Planul National de Redresare şi Rezilienţă(PNRR)

Premierul Florin Cîțu

Florin Cîțu: /.../Planul National de Redresare şi Rezilienţă este de astăzi pe site-ul MIPE. Deci el poate fi... poate fi citit și analizat de toți românii, din acest moment. Înainte de a intra în discuţie despre PNRR, aş vrea vă anunț că cei de la Comisia Europeană au publicat şi recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru Români. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală. Deci există încredere în ceea ce am spus că facem, în reformele pe care le vom face în perioada următoare. Acea scădere a deficitului este acceptată de Comisia Europeană. Vestea bună: PNRR a fost depus la Comisia Europeană, luni și astăzi îl prezentăm în detaliu. /.../ voi avea o intervenție la început, scurtă. După aceea, domnul vicepremier Dan Barna, domnul Klemen Hunor, iar după aceea, o prezentare făcută în detaliu făcută de domnul ministru Ghinea, a întregului program. Este un program foarte important pentru România, ca să ştiţi foarte bine, având în vedere și dezbaterile din spațiul public din ultima perioadă. Acest program a fost lansat când eu eram încă ministru al Finanțelor, anul trecut. Am fost implicat în acest program din primul moment. Un program care a fost negociat de președintele Klaus Iohannis, anul trecut. /.../ și știți foarte bine că și întâlnirile de anul trecut au fost... începând ...la Cotroceni, cu toți miniștrii. Ele au continuat și anul acesta, iar anul acesta am avut două vizite la Bruxelles, având ca temă exact PNRR, pentru a mă asigura că avem un plan bun. Detaliile... Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 km de autostradă, sute de școli și de crește. În special, vom construi și vom renova zeci de spitale. Florin Cîţu: Partea importantă, vom avea un spital construit cred că în 2024 şi asta este o premieră a ultimilor 30 de ani sau 32 de ani - 33 de ani, până atunci. Deci vom avea un spital construit în 2024. Aşa cum am promis, este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale. Criza prin care am trecut anul trecut şi încă mai trecem, această pandemie, criza de sănătate, a arătat foarte clar şi a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din Uniunea Europeană şi a arătat foarte clar limitele sistemelor de sănătate şi de aceea este foarte important pentru noi să dezvoltăm rețeaua de spitale, să o modernizăm.

Sunt trei mari sectoare care primesc bani în acest program: transportul -7,6 miliarde de euro, educaţia - 3,6 miliarde de euro și sănătatea - 2,4 miliarde de euro. Un alt element care a fost dezbătut în spațiul public și trebuie clarificat - de ce luăm şi împrumuturi prin acest PNRR. România are nevoie acută de investiții. Am investit anul trecut sume record, continuăm să investim şi anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiții. Aici este foarte clar. Nu pot să meargă în consum, deci aceşti bani nu vor merge în consum, vor merge doar în investiții și aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politice sau la nivelul societăţii că împrumuturile pentru investiţii nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutăm pentru a investi în România - avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de școli - iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică, vorbim de 0%, aproape zero şi ceva. Dobânda la care se împrumută Germania, Spania, Italia etc, toate ţările din zona euro. Deci, pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom putea să investim. Partea importantă este că investim foarte mult într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă o provocare şi pentru economia României, să poată să folosească aceste resurse, 29,2 miliarde de euro, fără să creeze dezechilibre. Şi asta este partea bună a acestui program, să se termine toate aceste investiţii în 2026. Un alt lucru important pe care îl avem în PNRR şi se leagă şi de recomandarea Comisiei de astăzi, componenta de reforme, iarăși, foarte dezbătută în spațiul public. Un lucru pe care toţi din clasa politică îl ştim, România are nevoie de reforme, iar în PNRR am creat mai mare transparență a modului în care vom face aceste reforme. Am pus acele borne clare: până la ce dată vom avea reforma X, până la ce dată vom avea reforma Y şi aşa mai departe.

Florin Cîţu: Deci aceste lucruri sunt deja puse acolo. Şi vorbim de reforme de care românii au nevoie de ani zile. Reforma sistemului de pensii. Vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate și sustenabil, lucru pe care nimeni nu îl poate nega în România și cu care sunt de acord toți actorii politici și toți românii. Şi vom face acest lucru. Reforma justiției... Reparăm ce au stricat alții în ultimii ani de zile, vom pune... și acest lucru este în PNRR... Reforma companiilor de stat... O altă problemă cu care ne luptăm de ani de zile, risipa banului public, sifonarea banului public prin intermediul companiilor de stat și acest lucru se va opri. Reforma salarizării, un sistem de salarizare în sectorul public, unde vom lega direct și transparent performanța de venitul celor care lucrează acolo. Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista acest PNRR. Sunt reforme la care ne-am angajat, această coaliţie s-a angajat să facă aceste reforme, această coaliţie a câștigat voturile românilor, promovând aceste reforme, deci erau reforme pe care le făceam oricum. Acum avem și susținerea financiară a acestor reforme prin acest PNRR. În final, vreau să mai spun un lucru: prin PNRR ne asigurăm că banii care vin în România prin acest program vor ajunge în toate colțurile României. Acesta este un alt principiu care stă la baza PNRR. Toate colţurile României, toți românii vor beneficia de aceşti 29,2 miliarde de euro. Vă mulțumesc, mă opresc aici şi îi dau cuvântul domnului Dan Barna.

Vicepremierul Dan Barna

Dan Barna: Mulțumesc, domnule premier! Sunt... e un moment important pentru România, astăzi. Acum două zile, am reușit să încheiem o etapă foarte importantă, respectiv depunerea unui program care aduce în România, îndrăznesc să spun cea mai consistentă componentă de investiții raportată la interval de timp pe care a avut-o această țară de la 1859 încoace și mă rog, concentrați pe prioritățile cotidianului și pe diversele replici și contra-replici dintr-o parte sau alta, pare că ne scapă importanță majoră a acestui moment pentru că, prin depunerea acestui PNRR, România accesează o resursă de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar - 2026, o resursă care va schimba - și spun asta foarte, foarte asuma - va schimba semnificativ componente importante din statul român şi din modalitatea de funcționare a acestui stat, și spun asta pentru că a vorbit și domnul premier despre reforme. Chiar dacă nu ar fi fost pandemia, România ar fi avut nevoie de reforme pentru că de 30 de ani, am vorbit mult despre ele, dar în foarte puține ocazii ele s-au și întâmplat. Ori acest guvern exact această asumare și această coaliţie exact această asumare de realizare a unor reforme foarte importante, nu atât pentru noi, cei de astăzi, cât pentru generațiile care vin și aici sunt multe discuții și probabil în zilele următoare o să le detaliem, dar faptul că UE a decis să aloce o sumă importantă și să creeze un fond important pentru a ajuta țările din Uniunea Europeană să treacă mai repede peste efectele pandemiei, este un excelent argument și cumva e şi un instrument foarte puternic să nu mai invocăm scuzele politice care, de 30 de ani, au tot fost invocate într-un context sau altul, atunci când a venit vorba de reformele atât de necesare. Practic, acest program, ca să fiu foarte sintetic, ne obligă să reușim. Acest program, așa cum este el construit, ne obligă pe noi ca țară, pe noi ca și guvern, să facem acele reforme atât de importante. Şi o să vorbesc despre câteva dintre principiile care au stat la baza acestui program. O dată avem distribuirea echitabilă geografică a fondurilor.

Acest program nu este... am văzut diverse acuze din partea eternei opoziții politice. Acest program este gândit să nu lase pe nimeni în urmă, să acopere toate regiunile de dezvoltare ale României pentru că nevoia și deficitul de dezvoltare este prezent aproape oriunde în România. Un alt criteriu și un alt principiu foarte important este acela al descentralizării. Autoritățile locale trebuie să își dea dovada implicării și a competenței și resursele - și o parte din program este gândită exact în logica aceasta în care resursele sunt la îndemâna autorităților locale, tocmai pentru ca primarii, aşa cum au fost votaţi de cetățeni peste tot în țară, și cei care conduc, președinți de consilii județene, să dea dovada competenței și nivelului de gospodărism, ca să spun așa. Şi aici am mers spre cel de-al treilea principiu, cel legat de rolul autorităților locale care sunt prezente și sunt parte din funcționarea și modalitatea de gândire a acestui program. Şi toate acestea, gândite evident ca mijloace de a ajuta comunitățile locale să meargă spre acele priorități de digitalizare și de verde, în sens generic, care vor indica probleme foarte mari în perioada următoare, tocmai din cauza acelui deficit de dezvoltare despre care am vorbit. O să punctez câteva dintre rezultatele pe care acest program le propune, pe care România și le asumă și care, spuneam, sunt foarte convins că vor deveni realitate. În primul rând este acea componentă numită valul renovării, la finalul căreia vom avea 2.000 de clădiri, 2000 - o cifră foarte importantă - de clădiri publice, clădiri rezidențiale sau clădiri istorice, renovate și 1.500 de blocuri renovate din... precum și cele din Registrul Național al Clădirilor. Deci vorbim de niște mii de clădiri care așteptau de ani buni de zile această reabilitare, fie energetică, fie seismica, acolo unde este cazul. Există o alocare clară, distinctă și acesta este un rezultat care sunt convins că îl vom avea. Apoi cea mai... nuca cea mai tare din acest program care a fost infrastructura, după cum știți deja România este țara care are în propunere cea mai consistentă componentă de infrastructură, tocmai pentru că nevoia și deficitul, repet, era unul important, am reușit și îl felicit și pe ministrul Cristian Ghinea și pe premierul Florin Cîțu pentru faptul că am reușit să rămânem în acest demers deloc simplu, să rămânem consecvenți pe menținerea componentei de infrastructură în program, chiar dacă, după cum vă spuneam în celelalte țări europene nu există componentele de infrastructură, sunt mult mult mai mici. Şi avem practic un A7, o autostradă din Moldova practic de la Ploiești, trecând prin Buzău- Focșani- Bacău până la Pașcani.

Dan Barna: Vorbim de 324 km, în zona cea mai doritoare și cea mai văduvită, istoric vorbind, de infrastructură de transport. Este autostrada pe care o așteptăm o așteptăm cu toții. De asemenea avem capetele de la A8 Târgu Mureș Miercurea Nirajului și Leghin-Pașcani, o altă componentă importantă din această autostradă, și, mă rog, Marghita-Holdea, o bucată de 9 kilometri necesară, care completează și Nădășelu-Poarta Sălajului, alți 42 km, sunt practic acei 400 aproape 50 de km de autostradă făcuți prin acest program. La partea de transformare digitală o să spun o singură cifră: sunt 8,5 milioane de cetățeni, vor avea carte de identitate electronică, este un un pas important pe care îl facem spre acea digitalizare care nu ne fură nici sufletele, nici nu ne pervertește celulele, ci pur și simplu ne așază într-o logică funcțională și ne simplifică viața de zi cu zi. Mai sunt câteva elemente importante, n-o să intru în detalii acum, pentru că va rămâne pe partea socială și de cultură..., va prezenta domnul vicepremier Kelemen Hunor, și detalii consistente vor veni din partea ministrului Cristian Ghinea. Vreau însă în finalul intervenției mele să spun un lucru peste care tindem să trecem prea ușor cu vederea.

