Prețul gazului ar trebui plafonat „la nivelul anilor 2019 - 2020”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Realizator: Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat, săptămâna trecută, de pe piața internă, suma de 567,5 milioane de lei, pe o perioadă de 64 de luni, cu o dobândă record de 9,23 la sută pe an. Astfel de vești, despre împrumuturi și noi împrumuturi, au devenit o obișnuință în practica guvernamentală, însă ne întrebăm cu ce preț. Nu trebuie să fii un specialist pentru a cunoaște consecințele unui împrumut care alimentează restituirea unui împrumut precedent. Fiecare debitor la o bancă știe ce valoare are un contract de refinanțare. Și statul, reprezentat de guvern, procedează în mod asemănător, numai că totul decurge firesc când ai cu ce. Când nu ai bani sau ești considerat un rău platnic, condițiile se schimbă uneori radical: ești penalizat prin creșterea dobânzii, ca o consecință a riscului că, la un moment dat, nu vei mai putea restitui datoria.

Pentru a ne lămuri în privința soluțiilor l-am invitat la "Apel matinal" pe profesorul universitar doctor Mircea Coșea. Domnule Coșea, în ziua de astăzi, toate se rostogolesc: datoriile, crizele, proiectele, valorile, chiar și oamenii, și funcțiile. Am reținut, însă, din cea mai recentă declarație publică a dumneavoastră următoarea propoziție, afirmație: "M-a speriat, cât plătim noi pentru dobânda rostogolită!" Ce ați dorit mai exact să spuneți și de ce arată așa înfricoșător tot acest tablou?
Mircea Coșea: Dobânda rostogolită este plata pe care trebuie să o faci, nu pentru rata la credit, ci dobânda la credit, adică doar mai puțin decât ar trebui să dai dacă ar trebui să dai și rata. Ori, această dobândă pe care noi o plătim se numește rostogolită, pentru că ea aparține unor credite anterioare, pe care România le-a luat, și aici trebuie ca să spunem încă o dată, există, aş spune eu, o dilemă, o enigmă, la adresa guvernanților noștri, pentru că nici până în ziua de azi nu ni se spune cum a fost posibil ca într-o perioadă scurtă, de un an şi ceva, guvernarea Orban-Cîţu să ridice datoria publică a României de la 30 şi ceva la sută în PIB la aproape 50% în PIB. De ce au avut loc aceste împrumuturi atât de rapid şi atât de mari, încă nu ştim, dar plătim pentru ea. În primele patru luni acestui an, România a plătit aproape 9 miliarde de lei datorie rostogolită. 9 miliarde de lei.

Realizator: Aproape 2 miliarde de euro.
Mircea Coșea: Exact! Până la sfârşitul acestui an este estimat că vom plăti 30 de miliarde de lei faţă de anul trecut, când am plătit doar 17 miliarde de lei. Zic doar, pentru că e suma aproape dublă, dar în fond, ea este foarte mare. Deci, în condiţiile astea, în care noi, oricât de mare am avea creşterea economică - şi am avut pe primul trimestru o creştere economică relativ bună de 5% - această creșterea economică nu ajută nici populația României, nici economia României, pentru că ea pleacă, este trimisă obligatoriu pentru plata acestor obligaţiuni pe care le avem. În acelaşi timp, așa cum spuneaţi și dumneavoastră, România se împrumută în continuare, pentru că economia, nefiind funcţională, nu există o politică economică în România care să pună în mișcare economia după crizele care au loc, energetică, COVID şi aşa mai departe. Noi avem programe sociale, ajutăm pe oamenii foarte săraci, noi nu avem programe economice, nu există o viziune a guvernului în legătură cu modul în care trebuie să ieşim economic din această criză. Încă nu am rezolvat problema facturilor, încă nu am rezolvat problema importurilor foarte mari pe care le facem şi de alimente. Deci, în condiţiile astea, eu am ajuns la concluzia că împrumuturile pe care le facem în continuare - şi dovada e că chiar dumneavoastră spuneaţi zilele trecute, ne-am împrumutat - vor ridica dobânda acestor credite.

Deja am ajuns pe primul loc în Europa și pe locul cinci în lume, ceea ce face să ne apropiem de o perioadă în care împrumuturile vor fi din ce în ce mai complicate şi dacă nu vom avea bani, ajungem într-o situaţie pe care economiştii o numesc incapacitate de plată. E foarte dur, foarte complicat, foarte periculos. Încă nu suntem acolo, Slavă Domnului, dar trebuie să cerem acestui guvern să ia de urgență măsuri economice, pentru că nu putem să mai stăm aşa şi să ne plângem ba că e secetă, ba că e preţul energiei foarte mare, fără ca să încercăm să punem în mişcare economia. Ori, noi nu punem în mișcare, pentru că această nouă variaţie de cod fiscal, care intră în vigoare chiar de astăzi, nu aduce un stimulent economic real. Din contră, aduce anumite impedimente şi nu-l lasă să funcţioneze normal, aduce pe capul ei noi greutăţi, noi impozite, noi taxe.

