"Podurile toleranţei", manifestare la Muzeul Cotroceni din Bucureşti
Vor fi sesiuni de comunicări, prezentarea expoziţiei Cartierul Evreiesc din Bucureşti şi a lucrării bibliofile "Mama cărţilor".
Articol de Angela Cerven, 17 Mai 2018, 07:19
Acţiunile realizate de personalităţi ale minorităţilor, dimensiunea şi valoarea europeană a diversităţii culturale din spaţiul românesc sunt câteva din temele comunicărilor care au fost prezentate miercuri.
Exemple de integrare, recunoaştere şi păstrare a culturii minorităţilor din Banat au fost prezentate de profesorul Victor Neumann de la Universitatea de Vest din Timişoara.
Victor Neumann: Începând cu 1953, se înfiinţează trei teatre de stat în trei limbi: Teatrul Naţional, în limba română, Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely" şi Teatrul German de Stat. Toate trei funcţionează şi în ziua de astăzi. E un element unic la scara Europei.
Reporter: Juristul Wilhelm Filderman, poetul Tristan Tzara, pictorul Marcel Iancu şi rabinul Alexandru Şafran au făcut schimbări importante în planul social şi în cel cultural.
Principalele lor acţiuni le-a evidenţiat profesorul Carol Iancu, de la Universitatea Paul-Valery, Montpellier 3, din Franța.
Carol Iancu: Datorită lui Wilhelm Filderman, s-a impus acest concept, de drept al minorităţilor. Evreii au fost emancipaţi, dar ei au putut beneficia şi de anumite drepturi de minoritate. Tristan Tsara, în ceea ce priveşte aportul său la mişcarea dadaistă, este un aport excepţional. În scrierile lui Tristan Tsara, umorul este prezent şi mai ales umorul evreiesc. Despre Marcel Iancu, în Cabaretul Voltaire, la Zurich, l-a cunoscut pe Tristan Tsara. Ambii au jucat un rol în mişcarea dadaistă. Marcel Iancu a fondat satul pictorilor Ein Hod, în Israel, este un /arhitect/ cunoscut. Rabinul Alexandru Şafran a jucat un rol în apropierea dintre evrei şi creştini.
Reporter: Programul de miercuri s-a încheiat cu un concert al Orchestei Medicilor din Bucureşti. Ediţia a cincea a proiectului "Podurile toleranţei" continuă mâine la Banca Naţională a României.
Vor fi sesiuni de comunicări, prezentarea expoziţiei Cartierul Evreiesc din Bucureşti şi a lucrării bibliofile "Mama cărţilor".