Acest Program Național de Redresare și Reziliență, acele mii de pagini pe care dvs le puteți vedea acum pe site ascund în spate mii de ore de muncă ale unor oameni care nu sunt cunoscuți și, în calitatea mea de coordonator pe partea aceasta de program în coaliție, pe PNRR, vreau să-i mulţumesc lui Cristian Ghinea pentru faptul că a avut ficatul și energia și calmul de a trece în acest proces de consultări și de a duce la bun sfârșit un efort uriaș.

Acele mii de pagini nu s-au scris singure, nu au apărut magic dintr-o bază de date cu cuvinte, e o muncă scrisă tastă cu tastă de niște colegi care au fost în spatele lui Cristian Ghinea și pe care vreau să-i menționez de asemenea: și vorbim aici de Liana Goran, vorbim de Septimiu Szabo și de Dragoș Dinu. Fiecare dintre ei..., Septimiu Szabo este un specialist care lucrează la Bruxelles și ar fi putut să petreacă niște luni mult mai puțin încărcate rămânând în poziția de acolo, dar a decis să se mute în România și să ajute la construirea programului pentru ţara lui. Şi a muncit niște mii de ore și efortul lui trebuie apreciat și îl recunosc de asemenea. În egală măsură Liana Goran este un om care a reușit să fie..., știți, în orice negociere e nevoie de o persoană care să poată să echilibreze ofticile, supărările, cocoșenismele. Liana Goran este acel om care a făcut posibile rezultatele pe cale vedem astăzi în program și vreau să-i mulțumesc în mod foarte formal și foarte oficial. Iar Dragoș Dinu este un specialist și un profesionist, dincolo de orice de orice altă caracterizare, un om care lucrează și cu Banca Mondială, un om care a construit reformă în multe state din zona Europei, din zona Asiei și care de asemenea și-a pus toată această competență la dispoziția echipei care a făcut posibil programul. Le mulțumesc și le spun numele în mod foarte public, pentru că trebuie să le mulțumim, pentru că acest efort, repet, a generat un rezultat cu care mergem într-o etapă următoare, în etapa realizării de proiecte, iar paginile pe care le vedeți și toată munca aceasta de așezare într-un document deloc simplu îi aparține lui Vlad Ilina, colegul pe care de asemenea îl menționez astăzi. Mulțumesc, Cristian Ghinea, mulțumesc, domnule premier, pentru implicare în momentele în care a fost necesar lucrul acesta. De acum România intră într-o etapă şi mai complicată, aceea de a transforma acest program în realități. Şi acum responsabilitatea se mută pe umerii fiecăruia dintre noi, cei care suntem în poziții de decizie sau de administrație, de la vârful Guvernului până la cel mai mic UAT din țară. Mulțumesc.

Florin Cîţu: Mulțumesc. Domnul vicepremier Kelemen Hunor.

Vicepremierul Kelemen Hunor

Kelemen Hunor: Mulţumesc, domnule prim-ministru. România de foarte mulți ani nu a avut un proiect mare de țară. Ultimul proiect politic era aderarea la Uniunea Europeană și intrarea în Alianța Nord-Atlantică. Fără exagerare, putem afirma că Planul Național de Redresare și Reziliență este un proiect de țară care în 150 de zile, prin foarte multe discuții, după foarte multe întâlniri, negocieri, a fost depus Planul la Comisia Europeană. Un proiect care va direcţiona România pe calea cea bună. Dacă vom reuși să implementăm acest proiect și sunt convins că vom reuși să implementăm proiectele, toate proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență, vom construi o țară mai bună, o țară reușită. Cele mai importante segmente, sectoare: educație, o prioritate pentru noi de ani de zile, infrastructura rutieră și feroviară, sănătate, comunitățile locale și mediu sunt acoperite de acest plan, de acest Plan Național de Redresare și Reziliență şi sunt convins că după ce va fi citit tot planul, toate cele 1.200 de pagini, de către cei care au contestat în ultima perioadă și ne-au criticat pentru acest plan vor fi de acord că este un plan bun, este un proiect de țară aşteptat și va uni societatea şi nu va dezbina pe termen mediu și pe termen lung. Această coaliţie, acest guvern a arătat că știe cum trebuie să acționeze pe termen lung și, bineînțeles, după acest Plan Național de Redresare și Reziliență, în continuare va veni și celălalt proiect mare pentru fondurile structurale de coeziune, care fond va completa tot ce înseamnă gândirea noastră pe termen lung pentru România.

Daţi-mi voie să menționez și eu câteva aspecte, detaliile vor fi date de domnul ministru Ghinea. Tranziția verde, și aici vorbim de investiții în tehnologie și capacităț verzi, inclusiv în biodiversitate. România are obligația de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă și aici vorbim, în primul rând, de un domeniu cu impact foarte mare asupra degradării mediului, este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă și, bineînțeles, colectarea apelor uzate și tratarea acestora. Sunt câteva lucruri extrem de importante atât în ceea ce privește reformele, dar haideți să vorbim și de investiții, că dincolo de reforme, urmează și investițiile care vor fi văzute de fiecare om. Peste 1.600 de km de rețele de apă în localitățile cu peste 2.000 de locuitori, localități care nu au avut acces permanent la alte fonduri; 2.000 de km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2.000 de locuitori și peste 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite pentru aglomerările cu mai puțin de 2.000 de locuitori. Împădurirea României și protejarea biodiversității, până la sfârșitul perioadei, noi propunem 45.000 de hectare de păduri noi şi, bineînțeles, 10.000 de hectare suprafață refăcută și 250 de arii naturale protejate cu un management nou și performant. Managementul deșeurilor, iarăşi, un capitol extrem de important, care la finalul perioadei va însemna peste 300 de stații de monitoare monitorizare a radioactivității, 240 de stații de monitorizare a zgomotului și 15 sisteme refăcute pentru managementul integrat al deșeurilor. Sigur, un alt component important este legat de comunitățile locale, comunități care așteaptă permanent investiții, UAT-urile au avut de suferit după pandemie. Investiţiile sunt destul de reduse la nivelul UAT-urilor și aceaste investiții, într-o mare măsură, sunt acoperite de fonduri europene. Noi propunem patru categorii de beneficiari principali extrem de bine definiți: municipiile reședință de județ, municipii orașe și comune şi propunem o modalitate prin care nu va exista nicio discriminare politică.Toate UAT-urile, deci toate comunitățile pot fi, vor fi susținute în mod echilibrat, în mod corect din acest plan. În ceea ce privește zona de cultură, nu exista în criteriile propuse de Comisie neapărat o necesitate în acest sens, dar noi am spus că, în ceea ce privește investițiile în cultură, în turism, trebuie să luptăm și am luptat și am obținut fonduri importante, inclusiv pentru a reface muzee, pentru a construi muzee noi, pentru a sprijini editurile pentru realizarea e-book-urilor şi, bineînțeles, rute turistice, turisto-culturale, bine definite. În ceea ce privește educația, este o sumă importantă, așa cum a prezentat și domnul prim-ministru, de 3,6 miliarde din toată suma alocată pentru România și aici punem accent, pe de o parte, pe reducerea abandonului școlar, pe educație timpurie și, la finalul acestor investiții și reforme, vom crește cu cel puțin 10% numărul elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole, vor fi construite 50 de școli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere și lectură pentru toți cei care sunt în școli, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusurile universitare - e nevoie de o astfel de investiție, laboratoare dotate - peste 6.000 de școli care vor primi resurse pentru dotarea laboratoarelor - 140 de creșe înființate și zece centre de învățământ dual. Trebuie să investim în educație, trebuie să investim în sănătate, în infrastructură şi atunci vom avea posibilitatea de a asigura pentru fiecare om un viitor predictibil și siguranța zilei de mâine. Vă mulțumesc.

Florin Cîţu: Mulţumesc, dle vicepremier. O să le mulțumesc și eu tuturor celor care au lucrat la acest proiect, la PNRR, până la această fază. Greul abia începe pentru toată lumea, pentru că implementarea va cere efort din partea noastră, a tuturor; și a clasei politice, dar și a sectorului privat. Toată lumea trebuie să se mobilizeze. Vă mulțumim. Acum, dle ministru Ghinea, vă rog să prezentați în detaliu acest program. Mulţumesc.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea

Cristian Ghinea: Vă mulţumesc pentru prezenţă. Vreau să semnalez şi prezenţa domnului Istvan Iacob, şeful interimar al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, şi să-i transmit mulţumiri pentru miile de ore de muncă pe care le-am avut împreună cu diversele directorate de la Bruxelles pentru a updata și a duce PNRR până aici. Vreau să fie foarte clar că doar se vede capătul drumului, pentru că urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene și o să vă spun mai multe detalii despre proces. Au fost foarte multe neaadevăruri spuse despre PNRR și cred că este bine să înțelegem, și dumneavoastră, și opinia publică, procesul exact în care ne aflăm. Pe site-ul..., aş ruga colegii să deschidă site-ul MIPE în acest moment găsiți tot Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai jos, vă rog, acolo, deci primul fișier descărcabil este un PDF cu tot tot planul, are 1.200 de pagini, și al doilea fișier, sunt toate anexele tehnice ale PNRR, sunt mai mult de 1.000 de pagini și acolo plus Excel-uri.

România, prima țară care publică si anexele PNRR

Am spus că am fi doar a treia țară membră a Uniunii Europene care publicăm tot PNRR-ul și din câte știu eu am fi chiar prima care publicăm și anexele. Vă provoc și pe dumneavoastră și pe cei care se uită la noi să mai găsească exemple, puteți afla acest lucru doar verificând site-urile guvernelor naționale, pentru că nu există obligația Comisiei de a publica PNRR-ul, este o decizie a fiecărui guvern național, într-un exemplu fără precedent de deschidere, noi, acest guvern, am luat decizia de a publica tot PNRR-ul, inclusiv anexele tehnice. Cred că ne prinde bine să vedem cu toții ce este acolo şi cei care cred că pot să facă o treabă mai bună îi rugăm să ne semnaleze, suntem în proces de evaluare și mai putem schimba, mai putem updata, putem retrimite anumite chestiuni, dacă sunt greșeli pe care le-am făcut.

