"Oameni care mişcă România" - Invitat: Gabriela Scutea, procuror general

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 martie, ora 21:05) - Realizator: Ruxandra Săraru - Bună seara, doamnelor şi domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o ediţie specială a emisiunii "Oameni care mişcă România". În această seară, cum vă spuneam, în această ediţie specială, invitata mea este doamna Gabriela Scutea, procurorul general al României. Bună seara, doamnă şi vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia postului naţional de radio!
Gabriela Scutea: Mulţumesc, doamna Săraru! Bună seara! Sunt onorată de interesul dumneavoastră în atât de scurt timp după preluarea mandatului meu.

Realizator: În primul rând, felicitări pentru numirea într-o asemenea funcţie şi să trecem la lucrurile care îi interesează pe ascultătorii noştri. Din perspectiva instituţiei pe care o conduceţi, ce presupune această stare de urgenţă instituită în România?

Gabriela Scutea: O să mă refer la starea de urgenţă doar din perspectiva Ministerului Public. Şi pentru noi aceasta nu poate presupune decât o activitate susţinută, la deplina capacitate instituţională. Ministerul Public este o instituţie care e definită prin Constituţie că are misiunea să reprezinte interesele generale ale societăţii, să apere ordinea de drept şi libertăţile şi drepturile cetăţenilor. De aceea consider că în mod realist aş putea afirma că Ministerul Public, în funcţie de specificul activităţii, este într-o permanentă stare de urgenţă. Practic, noi acum doar ne reorganizăm activitatea, în raport de nişte coordonate care au fost stabilite prin decretul preşedintelui României din 16 martie şi nu înseamnă câtuşi de puţin că starea de urgenţă ne duce la oprirea motoarelor. Noi suntem cei care nu ne vedem. Mai apropiaţi de cetăţeni în viaţa lor de zi cu zi sunt poliţiştii, însă noi suntem următorul palier care intervine atunci când sunt săvârşite infracţiuni şi este necesară restabilirea ordinii de drept.

Realizator: Şi eu totuşi o să revin cu întrebarea. Cum influenţează această stare de urgenţă activitatea normală a Parchetelor?

Gabriela Scutea: Sunt multe paliere de adresat referitoare la starea de urgenţă. V-aş da câteva exemple. Noi ţinem cont de organizarea activităţii, ca persoanele care se adresează organelor de urmărire penală să nu fie expuse vreunor riscuri de infectare, determinat de interacţiunile inerente între cetăţean, poliţist, procuror sau personalul nostru auxiliar, cel care primeşte documente, răspunde la cereri şi transmite documente la rândul său. Trebuie să ne gândim că pentru anumite acte cetăţenii ar trebui, în condiţii normale, să se deplaseze la Poliţie, la Parchet şi atunci, noi ne limităm numai la ceea ce este urgent. De asemenea, apelăm la interacţiunile mediate, făcând videoconferinţe, folosind panouri de protecţie ca să separăm avocatul de persoana pe care o asistă, de suspect sau de inculpat şi, de asemenea, de procuror. Panourile de protecţie, să nu ne imaginăm ceva foarte science fiction, sunt pur şi simplu asemănătoare celor amplasate în magazine. Aş vrea să vă mai spun că din perspectiva protejării sănătăţii, ne gândim nu numai la cetăţeni, pentru a evita să îi punem pe drumuri atunci când nu este necesar, dar avem în vedere şi pe colegii noştri, toate categoriile de personal, avem în vedere pe poliţişti, care sunt principalul nostru partener instituţional. În ceea ce priveşte măsurile de organizare, pentru ca ele să fie optime pentru desfăşurarea serviciului public în folosul cetăţenilor, noi nu adoptăm măsuri într-un mod izolat, sub clopot. Practic, suntem într-o cooperare continuă şi neîntreruptă cu CSM, cu ministrul justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române. Cred că din acest mod de coordonare, câteodată unu la unu sau unu cu trei, rezultă de fapt coerenţa acţiunilor noastre, eliminarea unor posibile bâlbâieli în activitatea Poliţiei şi Parchetelor, care de fapt nu ar face decât să neliniştească şi mai mult pe cetăţeni în aceste situaţii speciale, în situaţia de urgenţă.

Realizator: În această perioadă, de când s-a instituit în România starea de urgenţă, aveţi cumva date care să arate anumite vulnerabilităţi din punct de vedere al legislaţiei în vigoare?

