"Populația trebuie anunțată că vin zile grele", consideră profesor universitar doctor Mircea Coșea

Parlamentarii din comisiile de specialitate încep dezbaterea proiectelor de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor. Cam târziu și mai mereu pe fugă, ținând cont că la dezbaterea din comisii se înregistrează și cel mai mare număr de amendamente depuse. În fiecare an acest subiect politic, înainte de toate, concentrează atenția publicului și încinge spiritele. Dorințele sunt mari, iar banii mai mereu puțini. Invitat al ''Apelului matinal' este profesor universitar doctor Mircea Coșea. Bună dimineața!

Mircea Coșea: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Realizator: Mă bucur că ne reîntâlnim. Creșterea economică reală de 2,8%, aceasta este una dintre țintele actualului guvern pentru anul 2023. Ne uităm și în jurul nostru, observăm că afacerile nu au mers foarte bine pentru stat. Avem până la urmă potențial pentru o creștere economică reală?

Mircea Coșea: Din punctul meu de vedere, e foarte complicat să fim foarte optimiști în acest moment și să spunem că avem. Deocamdată, nu, eu nu cred că avem, mai ales că intrăm într-un climat general european foarte complicat. Numai dacă ne uităm la ceea ce mari economiști ai lumii, care au alt sistem de informație, pot face alte analize, au scris acum câteva zile, ar trebui să ținem seama de faptul că o intrare într-o situație de criză, care poate să meargă chiar la o scădere a producției în Europa, nu este de eliminat. Chiar se crede că acest lucru va avea loc la începutul anului 2023, mai ales pe fundalul creșterii foarte importante a datoriei publice. Deci o recesiune tehnică poate să aibă loc în Europa, ori acest lucru ne va afecta și pe noi. Dacă ne uităm la situația internă, acest buget, această schemă de buget pentru mine este o mare deziluzie pentru că, conform declarațiilor făcute până la apariția acestei scheme, credeam în cu totul altceva. Credeam că în sfârșit în România bugetul este considerat un instrument de politică economică, așa cum trebuie să fie în orice ţară cu economie de piață. Statul nu mai poate interveni în economie prin fel de fel de ordonanțe, de directive, de congrese de partid și așa mai departe, cum se întâmpla în comunism. El poate interveni doar prin politica fiscală, care stimulează anumite activități, nu susține neapărat pe altele, reglează în așa fel plățile de impozite și taxe încât lucrurile să fie în direcția obținerii unui obiectiv pe termen mediu a unei strategii, a unei dorințe pe care cei care ne conduc o au de a duce România pe un anumit punct. Probabil că ar trebui să gândească la depășirea stării pe care o avem, aceea că de când am intrat în Uniunea Europeană nu ne putem depăși locul de penultima ţară pe lista țărilor europene. Dar nu e așa! Acest buget este un cont contabil, o socoteală de aritmetică simplă, care până la urmă împarte sărăcia în funcție de anumite obiective pe termen scurt, imediate, conjuncturale - ia de la unul dă la altul, împarte bogăția de la un minister la altul, care de fapt nici nu e bogăție, e de fapt dovada faptului că statul nu performează din punct de vedere economic, nu are ceea ce trebuie să fie o economie sănătoasă, el trăiește prin inflaţie, prin inflaţia asta pe care o susține mai ales în domeniul energiei, pentru că nu ia măsuri esențiale în acest domeniu, el preia de la populație, de la firme, o parte importantă prin impozite și taxe și îşi alimentează bugetul fără niciun efort în economie. Sursele de finanțare sunt supraevaluate, după părerea mea. Vorbim despre niște surse care se bazează în mare parte pe PNRR, dar experiența acestui an, 2022, ne arată că nu suntem capabili să folosim PNRR-ul la o situație optimă. Cheltuielile sunt minimalizate, în sensul în care nu apar niște cheltuieli foarte mari pe care statul le face, spre exemplu, pentru rostogolirea datoriei publice, ca urmare a faptului că ne-am împrumutat în anii trecuți și acum plătim datorii foarte mari. Deci, bugetul acesta e un buget de supraviețuire, după părerea mea. Anul 2023 oferă, prin acest buget, populației României și a economiei reale, posibilitatea de a supraviețui, de a nu /.../ în criza în care vine, dar nu rezolvă problemele de dezvoltare, de inovare, de modernizare a economiei și a structurii economiei românești.

Realizator: Deși s-au promis foarte mulți bani pentru investiții, domnule profesor. Arată bine?