O să fac o prezentare poate mai scurtă decât vă așteptați despre investiții şi o să vorbesc mai mult despre proces și apoi o să iau întrebări din partea dumneavoastră cu rugămintea că dacă sunt chestiuni pe care nu le știu, pentru că nici măcar eu nu am citit chiar toate anexele, o să notez și și o să vă răspund răspundem în scris în zilele următoare, dar cred că o să mă descurc. Bugetul pe care îl găsiți detaliat în document pe ultima pagină, aici sunt domeniile mari de intervenții, țineți minte că am plecat la drum cu o supraalocare, am redus de la toate componentele pe măsură ce făceam etichetarea de verde și digital și o să revin la acest proces care este mai complicat decât pare, deci pentru sistemul de management al apei sunt 1,8 miliarde, pentru păduri și biodiversitate - 1,3, pentru deșeuri - 1,2 miliarde, pentru transport, 7,6, pentru valul renovării - 2,2 miliarde, pentru energie - 1,6, pentru digitalizare - 1,8; reforme fiscale și reforma sistemului de pensii - 482 de milioane, suport pentru sectorul privat cercetare-inovare - 2,3 miliarde, fondul local verde și digital, ceea ce am numit fondul UAT, v-am spus că au fost poate cele mai cele mai multe discuții pe subiectul ăsta și în țară și în relația cu Comisia Europeană, fondul UAT este acum aproape complet verde și digital, deci autorităţile locale care pot să facă proiecte în aceste zone le invit să dezvolte cât mai repede proiecte, pentru că acolo vor fi majoritatea banilor.

Pentru turism şi cultură avem 200 de milioane, pentru sănătate - 2,4 miliarde, pentru social, reforme specifice - 217 milioane, reforma sectorului public, justiție și întărirea capacității partenerilor sociali - 167 de milioane și România Educată - 3,6 miliarde. Ăsta este bugetul mare al PNRR și în interiorul fiecărei componente - o să rog următorul slide - sunt linii de investiții pe care le puteţi găsi în componente, și aici am scos, de pildă, la managementul apei, cea mai mare sumă merge pentru apă și canalizare, și aici completăm lipsurile pe care le avem în investițiile din fonduri europene obișnuite, de pildă localitățile mai mici de 2.000 de locuitori vor fi, vor avea acoperite această nevoie din PNRR, tocmai pentru a face, a asigura complementaritatea. Da altfel, pentru cei foarte curioși și experți, sunt anexele de complementaritate, poate cele mai complexe, în care explicăm acolo pentru fiecare program operațional cum asigurăm, să nu existe suprapuneri între PNRR și programele operaționale.

Programele operaționale, după cum știți, au fost şi ele trimise într-o primă formă la Bruxelles. Sunt anumite investițiile pe care le-am pus inițial în PNRR și după discuții în Comisia Europeană și după acest proces de complementaritate le-am întrecut în programele operaționale și, dacă vreți, putem să revenim și cu exemple. Tot aici, la apă, vorbim de baraje, de sistemele de stocare a apei, pe care le modernizăm și la partea de agricultură sisteme desecare și drenaj și protecție împotriva irigațiilor. La digitalizare, cea mai mare investiție este realizarea acestui cloud guvernamental.

Toate instituțiile centrale vor fi legate într-un singur sistem informatic

Toate instituțiile centrale vor fi legate într-un singur sistem informatic, nu vom mai căra hârtii de colo, noi, cetățenii, și într-adevăr avem o investiție importantă prin care vom finanța achiziția de cărți electronice, care au și semnătură digitală inclusă, de către 8 milioane de români.

Pe zone sectoriale, poate cele mai importante modernizări, digitalizări, în sănătate şi telemedicină și justiție sunt investiții masive pentru fiecare zonă sectorială.

Transformare digitală și listare la bursă

Următorul slide - suportul pentru zona privată, cercetare și inovare, avem un contract pe care îl vom semna cu Banca Europeană de Investiții pentru instrumente financiare de 1,2 miliarde pentru IMM-uri şi companii mari. Aici intră niște instrumente de solvabilitate pentru companiile afectate de criză, care vor avea o perioadă de grație în returnarea acestor bani. Aceste instrumente financiare vor fi disponibile imediat ce PNRR-ul este adoptat și Bancă Europeană de Investiţii selectează bănci locale cu care va lucra. Lângă împrumuturile cu dobândă mică și cu perioadă de grație avem granturi pentru zonele unde există interes şi care sunt zonele de predilecție pentru regulamentul european, respectiv transformare digitală, 300 de milioane, pentru tehnologiile viitorului şi pentru listarea la Bursă.

Proiect european de dezvoltare în microelectronică

Avem un proiect special /.../ este un proiect de de interes european în care asistăm un consorțiu din România să participe la acest proiect european de dezvoltare în microelectronică. Este o noutate, ca să-i spun așa pentru că nu a fost în gândirea inițială, dar credem că România trebuie să nu piardă acest tren de dezvoltare în micro-electronică. Ştiți că e foarte mare discuție la nivel mondial cu criza de cipuri, criza de producție. Europa vrea să localizeze această producție la noi în UE și entitățile din România vor face parte din acest proiect european care este deja început și noi ne alăturăm lui.

Mai este încă un /.../ în PNRR pe partea de hidrogen în componenta de energie.

Muzee ale memoriei

Pe partea de turism, încercăm să creștem valoarea adăugată a turismului local. Sunt diverse rute care vor fi dezvoltate și digitalizate și am ținut în mod special să exemplificăm partea de muzee ale memoriei, pentru că noi credem că o țară nu stă numai în drumuri și în școli, stă și în memorie, și România modernă, România democratică trebuie să pună o barieră între trecut și viitor. De aceea, investim în Muzeul dedicat Holocaustului din București, în Memorialul Revoluției de la Timișoara și în câteva muzee sau memoriale în zonele emblematice pentru rezistența anticomunistă. Vorbim de Râmnicu Sărat, de Sighetul Marmației, plus două muzee tehnice, care urmează a fi stabilite unde vor fi, pentru a putea dezvolta partea de școlarizare tehnică. Partea asta de muzee ale memoriei reprezintă o chestiune la care ținem foarte mult pentru că chiar credem că e un domeniu unde statul român nu a învestit în ultimii zeci de ani și repet, este o chestiune simbolică politică importantă pentru că trebuie să întregim și cu această parte de memorie și de cultură democratică, dezvoltarea unei țări moderne. Am scos aici un top al investițiilor pe subcomponente - dacă se poate următorul slide.

Cele mai mari investiții, în calea ferată și în autostrăzi

Cristian Ghinea: Deci dacă luăm acele investiții particulare, ca să zic așa, în subcomponente, cea mai mare este investiția în feroviar - 3,9 miliarde, investiția în autostrăzi - 3,1 miliarde, fondul renovării - 2,1, infrastructură spitalicească și instrumente financiare pentru IMM-uri.

Deci astea sunt, dacă vreți, topul absolut al investițiilor și v-aş trimite pentru autostrăzi la... este o hartă în PNRR a autostrăzilor pe care le vom demara, vorbim de A7 și capetele de A8.

Alte exemple de proiecte-cheie: școala online, pe partea de educație, unde avem 3,6 miliarde. Ne-am uitat și la această parte de a nu rămâne în urmă, de a nu avea părți din România care să fie uitate și am dat acolo exemplul de școală online dedicată pentru elevii cu dizabilități și elevii spitalizați. Deci după ce trece această criză, tot trebuie să avem în sistemul educațional capacitatea de a educa acești copii, care altfel nu ajung la școală. La fel, o investiție masivă în abandon școlar. Vom avea granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon și vor fi 320.000 de beneficiari, copii beneficiari ai acestor granturi, care vor fi gestionate la nivel de școală. Aş vrea să trec puţin pe partea tehnică, pentru a înțelege tot acest angrenaj.

Fiecare componentă și fiecare investiție și fiecare reformă este legată de un jalon și de o țintă, adică noi a trebuit, în discuția cu Comisia, să spunem foarte clar care sunt livrabilele pe care le vom face, în ce trimestru din ce an. Şi am spus doar câteva exemple. Sunt mai mult de 500 de jaloane și ținte în tot PNRR-ul. Toate aceste jaloane și ținte vor fi monitorizate de către MIPE și raportate Comisiei Europene o dată la şase luni, astfel încât să facem progres și să avem o nouă tranșă de bani care să intre în țară. Deci vedeţi aici, la partea de suport pentru mediul de afaceri, am pus în trimestrul IV 2021, crearea fondului - ce vă spuneam mai devreme - acordul între Guvernul României și BEI, semnat, ceea ce negociem zilele astea; adoptarea strategiei de investiții a acestui fond anul viitor, în primul trimestru.

Apoi, în 2024, aprobarea a 30% din alocarea de investiții, urmând ca în 2026 să avem 100%. Toate componentele au asemenea "milestones" şi "targets".

La fel, pentru partea de digitalizare a IMM-urilor, număr de contacte finanțate și semnate. Avem și ținte intermediare pentru investițiile masive. Asta este ținta pentru împădurire, unde sunt 630 de milioane plus încă câteva sute de milioane, acestea sunt pentru păduri noi. Pentru combaterea tăierilor ilegale sunt alte sute de milioane. În ce privește plantarea de păduri noi, până în 2023 avem ţinte intermediare, 25.000 de hectare și până în 2026, ținta mare de 45.000 de hectare.

Deci cândva spre finalul anului 2023, noi trebuie să raportăm Comisiei Europene cele 25.000 de hectare împădurite și atunci intră la plată acești bani. Asta este mecanismul pe care îl dezvoltăm. Următorul slide.

Examen unic de intrare în funcția publică, pe modelul celui de la Comisia Europeană

La fel funcționează și pe partea de reforme, deci nu doar pentru partea de investiții. Asta este reforma funcției publice, organizarea acelui concurs național pe modelul de la Comisia Europeană, în care dai un examen unic de intrare în funcția publică, deci organizăm pilotul în 2022 și extinderea acestui concurs în 2023.

Toate aceste jaloane au făcut obiectul discuțiilor dintre ministerele de linie și MIPE și Comisia Europeană în ultimele săptămâni și vor conta în modul în care va fi evaluat planul. Sistemul de monitorizare și control, practic, e foarte detaliat, sunt câteva câteva zeci bune de pagini în PNRR.

Rolul de prevenție, împărțit între ANI și DNA

Rolul de prevenție este împărțit între ANI și DNA, iar în ceea ce privește riscul de fraudă, de prevenție, în cadrul Direcției Generale PNRR, care va funcționa în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va fi și o unitate care va analiza riscul de fraudă și va face sesizări atunci când este nevoie. Dacă este suspiciune de fraudă, acei bani sunt suspendați din PNRR și nu voi mai fi trimiși, raportaţi către Comisia Europeană. La fel, recuperarea sumelor se va face pe procesul obișnuit de recuperare din fonduri europene.

Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de Audit de la Curtea de Conturi. Autoritatea de Audit este instituţia care face auditul și pe programele operaționale curente și viitoare și sunt partenerii noştri pe partea de audit. Bun, acum, când spun că se vede capătul drumului, vorbesc foarte serios, pentru că urmează o evaluare şi asta este grila de evaluare. Din acest moment nu mai avem o relaţie, ca să spun aşa, informală de lucru cu Comisia Europeană în care lucrăm împreună, ci trecem pe modelul de examinare, ca să zic așa, în care trebuie să obținem, pe acești 11 indicatori, trebuie să avem minim șapte calificative de A și maxim 3 calificative B, adică practic Comisia Europeană va răspunde la întrebările din stânga. Mai lăsați puțin slideul anterior, vă rog!

