pericol pentru distrugerea spaţiului economic şi cultural şi chiar identitatea Europei. Deci, îi dăm dreptate lui Samuel Huntington că acest război al civilizaţiilor este declanşat. Practic, linia de demarcaţie de până acum, Marea Mediterană, nu mai există. Această linie a fost încălcată, iar sutele de migranţi care vin din zona Orientului Mijlociu fac ca graniţele să fie incontrolabile.
Realizator: Dar, domnule general Alexandru Grumaz, a fost încheiat săptămâna trecut un acord privind imigranţii. Uniunea Europeană s-a înţeles cu Turcia în această privinţă, se poate considera că ar urma să se opereze o selecţie a imigranţilor care vin în Uniunea Europeană.
Alexandru Grumaz: Doamnă, Uniunea Europeană priveşte Turcia ca un partener, având în vedere faptul că distanţa dintre Turcia şi Grecia este foarte mică şi acela este drumul pe care Soliman Paşa a mers de-a lungul istoriei. Acea alee otomană, ca să zic aşa, pe care s-au derulat incursiunile otomane către Europa, dar trebuie să ne uităm foarte atent pentru că în zona Orientului Mijlociu sunt 2,5 milioane de sirieni în Iordania, în şapte tabere, sunt 1,3 milioane de sirieni în Liban. Ştiţi cât înseamnă 1,3 milioane? Înseamnă 20% din populaţia Libanului. Deci, nu numai Turcia este. Ajutorul trebuie acordat în mod egal şi celorlalţi, pentru că să nu uităm faptul că Libia este o problemă nerezolvată la ora actuală. Un atac aerian în Libia este mult mai uşor decât un atac în Siria şi am să vă spun de ce. Din punct de vedere militar, Libia este o zonă deşertică şi se poate ataca. În Siria este un război de gherilă şi toate aceste bombardamente nu fac altceva decât să crească numărul de refugiaţi.
Realizator: Şi mai este ceva, ce ne scria un ascultător un pic mai devreme. Nu ţinut cont şi de faptul că lumea musulmană este frustrată şi nemulţumită?
Alexandru Grumaz: Este într-adevăr. Este frustrată şi nemulţumită de ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. ealizator: Exact. lexandru Grumaz: Şi ne uităm la ceea ce... Vedeţi, retragerea americanilor din Irak ne costă foarte mult astăzi. De ce? Şi am să vă spun de ce. Nu retragerea trupelor efective, care a fost un lucru extraordinar de bun, ci retragerea Comandamentului care se ocupa de culegerea de informaţii din zona respectivă pentru că nu mai avem informaţii în acea zonă şi este foarte greu să controlezi o situaţie în lipsa acestor informaţii. Numai din satelit şi cu ajutorul tehnologiei nu poţi să faci aceste lucruri, să ai o imagine reală. Tocmai de această cauză generalul Petraeus a întors acest conflict. Bun, am pierdut şi momentul la care se putea interveni terestru în Siria şi când deja se formase o coaliţie privind intervenţia în Siria, care a fost refuzată de preşedintele Obama, deşi dacă ne aducem aminte secretarul de stat Kerry a insistat de foarte multe ori ca această intervenţie terestră să aibă loc. Ori, să nu uităm, spunea David Cameron în faţa parlamentarilor britanici un lucru foarte important "ISIS nu este o problemă situată la mii de kilometri distanţă. Este o ameninţare directă. Lumea este mai periculoasă şi mai imprevizibilă astăzi decât cu cinci ani în urmă" şi asta este adevărat. Cinci ani în urmă în urmă însemnând momentul în care s-a constituit această organizaţie şi a început. Sunt foarte multe elemente. Unul din elemente a fost neînţelegerea pe care Al-Maliki a dovedit-o faţă de sunniţi, pentru că acolo, în zona respectivă, este un război religios între sunniţi şi şiiţi.
Realizator: Acum, acestea sunt explicaţiile care provind din ultimul deceniu şi din evenimentele ultimului deceniu. Întrebarea este are Europa mijloace să răspundă în acest război?
Alexandru Grumaz: Este foarte greu de spus, pentru că la ora actuală instituţiile de informaţii sunt depăşite de evenimente. Militarm nu poţi să scoţi tancurile pe stradă să lupţi împotriva terorismului. Totul se bazează pe informaţii şi pe, hai să-i zicem, apropo de ce se întâmpl şi în România, cu discuţiile. Păi ascultările telefonice. Deşi sunt foarte multe lucruri criptate, există această porţiune lăsată liberă pentru a sparge un cod /.../. Nu există un soft făcut ca să nu aibă această posibilitate de a fi spart.
Realizator: Ne privesc pe noi în România aceste atentate?
Alexandru Grumaz: Da, ne privesc.
Realizator: În ce măsură, în afară de faptul că sunt afectaţi cetăţeni români care vroiau să călătorească la Bruxelles, care se afl în Belgia.
Alexandru Grumaz: Asta în primul rând.
Realizator: asta în primul rând. Dar pe noi aici, se poate presupune că ar trebui să existe temeri referitor la securitatea noastră?
Alexandru Grumaz: La ora actuală nu există loc liniştit în Europa. Deci, poate un astfel de eveniment previzibil poate apărea oriunde. Deci, măsurile, bun, nu ridici gradul de alertă la nivelele maxime, dar un grad de alertă permanent trebuie să existe. Deci, trebuie ca comunităţile care sunt în această zonă.... Vedeţi, e o chestiune foarte complicat să spui: domne trebuie ascultaţi cutare sau cutare. Este greu de spus lucrul ăsta. Dar totuşi interceptările care se fac în probleme de siguranţă naţională sunt esenţiale. Dacă ai această informaţie poţi să reduci sau poţi să opreşti uneori, uneori, din întâmplare poţi să opreşti. Aţi văzut că teroristul arab l-au prins poliţiştii belgieni datorită unei comenzi de pizza. Deci, a fost o comandă mare de pizza într-un loc unde nu se plăteau facturile. Deci, ăsta a fost un noroc pe care l-au avut.
Realizator: E adevărat. După atentatele de la Paris , şi ne apropiem de finalul emisiunii, s-a vorbit despre insuficienta colaborare între serviciile de informaţii din UE. Au venit acum şi atentatele de la Bruxelles. Se va mişca ceva oare?
Alexandru Grumaz: Da. Eu cred că se va mişca şi se va apropia, se va face colaborarea aceasta între servicii, se va accentua în perioada care urmează. Eu cred că administraţiile vor fi mult mai atente în ceea ce priveşte refugiaţii şi condiţiile de integrare pe care aceştea trebuie să le acorde. Dar vedeţi, deja avem aceste metastaze în Europa. Deja Europa are zone în care poliţia intră în armată cu transportoare blindate ca să rezolve probleme din zonele respective. Există apoi traficul acesta de arme, mă rog, din zone în care au fost, mă rog, sub presiunea evenimentelor astea militare. Deci, l aora actuală există aceasta...
Realizator: Şi mai există în momentul de faţă, trebuie s încheiem emisiunea, exista chiar şi o disput între Belgia şi Franţa, cine îl va păstra pe Salah Abdeslam. Punem punct aici ediţiei noastre. Vă mulţumesc foarte mult domnule general Grumaz. Mulţumesc şi ascultătorilor pentru atenţie.