Mircea Coșea: Da, foarte muți bani pentru investiții, dar care investiții, unde și cum? Să nu uităm că banii care au venit prin PNRR stau la Banca Națională, la nivel de miliarde, pentru că n-avem proiecte. Pe de altă parte, trebuie ca să spunem foarte clar: din ce în ce mai mult, investițiile în România sunt un lucru tipici de pus în practică. Lozincile acelea să facem autostrăzi, să face infrastructură trebuie să fie temperate, pentru că economia României nu mai produce bunuri de capital. Și atunci, ca să produci, să zicem, un kilometru de autostradă, trebuie să imporți materia primă elențială, care este bitumul? România nu mai produce bitum, înainte eram exportatori de bitum. Orice investiție în România afectează deficitul balanței comerciale, pentru că înseamnă import. Deci, trebuie un echilibru foarte bine pus la punct, foarte bine gândit între ce investim și ce importăm, pentru că, altfel, efectul poate să fie negativ. Deci, această declarație, care e puțin cam, să zic, politicianistă, și anume că asistăm la un moment istoric de creștere a investițiilor și în România trebuie să fie garantată și de surse, și de programe, lucruri care, deocamdată, nu prea sunt.

Realizator: Aminteați de deficitul bugetar pentru anul trecut, el este estimat la 68 de miliarde de lei, 4,4% din Produsul Intern Brut. Printre altele, potrivit proiectului de lege a bugetului de stat, este prevăzută și creșterea salariului mediu net cu 11 procente. E ceva, totuși, ce nu se potrivește în această socoteală? Ne gândim și la salariul mediu net de anul viitor, de 4.235 de lei. Forța de muncă salarizată va ajunge la 6,8 milioane de angajați, o creștere ușoară, iar inflația prognozată pentru anul viitor e de 9,6%. Sunt rezonabile aceste calcule?

Mircea Coșea: /.../ un calcul care se bazează pe un element care nu e deloc /.../, și anume menținerea inflației la un nivel înalt. 9% este o cifră pe care eu cred că Guvernul a subestimat-o. Va fi mai mare, va fi de două cifre inflația și în 2023 și atunci sigur că acești indicatori care se bazează pe procente din PIB vor fi în creștere, deoarece și PIB-ul va crește, dar va crește nesănătos, prin inflație. Din acest punct de vedere cred că ar trebui ca să existe o schimbare importantă în maniera în care se guvernează acum și anume: trebuie ca să se rezolve problema celor două deficite majore, care subminează dezvoltarea economică a României - deficitul contului curent, care înseamnă că va trebui să reducem împrumuturile pe care le facem la dobânzi enorme, cele mai mari din Europa, în al doilea rând, ar trebui să mai reducem importurile, pentru că importăm foarte mult produse pe care am putea să le producem în țară, iar bugetul nu rezolvă o problemă care ar trebui să fie vitală în situație de criză și de inflație galopantă şi anume: reducerea cheltuielilor statului. Statul nu-și reduce cheltuielile, crește numărul de salariați, cresc veniturile salariaților în sectorul public, toate lucrurile astea sună foarte bine, a program mai mult electoral decât a program economic sănătos și bine documentat.

Realizator: Ministerele Transporturilor, Afacerilor Externe, Culturii, Justiției, Sănătății, Sportului și Muncii primesc mai puțini bani. În schimb, observăm o creștere vizibilă la Ministerul Familiei, dar și la Parlament, Administrația Prezidențială, la serviciile secrete. Nu figurează, însă, cu date Ministerul Apărării. Banii pentru investiții, vorbeam mai devreme, însumează 112 miliarde de lei, 7,2% din PIB. Acest proiect de lege al bugetului de stat are vulnerabilități esențiale, este construit temeinic? Deși ne-ați dat câteva repere deosebit de importante.