Dacă planul nostru contribuie la toți cei șase piloni, după părerea noastră contribuie, aici poate să existe răspuns cu A sau B, dacă adresează semnificativ recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene și asta este, ca să zic așa, este eliminatoriu cum era la examenul la facultate. Deci nu putem să luăm decât A. Am tot insistat pe recomandările de țară, de asta avem reforma pensiilor, de asta avem reforma administrației, de asta avem /.../ lucruri în PNRR, nu pentru că... pe lângă faptul că avem voință politică să facem acest lucru, cum bie a spus domnul prim-ministru, este criteriul eliminatoriu să adresăm aceste recomandări de țară în PNRR, recomandările de țară sunt cele din rapoartele Comisiei din 2019 și 2020. În opinia noastră adresăm aceste recomandări de țară, le avem pe toate specificate cu măsuri concrete. Ce trebuie să vedem acum, dacă nivelul de ambiție este suficient pentru... în modul în care le acoperim. Apoi, dacă impulsionează creșterea economică şi aici din nou este doar A, și dacă nu include măsuri care afectează negativ, în mod semnificativ obiectivele de mediu. Aici este acest principiu DNSH - Do No Significant Harm, pe care toate investițiile din PNRR au trebuit să îl respecte și nu că spunem noi că o respectă, ci este o analiză DNSH pentru fiecare investiție din plan. Îl găsiți în anexă, această analiză. Pe partea de transporturi, de pildă, unde toate proiectele de căi ferate și autostrăzi și siguranță rutieră - sunt câteva sute de pagini la capitolul transporturi, doar această analiză DNSH. Dacă contribuie la tranziția verde și la indicatorul de mediu. Ceea ce spuneam mai devreme, trebuie să... planul României trebuie să fie 37% verde și 20% digital. În evaluarea noastră, suntem la 40% verde și 20,05% digital este în fișierul de buget pe care l-am spus /.../ mai devreme. Mai departe, astea sunt restul de criterii.

Sisteme interne de control

Vă atrag atenția la criteriul 10 - sisteme interne de control sunt stabilite pentru a preveni și detecta și corecta corupția. Aici putem să luăm doar A, adică dacă nu avem un sistem considerat de către Comisie credibil de prevenire a fraudei, nu va trece PNRR-ul mai departe. Am vrut să fie clar procesul pentru toată lumea, pentru că eu sunt mai...nu știu, sunt realist în ceea ce am reușit să facem, avem un plan echilibrat. Mai avem încă de lucru în anumite puncte, pentru că știm deja feedbackul Comisiei și vom continua acest dialog cu Comisia în lunile următoare, astfel încât, dacă e ceva de înlocuit, dacă e ceva de schimbat să o facem și să îmbunătățim lucrurile unde vom avea unde probleme.

Scrisoare de evaluare din partea Comisiei Europene

Formal vorbind, urmează o scrisoare de evaluare din partea comisiei pe care o așteptăm și, după ce avem această scrisoare vom vedea dacă mai este ceva de schimbat. Şi vreau să repet încă o dată nemulțumirea, cred că legitimă, a mea și a colegilor mei, la toate porcăriile care au fost vehiculare în spațiul public, cum că PNRR ar fi fost respins, de-abia acum a fost depus şi asta este grila de evaluare. Deci de-abia pe această grilă de evaluare se poate vorbi de un proces de aprobare sau respingere, dar eu sunt convins că, dat fiind dialogul foarte bun pe care l-am avut cu Comisia, dacă sunt chestiuni pe care trebuie să le reglăm, le vom regla și le vom modifica, astfel încât să avem PNRR-ul aprobat. Vreau să mai fac o precizare. Asta este când spun că PNRR-ul trebuie să fie 37% verde, prevederea din regulament. Dar verde nu este așa, că cineva consideră că ceva este verde, că au fost foarte multe situații haioase, inclusiv cu colegi miniștri, care ne-au trimis evaluări în care erau, nu ştiu, foarte optimiști, ca să spun așa, că ceva din ce propun ei ar fi verde. Au fost destul de multe supărări că am întors înapoi anumite investiții, propuse pentru că nu se încadrau în această anexă. Deci a fi verde sau digital nu este o decizie care... Trebuie să fie bazată pe această anexă! Acolo vedeți, pur şi simplu, este anexa 7 din regulament, că este lungă, e doar începutul acolo, care vorbește despre ce investiții sunt digitale. Anexa 6 pe care o am aici printată este cea care se referă la verde și uitați câte pagini sunt! Deci toate investițiile din PNRR trebuie căutate în ce categorie din această anexă se încadrează.

PNRR: Verde și digital

Sunt trei praguri, 0 - 40% şi 100% şi asta a fost, dacă vreţi, partea cea mai grea din ultimele săptămâni şi să convingem colegii din ministere că anumite chestiuni, chiar dacă lor li se păreau verzi, nu sunt verzi şi pe anexă, sunt şi chestiuni la limită pe care le mai avem de negociat şi cred..., dacă ar fi să am emoţii pentru ceva în dialogul care urmează cu Comisia, este încadrarea, etichetarea de verde şi digital - nu, nu mă uit cu reproş, mă uit doar cu conştiinţa faptului că mai avem mult de lucru. Ce înseamnă asta? Sunt anumite etichetări pe care noi le-am făcut şi sper să fie văzute la fel şi de către Comisia Europeană în perioada care urmează. Cam asta este... A fost foarte mult de lucru. Vreau să le mulţumesc şi eu colegilor mei, pe lângă Liana Goran, Semptimiu Szabo, Dragoş Dinu, pe care i-a menţionat Dan Barna, şi echipei tehnice din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sunt câteva zeci de oameni care au muncit, sunt câteva zeci de oameni care au muncit şi la ministerele de linie şi în ultimele 2 săptămâni am stat foarte târziu la minister cu colegii mei, au fost şi momente, sâmbătă seară, de pildă, ca să vă dau aşa un element de picanterie, la ora 23:00, trei colegi au picat cu liftul în minister două etaje în gol, au venit jandarmii şi echipele de intervenţie. A fost un moment de o mare emoţie fix când aveam cel mai mult de lucru. Şi vreau să răspund unui neadevăr care a fost vehiculat în spaţiul public, cum că funcţionarii din minister ar fi refuzat să lucreze la PNRR. Doamne fereşte, au fost zeci de oameni care au stat noaptea târziu ca să termine în timp util, cărora le mulţumesc pe această ocazie. Bun, iau întrebări şi dacă sunt chestiuni pe care nu le pot lămuri pe loc cu mare drag în scris şi răspundem zilele următoare, pentru că este foarte multă materie, ştiu că nici dvs nu aţi avut timp să citiţi, pur şi simplu au stat colegii mei în ultimele două zile să pună cap la cap aceste documente, pentru că la Comisie am trimis fişele separate, nu a fost nevoie de un singur document, a fost o muncă multă, mare, inclusiv să pună cap la cap. Vă rog.

Reporter: În primul rând, o clarificare în ceea ce priveşte acea picanterie, nu aş numi-o picanterie, în privinţa colegilor dvs spuneţi că au picat trei colegi într-una dintre seri cu liftul în minister. Ce ne puteţi spune despre ei, dacă sunt bine, sănătoşi?

Cristian Ghinea: Da, una era chiar Ioana, care este aici şi este sănătoasă, deci, da, au picat două etaje, s-a stricat un lift, pur şi simplu vreau să spun că sunt sănătoşi, au stat o jumătate de oră în lift, vorbim de ceea ce se întâmpla sămbătă seară la ora 23, era o picanterie în sensul în care au fost foarte mult stres şi foarte multă muncă şi numai de asta nu aveam nevoie. Dar nu s-a întâmplat nimic. Aţi fi aflat, vă daţi seama.

Reporter: Trecând peste această problemă, în ceea ce priveşte PNRR, concret, la capitolul pensii, pentru că tot au fost..., dvs aţi spus public o serie de lucruri care poate nu au fost bine înţelese, clarificaţi puţin în ce priveşte reforma pensiilor; concret, ce va presupune potrivit angajamentelor pe care le-aţi formulat către Comisia Europeană şi o clarificare în ceea ce priveşte taxa de poluare, pentru că o vedem apărută în documentul pe care l-aţi trimis la Comisia Europeană.

Reforma pensiilor

Cristian Ghinea: La pensii, recomandarea de ţară este foarte clară, avem un sistem de pensii care nu este echilibrat şi care nu este nici fair, nu este..., adică pe lângă faptul că consumăm mai mulţi bani decât avem acolo este şi foarte mare nedreptate în sistem între pensionari. Trebuie pur şi simplu să venim cu o reformă şi v-aş da două cifre: anul trecut au fost 16 miliarde de lei transferaţi de la bugetul de stat către sistemul de pensii. Anul acesta este chiar mai mult cu un miliard. Pur şi simplu dezechilibrele care sunt aduse în sistem şi de probleme demografice pe termen lung, dar şi de decizii luate din burtă de politicieni peste noapte de dragul unor avantaje electorale fac să avem acest dezechilibru şi eu cred că este timpul să spunem românilor, să spunem părinţilor noştri că nu putem continua așa.

Nu trebuie să luăm nici decizii bruşte, trebuie să fim foarte realiști în ceea ce se poate face, dar nici nu puteam să ignorăm problema. Acest guvern s-a angajat în PNRR să aibă o nouă lege a pensiilor, care să aibă o formulă predictibilă, fixă, bazată pe date statistice de creștere a pensiilor, adică să știe fiecare pensionar când va crește pensia, nu să aştepte la mila guvernului; să favorizăm pensiile mici atunci când aplicăm formule de creștere, să recalculăm toate pensiile și aici vine o necesitate indusă de situația, de fapt. Sunt 20.000 de procese pe rol în care pensionarii au chemat în instanță statul român şi cei mai mulţi dintre ei au început să câștige. Deci dacă nu rezolvăm problema asta, se va mări numărul de procese și oamenii spun: "de ce să am eu pensie mai mică decât altcineva care a muncit la fel ca mine, în acelaşi domeniu, în acelaşi număr de ani, doar pentru că a ieşit în alt an la pensie". În ce privește chestiunea mult discutată cu speranța de viață, se clarifică aici, vorbim de o posibilitate voluntară de a rămâne în câmpul muncii mai multă vreme și vă reamintesc că au mai fost experimente de genul ăsta și foarte mulți români au optat să își prelungească rămânerea la muncă, deci ieşirea la pensie. Deci, pur şi simplu, vom generaliza această posibilitate de prelungire a rămânerii la muncă, nu este vorba de o decizie obligatorie.

