Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor Florin Dănescu la RRA
Principalele provocări ale sectorului bancar românesc în anul 2018 provin în mare parte din zona implementării reglementărilor europene, dar şi din legislaţia internă
Articol de Iulian Olescu, 12 Ianuarie 2018, 01:22
Sectorul financiar-bancar va avea în acest an o serie de provocări importante, care îşi vor pune amprenta asupra costurilor instituţiilor de credit, reiese din informaţiile pe care Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, le-a oferit în cadrul unui interviu acordat postului de radio.
Principalele astfel de provocări provin din necesitatea aplicării unor reglementări europene în domeniu, fie că este vorba de directivele privind contul de plăţi de bază, combaterea spălării banilor sau a celei denumite pe scurt PSD2 şi care se referă la crearea bazelor de comunicare şi cooperare între bănci, care oferă stabilitate, şi FINTECH-uri, societăţi din domeniul tehnologiei care implementează soluţii inovatoare, în special în domeniul sistemelor de plăţi.
În plus, vorbim de noi standarde internaţionale de raportare financiară, care aduc o modalitate mai proactivă şi mai rapidă în ceea ce priveşte sumele pe care băncile trebuie să le pună deoparte pentru acoperirea eventualelor pierderi, de intrarea în vigoare a legii privind insolvenţa personală, dar şi de un nou regulament privind protecţia persoanelor fizice din perspectiva prelucrării datelor cu caracter personal, explică Florin Dănescu.
Florin Dănescu: "Atunci când o industrie este unitar reglementată, asta înseamnă costuri sistemice, adică toţi membrii acelei industrii trebuie să aplice consecvent şi egal cu ceilalţi aceste reglementări. Asta înseamnă costuri pentru toţi din perspectivă concurenţială. Sistemice înseamnă că se transferă asupra economiei în ansamblul său.
O provocare importantă este şi această dezbatere cu privire la evoluţia dobânzilor. Trebuie să înţelegem că ţine de regulile de piaţă în mod esenţial, de cererea şi oferta de monedă. Aşa cum şapte, opt ani dobânzile au scăzut, am intrat într-un ciclu în care dobânzile cresc şi nu ţine de cineva anume care poate să oprească acest curs, ci pur şi simplu ciclurile economice la nivel mondial şi naţional".
Florin Dănescu atrage atenţia asupra felului în care se analizează în societate actul economic şi în particular cel bancar şi precizează că astfel de dezbateri trebuie realizate în cunoştinţă de cauză, având la bază cunoştinţe economice solide şi cu specialiştii în domeniu. În opinia sa, în acest fel şi deciziile ce se vor adopta vor ţine mai degrabă de economie, şi nu neapărat de comportamente legate de ciclurile electorale.
Florin Dănescu: "Promisiunile care nu se pot acoperi nu fac decât să ducă la comportamente economice nefaste şi să ajungă la nivelul clienţilor într-o pierdere de bunăstare sau o pierdere de putere de cumpărare".
Asociaţia Română a Băncilor va continua şi în acest an derularea programelor sale importante, dintre acestea, preşedintele executiv al ARB menţionând patru proiecte strategice majore pe termen lung, începând cu cel legat de efortul de îmbunătăţire a educaţiei financiare a românilor.
Florin Dănescu: "Nevoia de educaţie financiară este considerabil mare în România, dat fiind că ne şi poziţionăm pe locuri codaşe la nivel mondial din această perspectivă, dar nu ăsta ar fi principalul indicator.
Principalul indicator este faptul că educaţia financiară îţi asigură o independenţă financiară, iar în zilele noastre independenţa financiară înseamnă pur şi simplu libertate. Felul în care poţi să-ţi alegi produsele cele mai bune, care să răspundă nevoilor tale, dat fiind că ai bagajul de cunoştinţe necesar, asta îţi asigură un trai mai bun, un consum al resurselor pe care le deţii în mod eficient.
Educaţia financiară stă la baza celorlalte trei proiecte pe care le avem, pentru că nivelul de cunoaştere şi de înţelegere îţi permite să ai un act economic profund eficient şi în cunoştinţă de cauză. Cum se poate face acest lucru? Evident că şi şcoala are un rol extrem de important. De aceea în centrul proiectului nostru de educaţie financiară stă dezideratul suprem, acela de a convinge mediul decizional românesc să facă din educaţia financiară o materie obligatorie".
Un al doilea proiect major este cel privind procesul de digitalizare.
Florin Dănescu: "România are o provocare puternică la nivelul general economică, din perspectivă tehnologică: agenda digitală. România este iarăşi printre cele mai înapoiate ţări din această perspectivă. E foarte important. Să spunem că Europa are un proiect strategic pentru a atinge un nivel digital superior. România are promisiuni la orizontul anilor 2020, concrete, cu cifre, cu indicatori de care, iată, nu ne ocupăm. Încercăm să creăm un cadru de lucru decizional în care să participăm şi să ajutăm cu resursa noastră umană şi profesională care ar trebui folosită la un nivel mult mai mare".
Orientarea creditării pe baze sănăoase, în vederea dezvoltării economiei este un alt proiect strategic derulat de Asociaţia Băncilor.
Florin Dănescu: "Cele mai necesare comportamente de creditare sunt la nivelul parteneriatului public privat unde legislaţia, dacă s-ar clarifica şi ar fi mai eficientă, ar permite contribuţia finanţării din piaţa românească, alături de stat, să spunem, pentru marea infrastructură, atât de necesară.
A doua componentă a proiectului creditării a Asociaţiei Române a Băncilor este cea referitoare la fondurile europene. Am fost foarte activi, avem o comisie dedicată acestui domeniu. Suntem gata să contribuim cu expertiza noastră profesională cu propuneri şi cu analize în acest sens.
A treia perspectivă de creditare este cea a IMM-urilor şi probabil este punctul nodal al dezvoltării economiei româneşti. Dacă am finanţat în jur de 80.000 de IMM-uri până acum, noi credem că am finanţat prea puţin, dar trebuiesc găsite soluţiile astfel încât aceste întreprinderi care se finanţează să poată avea un act economic pozitiv, să obţină profit la final, să aibă şi capacitatea de a-şi rambursa creditele".
Florin Dănescu subliniază nevoia de capitalizare, dar şi de cultură antreprenorială la nivelul IMM-urilor româneşti, în condiţiile în care o treime din totalul acestora au datorii care depăşesc capitalurile învestite, iar o altă treime nu au capacitatea pentru a se califica pentru obţinerea unui credit bancar. În sfârşit, reprezentanţii ARB simt şi necesitatea coagulării unei voci comune a exponenţilor economiei.
Florin Dănescu: "Democraţia românească este tânără şi foarte greu am înţeles importanţa colaborării la nivel economic.
ARB încearcă să adune marii reprezentanţi ai economiei româneşti, industriile româneşti într-un comportament comun, pentru că avem o misiune comună. Indiferent dacă vorbim de bănci, de industria prelucrătoare, de industrii în general, de serviciile din România, de orice domeniu economic, avem o ţintă comună, şi aceasta este bunăstarea".
În opinia lui Florin Dănescu, o astfel de voce comună, mai puternică, mai elaborată şi mai structurată a mediului de afaceri ar putea să asigure acel echilibru necesar între libertatea politică şi cea economică, prin propagarea mesajului conform căruia instrumentul cu care politica reuşeşte să creeze bunăstare este economia şi, deci, promisiunile politice nu pot fi în conflict cu economia prin crearea de aşteptări contrare comportamentului economic normal.