Mircea Coșea: Spuneam, este un buget care încearcă să acopere nevoi imediate, găuri pe care economia le are în acest moment, și atunci alocă bani acolo unde se simte nevoia ca să se întâmple ceva. Ce să se întâmple? Să se întâmple niște lucruri care țin de pregătirea alegerilor. Eu sunt convins că acest buget e deja o primă etapă pentru alegerile care vor veni. Aceste plăți sociale pe care Guvernul le face, și aici să ne uităm la Ministerul Familiei, sunt de fapt niște plăți care nu aduc beneficii economiei, pentru că plătim fel de fel de vouchere, fel de fel de bonusuri pentru familii și așa mai departe sau pentru alte situații sociale, aducând beneficii unei populații defavorizate și lucrul ăsta nu e rău deloc, bine că e așa, dar ar fi trebuit să fie, pe de altă parte, dublat de o stimulare a sectorului care produce valoare, care susține aceste plăți sociale. Ori acest sector, care este sectorul privat al economiei reale, va suferi prin acest buget de o creștere a impozitelor și taxelor. Unele nu sunt bine desemnate tocmai pentru a nu crea un sistem de panică la nivelul economiei reale, dar ele sunt clare în economia anului viitor. Impozite şi taxe care cresc, cresc şi la nivel local, asta e altceva, nu ține de buget, dar tot pe spatele cetățeanului, sunt eliminate anumite facilități pe care le aveau. Deci atâta timp cât mizezi pe o dezvoltare a preţurilor sociale, pentru a se asigura, în principiu, un bazin electoral, trebuie să ai cu ce să susții aceste plăți. Deocamdată, nu sunt susținute în ideea pe care guvernul prin acest buget ni-l dă decât prin menţinerea unui ritm înalt al împrumuturilor, or asta face ca într-un viitor destul de apropiat, probabil /.../ viitor, România să aibă mari dificultăţi în împrumuturile nu numai pe piața externă și pe piața internă, pentru că economia nu va mai putea suporta aceste dobânzi foarte mari. Și atuncea ne apropiem de un moment, doamne ferește!, foarte periculos, care se numește incapacitate de plată, pentru că economia neperformând, sectorul privat care produce valoare fiind sugrumat în permanență prin impozite, taxe și anumite restricţii de dezvoltare, nu va mai putea alimenta bugetul, or bugetul nu se va mai putea alimenta nici el prin împrumuturi devenite prea scumpe. Nu trebuie să luăm lucrul ăsta ca o certitudine. Este doar o posibilitate, iar cei care ne conduc trebuie să se gândească la ea, ori ea ar fi trebuit să fie măcar sugerată în buget, ori nu apare. Lucrurile sunt desenate într-o manieră foarte, foarte optimistă, aș spune eu, deși puțin mai realistă ca înainte, ca în discursurile de acum o lună jumătate. Să ne amintim că reprezentanții Guvernului spuneau că vom avea o creștere de peste 5%. Iată că au venit cu picioarele pe pământ și au ajuns la 2 și ceva la sută, asta e bine, dar tot este foarte, foarte festivist.

Realizator: Mai am o rugăminte pe final de interviu. Uitându-ne în stânga, în dreapta, observăm că sunt și țări care și-au declarat chiar intrarea în recesiune şi Japonia este una dintre ele, una dintre marile națiuni. Pe scurt, v-aș ruga să ne răspundeți, după estimările economistul lui Nouriel Roubini, credeți că se apropie o suprapunere de crize - aici l-am citat?

Mircea Coşea: Categoric. Ele sunt deja previzibile, unele crize deja sunt sunt suprapuse. Să ne gândim la criza energetică și la criza transporturilor, a rețelelor de transport, a mai intervenit și o criză alimentară, nu la nivel apocaliptic, dar ea va interveni și atuncea una dintre măsurile importante, deși nu sunt nici de natură economică, nici socială, ci sunt de comunicare, dar cu un rol important, une dintre măsurile, zic, importante la nivelul Guvernului să fie cât se poate de realist și de sincer cu populația. Populația trebuie anunțată că vin zile grele, că trebuie să fie conștientă de faptul că economia va intra într-o situație în care anumite, să zicem, beneficii ale consumerismului nu vor mai exista, poate o perioadă, să sperăm, ori la noi e tocmai invers: la noi ni se spune în permanență că n-avem probleme, niciun fel de problemă, avem energie, avem mâncare, avem tot ce ne trebuie, dar, știți, e vorba aceea românească cu gardul și cu leopardul, ar trebui să fie mai sinceri cu noi acești domni, aceste VIP-uri, care ne conduc, pentru că populația este conștientă, se autoreglează în funcție de consum și de orientare, de comportament economic. Sinceritatea față de populație este o măsură care trebuie să apară cât mai repede la noi.

Realizator: Da, noi trebuie să fim atenți la toate detaliile. Mulțumesc pentru discuția pe care am purtat-o.
Mircea Coşea: Cu plăcere. O zi bună vă doresc! La revedere.

Realizator: Zi frumoasă tuturor celor care ne ascultă. Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" a fost profesorul universitar doctor Mircea Coșea și vă reamintesc că peste mai puțin de două ore și jumătate, parlamentarii din comisiile de specialitate încep dezbaterea proiectelor de lege privind bugetul de stat, dar și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023.