Reporter: /.../ auto, dacă ne puteţi clarifica, apare acolo. Sub ce formulă aţi gândit-o?

Cristian Ghinea: Vă referiţi la cea de la mediu sau de cea de la transport, că sunt...?

Reporter: Sunt două...

Măsuri pentru reducerea poluării în domeniul rutier

Cristian Ghinea: Da, la transport vorbim de o schimbare a modului în care se taxează transportul de mărfuri, pentru că în acest moment acea rovinietă pentru transportatori nu ține absolut cont de cât folosești drumul în mod efectiv, deci plătești la fel, și atunci după ce se vor achiziționa mijloacele tehnice de a măsura cantitatea de mărfuri, se va aplica o taxă în funcție de cât folosești drumul efectiv. Adică dacă folosești pe distanțe mai lungi, transporţi mai multă marfă, atunci plăteşti mai mult şi invers. În ce priveşte politica de descurajare a înregistrării mașinilor vechi, este chiar aşa, nu este decisă forma în care se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să evităm să mai fim cimitirul de mașini vechi ale Europei. E o problemă pe care o tot avem și este un pachet rezonabil, cred eu, prin care ni s-a spus pentru fonduri multe pe rutier în continuare avem cea mai mare alocare, cea mai mare propunere pentru rutier din toate statele membre. Ne-am asumat această prioritate, însă trebuie să venim cu măsuri de a reduce poluarea.

Cristian Ghinea: Deci, astea sunt măsuri care sunt parte din negocierea pentru rutier.

Reporter: Bună ziua. Ema Stoica, Digi24. Voiam să vă întreb, în primul rând, de calendarul de reforme. Probabil o să îl găsim și în documentele pe care le-ați pus pe site. Întrebarea este ce se va întâmpla în momentul în care o reformă nu este îndeplinită la șase luni, când avem controlul; nu vom mai primi banii pe pilonul respectiv sau în întreg PNRR?

Cristian Ghinea: Vor fi..., răspunsul, pe scurt, este că toate depind de toate. Deci, nu există ideea că, dacă nu faci ceva, nu iei banii doar pe bucățica aia. O dată la șase luni - și aceste tranşe de ce se întâmplă, ce milestones raportăm și ce bani punem pe fiecare 6 luni, vor fi decise în perioada următoare. Adică, vom lua cele 500 de milestones și le vom organiza pe bucăți de câte șase luni și, practic, MIPE va monitoriza că se întâmplă și reformele și investițiile, și, nu aş vrea să pune răul înainte, vorbim de paşi pe care îi facem împreună. Eu cred că sunt rezonabili formulați și rezonabil și împrăștiați în timp, în calendar, astfel încât să nu existe blocaje, dar ele trebuie făcute toate, depind unele de altele, aşa este gândit regulamentul european.

Reporter: În regulă şi, în acest context, va fi doar departamentul din cadrul Ministerului care se va ocupa de a vedea dacă au fost implementate reformele sau va mai exista un comitet interministerial la nivelul guvernului, care să coordoneze aceste reforme, să vadă dacă sunt implementate sau nu?

Comitet public de monitorizare

Cristian Ghinea: Ambele și încă ceva pe deasupra. Deci va fi Direcția Generală din MIPE pe PNRR. Estimarea noastră este de 75 de persoane, deci avem 30 de posturi create anul trecut, la care vom adăuga oameni, dar fără să cerem posturi noi la Ministerul de Finanțe; la reorganizarea ministerului, cu care vom veni foarte curând, în Hotărâre de Guvern, vom găsi, acolo unde există disponibilități, vom transfera la această Direcție Generală. Deci, începem cu 75 de oameni, care vor face toată partea de audit, monitorizare, inclusiv monitorizarea proiectelor. Vor mai fi unități de implementare acolo unde este necesar, unde ministerele au cerut, fiecare pentru zona sa. La nivel de guvern, va exista Comitetul interministerial, condus de prim-ministru, cu ministrul investițiilor ca vicepreședinte, și va mai exista un Comitet public de monitorizare, ca la fondurile europene, prin care vom invita în perioada următoare partenerii sociali, sindicate, patronate, uniunile autorităţilor locale să fie parte, care se va întruni o dată a trei luni cel puțin, astfel încât să avem un raport de progres și acolo. Mai mult chiar, și asta o regăsiți în partea de mecanism de implementare, pe site-ul ministerului va exista un tablou de bord, cu toate milestones şi toate targeturile şi în ce stadiu se află, public, la zi; vom avea o completare la sistemul informatic SMIS, pe care îl folosim la fonduri europene și pentru PNRR. Deci, acest dashboard va scoate în timp real informația din SMIS, astfel încât să știm ce avem, cu ce suntem la zi şi cu ce suntem în întârziere din milestones.

Toate acestea vor fi publice pentru dumneavoastră și pentru opinia publică să le vadă, şi este, din nou, o chestiune pe care n-am mai regăsit-o în nici o altă ţară, a fost ideea noastră pentru a avea un tablou de bord public în care să vedem toate progresele.

Cristian Ghinea: Şi este din nou o chestiune pe care n-am mai regăsit-o în nicio altă țară, a fost ideea noastră pentru a avea un tablou de bord public în care să vedem toate progresele.

Reporter: Dacă mai permiteți o singură întrebare, am văzut în planul de reforme - reducerea stimulentelor fiscale excesive. Dacă puteți să ne explicați puțin ce înseamnă și la ce se referă mai exact?

Cristian Ghinea: Mă scuzaţi? Reducerea?

Reporter: Stimulentelor fiscale excesive, cum va fi aplicat acest lucru în țara noastră?

Cristian Ghinea: Este o... dacă îmi aduc bine aminte, este o schimbare a pragului de la microintreprinderi de scutire de taxe și o revenire treptată a sectorului de construcții, pe măsură ce crește salariul minim în restul economiei, se va atinge astfel încât să nu mai avem acel tratament separat. Aia va fi doar în 2026 și repet, nu va fi o schimbare acolo, ci pur și simplu ne așteptăm ca natural, restul economiei să se alinieze cu ce avem în construcții. Deci până la urmă, ca să spun așa, v-aţi speriat degeaba de acea prevedere din concept paper, pentru că nu este nimic tragic pe termen scurt și nici pe termen lung, de fapt.

Haideţi să luăm așa câte o întrebare minim pentru fiecare și apoi, dacă e nevoie, mai revenim. Vă rog pe dumneavoastră.

Reporter: Elena Deacu, Economedia - Bună ziua! Aş vrea să ne explicați cum a ajuns o companie privată ca GSP Power să fie menționată în Planul Național de Redresare și Reziliență, ca primind 600 de milioane de euro pentru a dezvolta nu unul ci două proiecte pe hidrogen? Cum a fost selectată pentru că nu am văzut nicio licitație publică?

Cristian Ghinea: Cum a fost selectată nu am cum să vă spun, pentru că nu știu. Este un proiect propus de Ministerul Energiei și nu sunt șase sute de milioane pentru acea companie, vorbim de două proiecte inovatoare ale Romgazului în consorțiu, într-un consoţiu cu Siemenes și cu acea companie. În ce ne privește pe noi, am făcut analiza privitoare la ajutorul de stat, împreună cu Consiliul Concurenței, am semnalat faptul că această intervenție va trebui notificată la Comisia Europeană, ca atare și în preocesul de notificare și de răspuns la notificare, colegii la Ministerul Energiei vor trebui să explice tehnic de ce... dacă e cazul /.../ acea companie poate să facă acea acea intervenție. Dacă nu se face acest lucru, va fi înlocuită acea intervenție - este foarte foarte simplu, dar nu am cum să vă spun eu cum a ajuns să fie selectată acea companie pentru că nu știu.

Reporter: Dar aţi semnat totuși, v-aţi asumat acest proiect la Bruxelles, dumneavoastră aţi spus semnătura pe el, l-aţi negociat. Comisia Europeană a aprobat această formă?

Cristian Ghinea: Păi PNRR are o analiză de ajutor de stat, nu vorbim numai de partea de energie. Şi partea de valul renovării, și partea de nu știu... la păduri. Toate vor trebui analizate. Dacă această companie nu poate să justifice de ce doar ea poate să facă... nu știu, chiar nu știu, poate să fie un concept tehnic pe care l-au dezvoltat doar ei. Dacă nu se justifică această unicitate a companiei, atunci vom schimba acest concept și vom veni cu o competiție deschisă, dar nu... dart fiindcă nu...

Reporter: Şi totuși de ce nu a fost o competiție deschisă din prima și a fost menționată o companie în mod expres.

Cristian Ghinea: Nu am un răspuns la această întrebare. Vă rog să întrebaţi la Ministerul Energiei care a propus și şi-a asumat această propunere.

Reporter: Şi dacă mai permiteţi o întrebare. Unde a dispărut componenta 5G broadband din PNRR?

Cristian Ghinea: Acolo a fost tot o problemă de ajutor de stat, dat fiindcă nu putem să finanțăm 5G înainte de a umple găurile albe la 4G, aveam de ales între a da destul de mulți bani pe niște zone care sunt puțin locuite și atunci, dat fiind că nu avea foarte multe sens economic, am renunțat la acea propunere inițială.

Componenta digitală a PNRR

Luiza Girea, TVR: Văd în documentele acestea că, pentru componenta digitală, suntem la limită cu 20% și spuneați că aveți chiar unele emoții legate de cum sunt etichetate proiectele. În aceste condiții, e posibil ca evaluarea să fie totuși negativă, adică să nu primim o evaluare pozitivă de la Comisia Europeană și ce ar însemna acest lucru? Am putea să primim banii ceva mai târziu și să rămână o perioadă mai scurtă de implementare a proiectelor sau ce se întâmplă?

Cristian Ghinea: Tabelul de tagging pe care l-am folosit și pe care ne-am consultat cu Comisia... dar deocamdată nu este o acceptare formală la ce propunem noi, este o evaluare pe care noi am făcut-o, că fiecare linie de investiție contribuie cu un anumit procent la partea de digital. În urma acestei analize a noastră, suntem la acel procent de 20,04, cred că este. Dacă se întâmplă ca colegii noştri de la Comisia Europeană să spună "aici nu suntem de acord cu o etichetare", va trebui să mai creștem niște investiții care sunt pe digital, deci nu e niciun fel de dramă; putem înlocui, putem face precizări acolo unde este cazul, ca să fim peste 20%. Deocamdată suntem, facem această chestiune şi am eliminat deja din PNRR anumite etichetări care nu corespundeau. Nu ştiu, pot să vă dau exemple. Au fost colegi care au pus într-o investiţie digital și o clădire, de pildă. Şi ei au zis: păi, dacă este toată digital și clădirea intră. Şi nu funcționează așa. Pur şi simplu, trebuie să fie fiecare bucată din investiție digital. Adică, sunt chestiuni care... nu e de greșeală sau de nu știu ce... Este prima oară când se face acest exercițiu şi la nivelul UE şi atunci învățăm pe parcurs cum să lucrăm. Deocamdată avem targetul digital atins. Dacă, Doamne ferește, picăm sub, atunci facem ajustări, mărim anumite investiţii care sunt de digital și atunci mărim și indicatorii și milestone ş.a.m.d.

