Primele detalii ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă
Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a prezentat, în Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului, primele detalii ale PNRR.
Articol de Petruţ Hîrţescu, 10 Martie 2021, 06:33
La Bucureşti, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a prezentat, ieri, în Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului, primele detalii ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Documentul de poziţie prezentat deţine 33 de componente, aferente celor 6 piloni ai planului, inclusiv estimarea bugetelor alocate fiecărei componente. La fel ca şi alte ţări europene, proiectul prevede proiecte care însumează mai mult decât suma alocată în prezent României. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut amânarea votării planului, pentru a face posibilă o dezbatere consistentă în Parlament şi a adăguat că PSD va vota acest plan, asumat de toate familiile europene, dar numai după dezbateri. Cătălin Purcaru, reporterul nostru parlamentar:
Reporter: România ar putea beneficia de 29,2 miliarde de euro pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Iniţial, Guvernul a anunţat 30,5 miliarde de euro, însă ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea, a explicat că suma a fost redusă în urma recalculării Produsului Intern Brut, anul trecut, comparativ cu media europeană. Ministrul Ghinea a anunţat că Executivul va porni în procesul de negociere cu oficialii Comisiei Europene, de la alocarea a aproximativ 135 de procente pentru proiecte. El a subliniat că Planul Naţional de Redesare şi Rezilienţă pune accent pe echilibrul de invesiţii şi reforme. Cristian Ghinea a precizat că sunt luate în calcul reforma sistemului public de pensii, a funcţiei publice, reformele pentru mediul de afaceri şi a companiilor de stat.
Cristian Ghinea: Educaţia va primi un procent de 11% din PNRR. 9% ar urma să revină pentru Sănătate şi cel puţin 28% pentru Transport, unde includ feroviar, TR (n.red - transport rutier) şi metrou. PNRR va conţine cele mai mari invesiţii făcute în România, după 1990, în şcoli, în spitale şi în protecţia mediului. Când mă refer la mediu, mă refer la păduri, sisteme de apă, sisteme de protecţia aerului.
Reporter: Social-democraţii insistă ca documentul să fie dezbătut în Parlament, în mod transparent.
Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedinte PSD: Parlamentul României, principalul for de dezbatere, acest plan se adresează pe mulţi ani de acum încolo. Cerinţa noastră este următoare: de a veni, în momentul în care terminaţi, în Parlament, să-l cu toţii, deschişi şi cu bună credinţă. Dar nu putem să ne dăm girul, veniţi şi spuneţi-ne cam ce vrem să facem, suntem total de acord, pentru că, altfel, vom avea o altă experienţă de tip Anexa 703, unică în istoria României.
Reporter: Liberalii susţin, însă, că PSD nu urmărese interesul naţional, iar retorica pe care o promovează afectează imaginea României pe plan extern.
Ionel Dancă, deputat PNL: Ceea ce face Partidul Social Democrat nu face decât să pună sub semnul întrebării un mecanism european în premieră, care aduce beneficii fără precedent pentru România şi pentru întreg spaţiul comunitar. PSD-ul actual nu este cu nimic deosebit de PSD-ul lui Dragnea, în sensul în care continuă aceeaşi politică, de a ţine România la periferia Uniunii Europene.
Reporter: Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă vizează 33 de componente, grupate pe pilonii principali, stabiliţi de Comisia Europeană, între care tranziţia verde, transformarea digitală, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională.
Agenda globală