Planul general de transport ajunge la Bruxelles
România are nevoie de peste 45 de miliarde de euro până în 2030 pentru a-şi finaliza proiectele de infrastructură rutieră, aeriană, navală şi feroviară.
Articol de Radiojurnal, 25 Februarie 2015, 19:36
Planul general de transport conceput de autorităţile române şi adoptat astăzi de guvern va fi discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene peste câteva zile, la Bruxelles.
Ce îşi propune Guvernul român să realizeze în domeniul infrastructurii de transport până în 2030 şi de câţi bani este nevoie, aflăm de la corespondentul nostru la Palatul Victoria, Petruţa Obrejan.
România are nevoie de peste 45 de miliarde de euro până în 2030 pentru a-şi finaliza proiectele de infrastructură rutieră, aeriană, navală şi feroviară.
Potrivit ministrului transpoturilor, Ioan Rus, prin Masterplanul general de transport adoptat de executiv se va acorda prioritate doar acelor proiecte care corespund criteriilor stabilite de Comisia Europeană.
"Pentru transport rutier, autostrăzi 1300Km, 13,7 miliarde de euro, drum expres 1825Km, 9,9 miliarde de euro, transregio 2870Km, 1,6 miliarde, transeuro 343, 190 de milioane de euro. Pentru feroviar: reabilitare de linii de cale ferată 2800Km, electrificare 489, pentru sectorul naval investiţii de trei miliarde de euro, Constanţa, Galaţi, Drobeta Turnu Severin, alte porturi, şenal navigabil. Pentru sectorul aerian 15 aeroporturi, dintre care şapte internaţionale, celelalte deschise traficului internaţional sau aeroporturi regionale", spune Ioan Rus.
La suma statbilită prin Masterplan se vor adăuga alte şapte miliarde de euro, bani care vor proveni din împrumuturi bancare, dar şi din alte resurse financiare.
Ioan Rus a mai spus că prezentarea Masterplanului la Bruxelles va avea loc între 9-13 martie, urmând ca o decizie a Comisiei Europene să fie transmisă în intervalul aprilie-mai.
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, speră că atunci când vor începe lucrările de autostrăzi prevăzute în Masterplan muncitorii români care lucrează acum în domeniul construcţiilor în străinătate vor reveni în România.
O situaţie similară s-a înregistrat la începutul anilor 2000 cu muncitorii portughezi care lucrau atunci peste hotarele ţării lor.