Reporter: Acest lucru se întâmplă în cele trei luni în care are loc evaluarea sau se va întâmpla după?

Cristian Ghinea: Da, în cele trei luni putem să redepunem anumite bucăți.

Reporter: Şi dacă îmi mai permiteți o întrebare legată tot de digital. Ştiu că unul dintre scopurile Comisiei Europene, când a propus acest program, ar fi să facem saltul ca Uniune Europeană către o economie de un alt nivel, valul 4. Totuși, România nu are pe domeniul digital prea multe investiții.Credeți că se va majora decalajul față de alte state occidentale care pun accent pe așa ceva în perioada următoare?

Cristian Ghinea: Aş vrea să vă contrazic, avem digital cât trebuie, cât să facem pragul.

Reporter: La limită!

Cristian Ghinea: Hai să spunem aşa: este o destul de mare diferență între ce așteptau anumiți oameni din România să facem ca investiții și ce se poate face. Din păcate, asta este situația în care suntem. Foarte mulți primari, foarte multe autorități nu simt această nevoie și eu pot să-i înțeleg, pentru că poţi să spui: domne, am alte priorități la mine acasă decât să fac digitalizare. Nu știu... canalizare. De-asta zic: acest plan are anumite chestiuni pe care nu o să le vedeți în planurile altor ţări. Nu o să vedeţi Germania că investesteşte 900 de milioane de euro pentru un proiect care se numeşte în cazul nostru 'Prima canalizare'. Dar noi am considerat că este nevoie ca aceste localități care au fost neglijate, pentru că erau prea mici, până acum, să aibă pentru prima oară acces la canalizare. Cu toate astea, noi facem pe etichetarea noastră pragul de verde și de digital. Avem acest cloud guvernamental, care este o investiție importantă, avem granturi pentru digitalizare la firme, la IMM-uri, deci aş respinge ideea că neglijăm digitalizarea. Cred că avem cât trebuie și cât este acceptabil pentru gradul de dezvoltare al României.

Reporter: Mulţumesc.

Majorarea salariului minim

Cătălina Mânoiu, Realitatea Plus: Dle ministru, spuneaţi că în 2026 salariul minim va fi similar celui din construcții. În momentul de faţă salariul din construcţii este 3000 de lei. Ce înseamnă acest lucru? Salariul minim poate ajunge la această valoare în cinci ani?

Cristian Ghinea: Asta e prezumţia de la care plecăm, că în cinci ani se va ajunge acolo, astfel încât nu mai avem discrepanță între construcții și restul lumii.

Reporter: Cum va fi posibil acest lucru, pentru că, aşa cum am văzut, ultima majorare a salariului minim a fost de aproximativ 40 de lei.

Cristian Ghinea: Nu uitați că avem cea mai mare creștere economică din UE și pe scenariile și ale FMI şi ale Comisiei vom continua să o aveam și vorbim de 2026.

Reporter: Guvernul are în acest moment sau lucrează la o formulă de calcul pentru majorarea salariului minim în acest sens, ţinând cont și de creșterea economică de care vorbiţi?

Cristian Ghinea: Salariul minim - și asta este altă reformă - nu va mai fi crescut pe bază ad-hoc, va fi legat de creșterea economică. Deci vom avea o formulă fixă de creștere a salariului minim. De altfel este și în linie cu dezbaterea la nivel european pe subiectul ăsta.

O nouă lege a pensiilor

Reporter: În ceea ce privește reforma pensiilor, spuneți-ne concret ce înseamnă acest lucru: viitoarea lege a pensiilor va fi discutată cu partenerii europeni, va exista o negociere și pe această temă? Cum anume vor fi monitorizate aceste obiective din reformele anunțate?

Cristian Ghinea: Da, practic noi avem..., ne-am angajat acolo la niște termene pentru a finaliza legea în guvern, pentru a o trimite în parlament și a o avea adoptată, legea nu a..., adică textul din PNRR nu are detalii, pur și simplu are principiile, astea sunt marjele în care ne mișcăm și evident că va fi un lucru de curtoazie și de bună-credință să vorbim cu colegii de la Bruxelles pe parcursul acestei adoptări. Adică nu cred că cineva se aşteaptă să facem o evaluare doar după ce adoptăm legea. Va fi o discuție.

Reporter: Puteţi să ne spuneți care este calendarul? Spuneați despre date pentru aprobarea legii în buget și o altă dată pentru momentul în care ajunge în parlament. Care este calendarul pe care l-ați convenit cu Comisia Europeană?

Cristian Ghinea: Dacă nu mă înșel, vorbim de anul 2022, dar vă invit să găsiți în componenta pensii acolo, pentru că să nu ne bazăm doar pe memoria mea.

Reporter: Marina Cioacă, România TV. Aş reveni puțin la reforma sistemului de pensii. Vedem, se elimină din noua lege stagiul complet de cotizare diferit, asta înseamnă că va fi același stagiu complet pentru toată lumea? Dacă puteți să ne explicați puțin...

Cristian Ghinea: În acest moment, stagiul complet în România este 35 de ani. Comisia Europeană a tras atenția în mai multe rapoarte, pe bună dreptate, că intrarea în vigoare a acelui stagiu de 25 de ani aruncă imediat în aer sistemul de pensii.

Şi au dreptate, n-ai cum să contrazici, adică aia a fost o schimbare din burtă făcută de PSD, fără niciun fel de logică economică. Ce facem noi este să nu mai aveam un stagiu fix, să-l legăm de anumiți indicatori economici, dar formula exactă va fi decisă atunci când vom lucra la lege. Este, ce vă spuneam mai devreme, sunt niște marje în care ne mișcăm, dar ideea că noi am putea să lăsăm, să permitem intrarea în vigoare a acestui stagiu de 25 de ani, ceea ce înseamnă că, practic, foarte mulţi oameni vor ieşi la pensie, pentru că au făcut 25 de ani şi nu ştim cum să... impactul va fi devastator pe bugetul de pensii. Deci nu ne-am angajat decât la faptul că nu va intra în vigoare această trecere bruscă la 25 de ani.

Salariile bugetarilor

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare despre reforma sistemului de salarizare. Vor avea bugetarii salariile îngheţate şi în anii următori? Este o măsură vehiculată a fi luată de guvern pentru a realiza această reformă în sistemul de salarizare. Am văzut, a venit și evaluarea Comisiei Europene pe deficitul excesiv și ne recomandă acolo să luăm și măsuri adiționale față de ce s-a luat până acum, pentru ca deficitul să se reducă până în 2024.

Cristian Ghinea: Nu. Ce spunem aici este că nu mai mărim anvelopa salariilor la buget, la bugetari mai mult decât creșterea economică, respectiv creșterea veniturilor. Adică dacă vom creşte veniturile, PIB-ul şi veniturile la stat, atunci putem să creștem și salariile bugetarilor în acea marjă. Mi se pare că e o chestiune de bun simț pe o facem, în condiţiile în care suntem o ţară în procedura de deficit excesiv și ne-am angajat ca până în 2024 să revenim la 3%. Nu poţi să şi revii la 3% şi să creşti şi peste cât ai în acest moment. Dar dacă vom continua cu această creștere economică pe care o avem și care este prognosticată bună, atunci puteam să mărim, în această linie, și salariile bugetarilor.

Reporter: Iar până atunci rămân la nivelul de acum. Practic, e o îngheţare.

Cristian Ghinea: Nu, nu este o îngheţare. Încercaţi să scoateţi un cuvânt de la mine care nu există. Dacă se măresc în linie cu creșterea economică înseamnă că se măresc.

Reporter: Gabriela Del-Pupo, B1 TV. Sunt foarte multe formulări pe partea de reforme. Pe partea de investiții sunt clare cifrele, care nu știm exact cum vor fi interpretate în momentul unei evaluări. De exemplu, mă uit la partea de turism și cultură, pe lângă investiții, clădiri renovate, cu 50% mai mulți turiști români vizitează țara sau străini vizitează țară sau pe partea de justiție, garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței justiției, intensificarea luptei împotriva corupției. Înțeleg că sunt puse investițiile cu reformele într-un singur program. Când vom fi verificaţi se va contoriza în vreun fel, există și o detaliere când va trebui să arătăm că am făcut aceste reforme? Pentru că sunt și aici... poate să vină inspecția judiciară cu un amendament în care o declarație a unui politician nu a garantat independența Justiției, nu ştiu riscă țara noastră, în momentul în care este evaluată ca, din cauza unui raportul inspecției judiciare să se piardă banii, practic ?

Cristian Ghinea: Cred că e o interpretare exagerată a ce scrie acolo. Adică să nu afectezi independenţa justiţiei înseamnă să nu ne trezim cu încă un OUG 13 peste noapte. Acela este nivelul de prejudiciere care ar putea să atragă o considerare că ieşi din limitele PNRR, /.../spune ceva inspecția judiciară,nu. Dar aţi remarcat bine, este o marjă de interpretare pe care Guvernul României va trebui să o joace cu Comisia Europeană, în următorii cinci ani și jumătate.

Reporter: Ioana Răducă, Aleph News - La capitolul reforme, e o senzație de deja vu, când vorbiți despre reforma ANAF, prin digitalizare. România a mai avut la dispoziție 360 de milioane de euro de la Banca Mondială, pentru digitalizarea ANAF și știm cum s-a terminat povestea asta, nu am luat banii, nu am făcut nimic. De ce de data asta ar fi diferit, că se schimbă sursa de finanțare?

Cristian Ghinea: Pe lângă faptul că acest Guvern chiar vrea să facă asta, dar pot să înțeleg că nu e un argument. Avem niște /.../ foarte clare acolo care presupun un număr de case de marcat legate în digital, persoanele trainuite, dacă țin minte bine, modul în care va funcționa cel departament de mari contribuabili, din ANAF. Adică sunt niște chestiuni pe care trebuie să le vedem și pe care Ministerul de Finanțe și le-a asumat că le va face, astfel încât să avem indicatori de progres.

Reporter: Adică asumarea e diferența de data aceasta, că cineva răspunde pentru ceea ce se va întâmpla...?

Cristian Ghinea: Da şi presiunea politică, adică vă daţi seama că dacă dacă o instituţie iese din grafic la ce s-a angajat, va fi o presiune politică din partea primului ministru, din partea dumneavoastră a presei, pentru că veţi avea toate informațiile astfel încât să puteți să semnalați că nu se întâmplă ceva care a fost un angajament.

Reporter: Vorbeaţi mai devreme despre o serie de informații incorecte care au circulat în piață. De aceea vă rog să clarificați următorul aspect: toate proiectele noastre bune, avansate, cum vrem să le numim au fost trecute în PNRR și nu mai avem niciun proiect pe care să îl punem pe alte axe de finanțare cum ar fi fondurile de coeziune. Cât de corectă e această afirmație care a circulat în spațiul public, dinspre europarlamentarii români în mod special?