Gabriela Scutea: Este o pandemie şi înţelegeţi faptul că am analizat imediat gradul de adecvare a prevederilor legale la consecinţele răspândirii bolilor. Ministerul Public a fost consultat de către Ministerul Justiţiei în vederea emiterii ordonanţei de urgenţă 28 de săptămâna trecută, cu deosebire în ceea ce priveşte tipologia cazurilor. Scopul consultării cu Ministerul Justiţiei a fost pentru o definire cât mai nuanţată a infracţiunilor în noul act normativ. Şi aţi văzut rezultatul. Este acela că au fost introduse forme noi ale infracţiunii, inclusiv nerespectarea măsurilor de carantină, care este abordată diferit, nu mai este condiţionată de acea cerinţă a producerii, răspândirii bolii, în cazul nostru, în situaţia curentă, a virusului. De asemenea, a intervenit şi majorarea pedepselor pentru unele dintre infracţiuni, făcând astfel o diferenţă între simpla răspândire şi consecinţa cea mai gravă care poate să se producă, respectiv, aceea a pierderii vieţii unei persoane în urma răspândirii bolilor. Pentru această ultimă formă de răspundere penală s-a introdus un nivel al pedepsei foarte, foarte ridicat, ceea ce ne arată că din punct de vedere al proporţionării răspunderii penale sunt întrunite toate elementele prevăzute de lege. Ne dăm seama de încă un aspect, că această reacţie legislativă necesară pentru gestionarea consecinţelor penale în cazul pandemiei coronavirus nu putea fi estimată, prevăzută cândva, acum ani de zile, sau în orice moment. Pentru că lucruri de felul acesta nu s-au mai întâmplat. Am citit foarte multe articole privind comparaţiile cu gestionarea crizei epidemiologice, cu AH1N1 sau când a fost virusul SARS. Acum este cu totul şi cu totul altceva. De aceea consider că suntem, într-adevăr, într-o situaţie care a impus şi a justificat intervenţia prin ordonanţă de urgenţă tocmai pentru a oferi cetăţenilor gradul de protecţie necesar în faţa unui astfel de fenomen. Şi aş mai vrea să vă spun că noi nu am închis colaborarea la această ordonanţă, capitolul de coordonare cu Ministerul Justiţiei. Această coordonare este dinamică şi este gândită să asigure la nevoie orice alte intervenţii legislative prin care să fie sprijinită activitatea organelor de urmărire penală. Veţi găsi, de exemplu, pe pagina noastră de social media, un anunţ pe care l-am formulat în legătură cu dreptul persoanelor de a beneficia de prelungirea automată, pe durata situaţiei de urgenţă, a dovezilor de circulaţie provizorie, determinat de faptul că noi deja am transmis dlui ministru o propunere în acest sens, pentru a fi acoperită printr-un act normativ, însă până atunci trebuie să ne gândim aşa: intervenţia noastră este destinată să limiteze drepturi ale persoanelor? Categoric, nu. Prin urmare, nu am avea persoane nemulţumite sau limitări ale drepturilor. Intervenţia este destinată să rezolve scopul decretului emis de preşedintele României, respectiv, să limiteze deplasările persoanelor, interacţiunea cu autorităţile, plimbatul hârtiilor, aşa cum se spune în limbaj uzual? De asemenea, da. Într-adevăr, dacă ne-am gândi la corelări punct cu punct şi duse până în detaliu, ale tuturor situaţiilor care apar acum pe situaţia de urgenţă, cu ceea ce scrie în Codul de Procedură Penală, am avea foarte mult de lucru, dar nu putem să facem un Cod de Procedură Penală temporar. Trebuie să ne gândim la nişte lucruri foarte flexibile şi care păstrează ideea de legalitate, care, de asemenea, reflectă şi modul în care, în interiorul Ministerului Public, este permisă de lege emiterea unor dispoziţii de către procurorii cu funcţii de conducere în conformitate cu legea. De aceea cred că încercăm să ne apropiem de nevoile cetăţenilor în această perioadă şi mai avem şi alte subiecte care sunt în discuţie cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, în aşa fel încât toate practicile noastre să decurgă într-un mod rapid şi coordonat.