Realizator: Dar, domnule profesor, mai sunt şi alte ţări europene în situaţia României?
Mircea Coşea: Doamnă, în situaţia României, deocamdată, nu mai e nici o ţară europeană. Noi suntem pe primul loc din punct de vedere al nivelului dobânzilor mari pe care le plătim şi al datoriilor rostogolite, cum vă spuneam. Sigur că există. Analiştii spun, unii analişti, "Domnule, nu fiţi aşa de speriaţi că uite, există ţări cum este Italia, cum este Grecia, care au datorie publică mai mare decât a voastră. De ce vă speriaţi?" Păi ştiţi de ce mă sperii eu? Poate alţii nu, dar eu mă sperii. Pentru că noi nu suntem în situaţia acelor două ţări sau câte or mai fi pentru că nouă ne lipseşte un atribut absolut esenţial şi anume, nu facem parte din sistemul euro. Atunci când faci parte din sistemul euro şi când eşti în dificultate, Banca Europeană te ajută, aşa cum a ajutat Grecia acum 10-11 ani. Te ajută, pentru că nu trebuie să lase sistemul euro să cadă, prin ruperea unei verigi, a unei ţări. Noi nu suntem în euro, pe noi nu ne va ajuta nimeni, pentru că nu au niciun interes, deci condiţiile sunt total diferite. 50% datorie publică în România, în PIB, este mult mai periculos decât 70-80% datorie publică în PIB, cum au ţări ca Italia sau ca Grecia. Poate or mai fi şi altele, dar astea sunt exemplele cele mai bune. Deci, deocamdată, România se află într-o situaţie aproape unică în Europa, ca urmare a acestui pericol de creştere a datoriei publice şi de pierdere a prestigiului pe piaţa creditului, ceea ce va face ca în viitor să ne împrumutăm din ce în ce mai scump.

Realizator: Încerc să sintetizez tot ceea ce am discutat până acum. Avem două componente: ne tot împrumutăm, deşi creşterea economică există. Care ar fi soluţiile la îndemâna guvernului din punct de vedere economic, în primul rând?
Mircea Coşea: Guvernul trebuie să meargă deocamdată pe trei direcţii principale, după părerea mea. Prima direcţie este rezolvarea problemei preţului la energie. Noi discutăm despre cantitatea de gaz pe care o avem. Ni se spune: fiţi fără grijă, avem gaz în depozite. Nu asta e problema. Problema este preţul gazului în România. Preţul gazului în România este unul dintre cele mai mari din Europa, paradoxal, România fiind o ţară cu rezervă de gaz. Acest preţ foarte mare face ca în momentul în care vom ieşi din plafonare la anul, în primăvară, preţurile vor creşte automat, anumite întreprinderi, multe, câteva mii este estimat acum, nu vor putea să suporte acest preţ şi vor intra în faliment. Deci, şomaj. Deci, guvernul trebuie să acţioneze imediat pe reducerea preţului la energie. Cum? Plecând de la momentul liberalizării pieţei, atunci când s-au făcut greşeli imense şi periculoase. Trebuie să se plafoneze preţul nu de patru ori mai mult decât costul, aşa cum este acum, ci la nivelul unei medii a anilor 2019-2020. Asta trebuie făcut. Nu se face.

În al doilea rând, ar trebui să se reducă foarte mult importurile pentru a echilibra balanța comercială, care este în deficit major. Imediat putem să limităm importurile de alimente dacă avem capacitatea să valorificăm producția de legume-fructe din România, să o prelucrăm local și să o aducem pe piață. Adică să aducem pe piață marfă românească, care va reduce importul.

Al treilea lucru, o spun așa, în cuvinte românești, domnule, să lăsăm în pace economia reală să funcționeze. Lăsați în pace mediul de afaceri, nu-l mai tot chinuiți cu fel de fel de propuneri de schimbare a mediului fiscal, pentru că ei nu mai pot să-și facă business-planurile, nu mai au productibilitate. Lăsați-i să lucreze, pentru că ei țin economia, deocamdată, în echilibru. Dacă mediul de afaceri este afectat, va crește șomajul imediat. Și vedeți că această măsură de impozitare part-time deja a creat șomaj, pentru că o parte din această categorie a personalului de serviciu nu-și mai găsește contract, nu poate să mai lucreze. Deci, trebuie plecat de la ideea că e o situație cu totul specială, suntem în război, suntem într-o economie de război, deci, lucrurile trebuie să se desfășoare cu multă grijă, cu multă prudență, și în așa fel încât populația României să aibă din ce în ce mai mult încredere în acest guvern, să aibă încredere că este protejată în fața acestor crize, nu pusă în permanență sub presiunea unor impozite și taxe. Și a unui ROBOR...

Realizator: Care crește, da...
Mircea Coșea: Băncile în România fac profituri imense, se laudă chiar cu asta, pe de altă parte, ridică ROBOR-ul, care nenorocește pur și simplu, duce în faliment personal pe oamenii care au credite, care nu pot să-și mai plătească rata.