Cristian Ghinea: Despre care europarlamentari?

Reporter: Români.

Cristian Ghinea: A, români. E o prostie. Haideţi să ne uităm la autostrazi, sunt două miliarde pentru autostrăzi în Programul Operaţional Transporturi. Aici venim cu 3,4 parcă erau. Sunt cu totul alte proiecte dacă vă uitați la anexele tehnice de la Ministerul Transporturi - și că e pentru prima oară când românii pot să vadă anexe tehnice pentru proiecte de autostrăzi, puteți să vedeți câte stații de încărcare electrică și unde sunt, la ce kilometri ş.a.m.d., pe hartă, sunt alte proiecte decât cele din Programul Operţional de Transporturi.

La spitale, cele trei spitale regionale mari începute ca studii, pe partea de Program Operațional Sănătate, vor continua acolo. În PNRR sunt altele. La partea de abandon școlar, punem bazele în PNRR la acest mecanică care se numește MATE, mecanismul de identificare a școlilor și a copiilor în pericol de abandon, începem finanțarea din PNRR și vom continua pe proiecte complete din Programul Operațional Ocupare-Educare. Acele tabele de de complementaritate, pe care chiar vă invit să le citiți, chiar asta spun, cum se întrepătrund cele două linii de finanțare. Acolo unde am scos din programele operaționale, de pildă la digital; da, la digital am scos din programul operațional și l-am transferat în PNRR, dar e atât de mare dorința, ca să spun așa, uite, /.../ fost un exemplu poate că va rămâne pe programul operațional, adică sunt două linii de finanțare pe care le tratăm la pachet și mergem mai departe. Nu este niciun fel de pericol de a nu avea ce să finanțăm din programele operaționale normale. La partea de canalizare continuăm și la partea de deșeuri continuăm proiectele de canalizare în localitățile mari din programele operaționale. Din PNRR mergem spre cele mai mici, au fost gândite complementar toate.

Reporter: ValentinaVasile, Metropola TV. În stadiul în care se afla planul pe 26 mai pentru reforme fiscale și reforma sistemului de pensii erau alocate 682 de milioane de euro. Văd că în forma finală pe care aţi trimis-o la Bruxelles suma este de 482 de milioane de euro. Ce v-a determinat să reduceți alocarea la acest capitol și unde au fost relocați banii, către ce piloni?

Cristian Ghine: Mă bucur că m-aţi întrebat, să clarificăm ceva, să nu se supere domnul Nazare pe mine. Nu s-au redus.

Cristian Ghinea: În prima formă a acelui component din 26 mai era și o parte de ajutor de stat pe schemele pe care le gestioneză Ministerul de Finanțe. Erau, pur şi simplu, acolo pentru că fuseseră propuse de Ministerul de Finanțe. În urmă dialogului cu Comisia Europeană, am ajuns la concluzia că cel mai bine este să punem toate schemele de intervenție de granturi într-un singur loc și are logică, și atunci cei 200 de milioane de euro de acolo i-am mutat rămânând a fi gestionaţi de către Ministerul de Finanţe, că ei au schemele acreditate, i-am mutat în componenta de sprijin pentru mediul de afaceri, deci banii sunt în altă parte, dar e aceeaşi schemă, aceeaşi propunere, aceeaşi instituţie.

Reporter: Bună ziua! Adrian Vasilache, Hotnews. Aş reveni asupra prezenţei firmei private GSP Power în PNRR ca beneficiar, vorbeaţi de un ajutor de stat în acest caz. Întrebarea este: care sunt condițiile de eligibilitate pentru care această firmă a fost inclusă ca beneficiar și dacă mai sunt și alte firme private, că aţi spus că există un capitol de ajutor de stat? Alte firme private ca beneficiari în PNRR. Aceasta ar fi o întrebare. Şi a doua legată de reforma pensiilor, văd aici, spuneți de o creștere a contribuțiilor la Pilonul II, în prezent 3,75%, spuneţi, vor crește în linie cu prevederile strategiei fiscal bugetare. Mai exact, dacă intenționați o creștere a contribuției la Pilonul II, este întrebarea. Mulțumesc!

Cristian Ghinea: Mulțumesc și eu. Strategia fiscal bugetară, care se actualizează în fiecare an, prevede în acest moment o creştere. Am pus în linie cu strategia fiscal bugetară, pentru că e o decizie pe care Guvernul României trebuie să o în fiecare an. Nu puteam să angajăm până în 2026 la un anumit procent dat fiindcă se poate schimba strategia fiscal bugetară. Deci ne manifestăm voinţa politică foarte clară de a crește contribuția la Pilonul II. Este absolut vital pentru sănătatea pensiilor pe termen lung, dar nu este un procent fix, tocmai din acest acest motiv, că se poate schimba cu strategia fiscal bugetară. În ce privește firma respectivă, repet răspunsul de mai devreme și nu o să dau mai multe detalii, pentru că chiar nu a fost o decizie a mea de a selecta această firmă, este un consorțiu propus de Ministrul Energiei, repet, din Romgaz, Siemens și firma respectivă. O să întreb și eu la Ministerul Energiei exact cum au selectat. Ajutorul de stat nu se aplică doar în acest caz, ajutorul de stat... este analiză pentru ajutorul de stat și îi mulțumesc foarte mult Consiliului Concurenței, domnului Bogdan Chirițoiu, pentru că ne-au ajutat în toată această perioadă, se aplică la toate componentele din PNRR şi veţi găsi acolo la anexe. Dacă sunt probleme cu ajutorul de stat pentru Romgaz, că nu vorbim doar de compania privată.

Şi la companiile de stat; și la Metrorex a trebuit, de pildă, să explicăm partea de ajutor de stat și să justificăm. Atunci vom solicita eliminarea acelui proiect și deschiderea către competiție.

Nouă stații ale metroului din Cluj și șase stații din București, finanțate din PNRR

Practic, Ministerul Energiei va trebui să explice în cadrul acestei proceduri de ce acea companie este unica în poziția de a furniza un serviciu sau un bun pe piața din România. Şi am uitat să dau detalii despre metrou - mi-am adus aminte de Metrorex - că era foarte mare interes la metroul din Cluj. Sunt nouă stații ale metroului din Cluj care vor fi finanțate din PNRR și șase stații din București, pe magistrala Gara de Nord-Filaret. Deci la Cluj vorbim de stațiile de la Sfânta Marie până la Europa Unită.

Reporter: Vă întrebam dacă mai sunt şi alte firme private... Nu mi-aţi răspuns la această întrebare.

Cristian Ghinea: Da, mai sunt. La acel proiect european pentru microelectronică, de pildă. Din câte ţin minte mai sunt firme private şi, dacă mai sunt în diverse alte consorţii propuse de ministere sau companii de stat, nu le am acum la îndemână.

Reporter: Unde găsim acele firme?

Cristian Ghinea: În PNRR.

Reporter: În PNRR, dar unde? Că are 2.000 de pagini!

Cristian Ghinea: Păi, dacă nu le știu pe de rost, nu pot să vă răspund.

Reporter: Măcar să ne indicaţi...

Cristian Ghinea: Până la urmă, asta înseamnă un exerciţiu de transparență. Am publicat tot. Mai mult de-atât nu există! O să... Nu e ca și cum cineva mi-a spus: caută înainte firme private! Nu a fost chestiunea pe agendă până la această întrebare, la acest subiect care a apărut astăzi. Nu vreau să răspund pentru decizii pe care nu le-am luat, deci cum s-a făcut consorţiul de către Romgaz, vă asigur că este acest proces de analiză a ajutorului de stat și că ne vom adapta la răspunsurile pe care le primim, ca să zic așa.

Andrei Şerban, Radio România: Bună ziua. Vreau să vă întreb despre cele 15 miliarde pe care le vom împrumuta. Vor fi pe 30 de ani până în 2051? Până atunci trebuie să le dăm înapoi?

Cristian Ghinea: Până în 2050, din câte țin eu minte. Da.

Reporter: Şi exact care este dobânda: 0,.. Şi este fixă sau variază sau...?

Cristian Ghinea: O vom afla luna asta. Comisia Europeană acum a început să... a ieșit pe piață, deci practic, în funcție de ce se... Nu e o informație pe care o am, pentru că nu există. Acum, Comisia Europeană emite aceste obligațiuni, practic, şi vom afla la cât se poate. Teoretic, ar trebui să fie dobânda medie a Uniunii Europene.

Reporter: Aşa, și exact ea care este?

Cristian Ghinea: Vom afla când... E pentru prima oară când Comisia iese pe piață. Deci nu avem cum să ştim.

Reporter: Am înţeles, dar s-a spus că este 0,.. câtva. Şi domnul premier a spus...

Cristian Ghinea: Poate să fie 0,3, dar o să vedem, adică e chestiune de zile până când vom afla răspunsul.

Reporter: Mulţumesc.

Cristian Ghinea: Cu plăcere.

Dorian Necula, Agenția de presă Quick News România. Domnule ministru, cum se va finanța cealaltă bucată de metrou de la Gara de Nord la gara Progresul, celelalte șapte stații? În PNRR aţi inclus doar 5,2 km din aproximativ 13 km din magistrala 4 rămași.

Cristian Ghinea: Din bugetul de stat, adică cum s-a finanţat și până acum, sau din alte fonduri europene. Ce am făcut în general și pe partea de autostrăzi și pe partea de metrou și pe partea de CFR, mai ales, a fost să selectăm acele proiecte sau acele bucăți din proiecte care au șanse să fie realizate până în 2026 și este o chestiune destul de delicată. A fost foarte multă muncă de convingere să arătăm că avem capacitatea tehnică de a realiza aceste proiecte. Drept urmare, dat fiindcă a existat îndoială că le putem termina pur şi simplu pe toate, am selectat bucăți din aceste proiecte. Vă dați seama că, începând un metrou cu nouă stații, este funcțional și apoi poți să îl dezvolți din bani naţionali, dar până vorbim de... Până în 2026 vor veni fie bugetul de stat, fie alte fonduri europene, respectând principiul complementarității însă, fie împrumuturi dedicate.

Datoria publică

Reporter: Şi referitor la datoria publică... Cele 15 miliarde de euro se vor adăuga datoriei publice care a depășit 47%? Din punctul dvs de vedere, datoria publică va depăși 51% după absorbirea acestor 15 miliarde de euro?

Cristian Ghinea: Cred că 51% va depăși, dar nu e... analiza asta trebuie să o facă Ministerul de Finanțe și urmează să fie făcută zilele următoare, depinde foarte mult și de derularea în timp a acestor împrumuturi, deocamdată începem cu granturile și vom primi prefinanțarea, iar prefinanțarea pentru împrumuturi, începând totuși din 2022 cu ele, vor fi trase pe măsură ce înaintăm cu proiectele, tocmai ca să nu atârne în această perioadă la datoria publică.

Pensionarea anticipată

Reporter: Bună ziua! Sebastian /.../ Prima TV - Domnule ministru, într-un draft trimis către Comisia Europeană apărea interdicția de a te pensiona anticipat. Cum a rămas cu acest subiect? E posibilă în continuare pensionarea anticipată sau nu?

Cristian Ghinea: Dar nu apărea interdicţia...

Reporter: Ba da, era scris acolo, da, da, da, dar acum vreau să vorbim doar despre pensia anticipată.

Cristian Ghinea: Va fi modificarea procedurii, ca să zic așa, deci procedura va presupune și cred că găsiți detalii în componentă acolo, să ai stagiu complet plus opt ani și atunci poți să ieși anticipat.

Reporter: Deci 35 de ani plus 8?

Cristian Ghinea: Nu 35, pentru că v-am spus că s-a modificat și stagiul complet. Deci ideea ar fi să faci mai greu accesibilă această opțiune de a ieși anticipat la pensie, fără a o elimina complet.

Reporter: Pe subiectul pensiilor speciale, ce v-ați angajat la Bruxelles, pentru că au trecut șase luni de guvernare și nu s-a întâmplt nimic pe acest subiect, deşi ați promis în campania electorală că veţi abroga pensiile speciale?

Cristian Ghinea: Că va fi o legislație specială, dacă nu mă înşeală memoria dar vă invit să verificați, tot în 2022 ar trebui să fie adoptată și că vom aduce pensiile speciale în linie cu contributivitatea. Am pus acolo...

Realizator: Asta nu se poate, îmi pare rău!

Cristian Ghinea: De ce nu se poate?

Reporter: Păi odată că intervine Constituția - anumite categorii sociale sunt protejate de Constituție, alte categorii sociale sunt protejate de decizii ale instanței.

Cristian Ghinea: Am înțeles. Păi tocmai de asta am pus - și mă bucur că avem acest dialog - am pus acolo - în limitele mandatului pe care îl stabilește Curtea Constituţională. Nu putem noi ca guvern să ne angajăm la ceva ce încalcă o decizie a Curții constituționale. Dar dacă tot m-aţi provocat, o să merg mai departe și eu vă spun așa: eu cred că este complet anormal să se decidă de către judecători nivelul pensiei și eu cred, sau cel puțin este propunerea pe care o să o fac partidului din care fac parte, USR PLUS, ca viitoare numiri de judecători la Curtea Constituțională, în viitoare numiri, trebuie să ţinem cont de opinia lor pe acest subiect. Eu nu o să recomand niciodată să fie numit cineva la Curtea Constituțională, dacă menține această discuție, această opinie aberantă că nu se poate umbla la pensii speciale. Dacă Curtea Constituţională este un obstacol în reformarea pensiilor speciale, atunci trebuie să numim alți oameni în viitor la Curtea Constituţională care să schimbe această opinie - este foarte, foarte simplu. Dar deocamdată starea de fapt este că avem aceste decizii ale Curţii pe care trebuie să le respectăm și eu sper ca pe viitor să se schimbe această formulă aberantă prin care să se declare un drept constituțional un nivel al pensiei, pentru că este anormal față de ceilalți pensionari care nu au... nu sunt protejați prin deciziile Curții Constituționale.

Reporter: Deci credeți personal că acel procuror comunist, care astăzi are o pensie specială de 17.000 de euro, va avea pensia specială tăiată, diminuată, după această reformă pe care... de care vorbiți astăzi?

Cristian Ghinea: Vă promit, ca om politic voi face tot ce depinde de mine pentru a elimina această barieră constituțională și a tăia acea pensie nesimțită și nemeritată.

Reporter: O singură întrebare aș mai avea. Una dintre instituțiile care intră în raza de control a acestor bani, în PNRR este Curtea de Conturi, dacă am înțeles bine. Curtea de Conturi este condusă de unul dintre locotenenții lui Liviu Dragnea. Să înțeleg că l-aţi reevaluat, aţi reevaluat această instituție pe care o criticați atunci când erați în opoziție?

Cristian Ghinea: Sunteţi într-o eroare. Este Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi, dar care este independentă de Curtea de Conturi, este autonomă de Curtea de Conturi, este instituția cu care noi lucrăm pentru toate celelealte programe operaționale pe care le avem, curent și acum nu o să mă puneți pe mine să evaluez președinții de la Curtea de Conturi, sau de la Autoritatea de Audit, dar să fie foarte clar: nu e vorba de Curtea de Conturi, ci de Autoritatea de Audit, care e separat.

Reporter: Am înţeles! Mulţumesc!

Reporter: O precizare, vă rog, pe această temă. Spuneați că procedura pentru pensie anticipată va fi diferită aţi spus că este vorba despre stagiul maxim de cotizare, plus 8 ani. Este o greșeală cumva, vorbim despre stagiul minim de cotizare 15 ani plus opt ani?

Cristian Ghinea: Nu, e maxim.

Reporter: Şi atunci care mai este rostul pensiei anticipate, dacă deja există...?

Cristian Ghinea: Dacă cineva a început să lucreze foarte devreme şi a făcut stagiul complet, plus acei opt ani, atunci poate să opteze pentru ieșire anticipată. Ideea ar fi că trebuie să descurajăm această formă de ieșire anticipată, nu o desființăm, o modificăm.

Reporter: Deci în prezent ies la pensie anticipat oamenii care au un stagiu de cotizare de 15 ani și ies cu o pensie de 800 de lei. Dacă modificați procedura, așa cum spuneți, ar trebui să aibă un stagiu de cotizare de 35 de ani, plus opt ani?

Cristian Ghinea: Dacă rămâne stagiul maxim prezent, dar nu va rămâne, asta am explicat. Este o chestiune care a fost pusă în dezbatere publică de Ministerul Muncii și care mi se pare o idee foarte bună pentru că trebuie să descurajăm această ieșire anticipată la pensie, care nu face decât să se dezechilibreze sistemul și mai mult.

Reporter: Clarificaţi-ne care va fi stagiul complet, pentru că nu se înţelege. Aţi spus: nu va fi 25, cum a propus PSD. La ce vă gândiți?

Cristian Ghinea: Păi sunt mai multe elemente în viitoarea reformă, în viitoarea lege a pensiilor care urmează să fie clarificate. Este și sistemul de indexare, inclusiv acest punct. Stagiul maxim va fi legat de o formulă statistică care urmează să fie decisă, va fi un... și este un contract de consultanță pe care Ministerul Muncii o să îl ia tocmai pentru ca să participe la elaborarea acestei legi cu experți internaționali. Deci noi am stabilit niște jaloane dacă vreți și urmează toate aceste detalii importante să fie stabilite de către Ministerul Muncii în procesul de elaborare a legii. Nu putem prin PNRR să legiferăm, ca să fie foarte clar. Ce putem aici este să ne angajăm la un calendar și eu am niște mesaje de decizie.

Reporter: Concret, dar dvs aveţi şi putere politică în același timp și dvs veţi propune o reformă Parlamentului. Același lucru ne puteți spune în ceea ce privește vârsta de pensionare. Aţi spus că va fi opțională creșterea vârstei de pensionare. Ce înseamnă această opțiune? Rămâne 63, respectiv 65 de ani sau varianta de maximum 70, prin acest proiect de lege care încă nu a fost aprobat de actualul Guvern?

Cristian Ghinea: Daţi-mi voie să nu am o părere personală pe chestiuni pe care urmează să le decidem în coaliţie.

Reporter: A trecut deja în primă lectură de cabinetul din care faceţi parte. Deci rămâne la 70 maximum?

Cristian Ghinea: Asta opțională?

Reporter: Evident.

Cristian Ghinea: Haideți să... Repet, nu vreau să mă hazardez, pentru că orice declaraţie fac va fi suprainterpretată apoi. Este cel mai bine să vedem cum vom decide politic. Eu cred că este foarte clar în PNRR la ce ne-am angajat.

Reporter: Aveţi două fraze, domnule ministru. Nu aţi spus clar cum va creşte și dacă rămâne opțional?

Cristian Ghinea: Rămâne opțional și nu pot să speculez pe vârsta la care vom decide. Dar opţional va rămâne.

Reporter: Francesca Simionescu, Observator, Antena 1. Potrivit anexei, vedem că reforma pensiilor ne va costa undeva la 100 de milioane de euro, dintre care 34 de milioane de euro se duc pentru dulapuri, scaune, computere, imprimante, multifuncționale, birouri. 100 de milioane de euro pentru reforma pensiilor care presupune doar schimbarea unei legi sau...

Cristian Ghinea: Nu. Am spus că reforma pensiilor înseamnă și recalcularea tuturor pensiilor, vorbim de 5 milioane de dosare, dintre care doar, dacă nu mă înșală memoria, şi o să vă rog să verificați, un milion sunt digitalizate în acest moment. Restul sunt pe hârtie. Asta înseamnă că vor fi angajați oameni pe bază temporară pentru a munci la luat toate aceste dosare de pe hârtie și băgate într-un sistem digital. Cea mai mare parte din aceşti 100 de milioane merg pe această linie de investiții. Pe lângă asta, situația Caselor de Pensii, care au arhive învechite, care nu au sisteme informatice va fi îmbunătăţită prin această linie. Deci, practic, aceşti 100 de milioane, o mică parte va merge pentru acea consultanță, restul pentru dotarea Caselor de Pensii și angajarea de personal temporar pentru a face recalcularea pensiilor.

Reporter: Aş mai avea o întrebare referitor la gradul de îndatorare al României o dată cu acest împrumut, de 15 de miliarde de euro. Sunt economiști care spun că în viitorul apropiat acea dobândă, indiferent care va fi ea, va fi plătită cumva de cei care vin din spate, și va fi un fel de început de austeritate, pentru că se vor majora automat și taxe și impozite și ar putea fi înghețate chiar și salariile și pensiile. Garantați că nu se va întâmpla acest lucru?

Cristian Ghinea: Garantez, dar haideţi să vorbim despre ce este în PNRR, nu despre ce spun unii că ar putea să aducă PNRR. Nu avem nici înghețări de salarii sau de pensii în PNRR. Avem niște reforme foarte moderate și de bun simț. Limita de îndatorare a României este sub media europeană și, pe de altă parte, România este o țară care se împrumută scump. Se împrumută mult mai scump decât ne împrumutăm prin PNRR. PNRR este, de fapt, partea lui de împrumuturi, este un sistem de împrumut la dobândă mică, pe termen lung și pe proiecte foarte concrete. Eu cred că merită. Acum dacă sunt forțe politice care cred că nu ar trebuit să o facem, să își asume deschis acest lucru. Adică, această ipocrizie în care, pe de o parte, zici că, văleu, vine austeritatea, dar, pe de altă parte, este ok să iei banii, este, până la urmă o ipocrizie. Suntem un guvern responsabil, care avem o traiectorie de reducere a deficitului stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv cu Comisia Europeană.