Realizator: Pentru că vorbeaţi de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti în contextul epidemiei de COVID-19, mulţi români consideră că statul trebuie să fie mai aspru în limitarea drepturilor fundamentale ale omului - libertatea de circulaţie, libertatea de opinie, chiar dreptul de proprietate. Un recent sondaj al INSCOP, la cererea revistei "Capital", releva că 94% din populaţie este de acord cu măsurile aplicate în starea de urgenţă. Însă în România şi şi la nivel global există temeri că măsurile luate în această perioadă, ce restrâng anumite drepturi fundamentale, nu vor mai fi ridicate, deschizând calea totalitarismului. Chiar săptămâna trecută, într-un interviu devenit viral, realizat de Christiane Amanpour cu celebrul istoric şi filosof Yuval Harari, acesta îşi exprima temerea în acest sens, spunând că asistăm acum la o bătălie între sănătate şi drepturile omului, câştig de cauză având sănătatea. Sunt justificate aceste temeri?

Gabriela Scutea: Întrebările - eu nu le spun temeri, sunt întrebări ale oamenilor, care sunt absolut fireşti, iar încrederea trebuie să vină din felul în care noi abordăm această stare de urgenţă. Vă spun că văd două perspective. O perspectivă punctuală, care se raportează în mod strict la prezent. Ştim că exercitarea unor drepturi, cum este acesta, al dreptului de circulaţie, este limitat. A intervenit în urma ordonanţei militare o nouă valenţă, cea referitoare la plafonarea unor preţuri pentru utilităţi, dacă nu greşesc - ceea ce înseamnă că într-adevăr, se intervine şi în ceea ce priveşte proprietatea. Dar raportându-ne la o a doua perspectivă, cea contextual istorică, poate chiar filosofică, noi suntem cu toţii conştienţi că drepturile şi libertăţile cu care ne-am obişnuit, care sunt parte din cultura noastră, ele nu sunt pierdute. Am avut un exerciţiu, dacă vă amintiţi, în anul 2009, când a fost adoptată legislaţia în contextul crizei economice, întemeiată pe dispoziţiile articolului 53 din Constituţie, iar aceste măsuri au fost validate de către Curtea Constituţională, afirmând că intervenţia asupra unor drepturi ale cetăţenilor este una limitată, pe o perioadă determinată. În acest moment vedem foarte clar că decretul preşedintelui României se referă la instituirea stării de urgenţă pe o perioadă limitată, nu este căderea mea să mă pronunţ asupra evoluţiilor care ar putea să influenţeze acest decret şi trebuie să avem în vedere faptul că în privinţa drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în acest moment, pentru Ministerul Public, ele fac obiectul unei atenţii crescute. V-aş exemplifica cu împrejurarea că deja avem numeroase dosare penale deschise la nivelul ţării pentru această infracţiune de zădărnicire a combaterii bolilor. Într-unele dintre dosare, persoanele vizate sunt persoane infectate cu coronavirus, unele dintre ele sunt internate. Există deja suficiente informaţii în spaţiul public. Dumneavoastră credeţi că pe aceste persoane internate le audiem imediat? Presăm, la patul lor de spital, să dea o declaraţie doar pentru că aşa prevede procedura? Discutăm despre principii în conformitate cu Codul de Procedură Penală, dreptul la un proces echitabil, pe care îl are persoana respectivă, în aşa fel încât ancheta noastră să se desfăşoare atunci când va fi posibil, în condiţii rezonabile, sau normale. Aceasta înseamnă că o persoană bolnavă, în urma tratamentului aplicat în secţia ATI, categoric că nu este în deplinătatea puterilor sale şi a concentrării, pentru a face faţă unei audieri. De aceea suntem conştienţi că acest balans între starea de urgenţă şi atenţia pentru respectarea drepturilor fundamentale în contextul anchetelor deschise este unul foarte, foarte important.

Realizator: Depăşind actualitatea, cu speranţa că vom trece curând la o viaţă normală, pe termen lung ce vă propuneţi? Dacă aţi vrea să punctaţi pe scurt, că timpul emisiunii noastre e foarte limitat.

Gabriela Scutea: Eu doresc ca fiecare procuror să îşi poată valorifica profesionalismul, să aducă plusvaloarea pe care rolul constituţional al Ministerului Public o implică sine qua non. Doresc ca în Ministerul Public, supremaţia legii să transpară din orice act procedural care este destinat cetăţeanului, cetăţeanul fiind beneficiarul final, deopotrivă cu societatea, al actului de urmărire penală pe care îl efectuăm.

Realizator: Sunteţi a doua doamnă care ocupă această înaltă funcţie. Ce le recomandă pe femei pentru a ocupa această înaltă demnitate?

Gabriela Scutea: În ce mă priveşte, vreau să vă spun că profesionalismul, într-o abordare sintetică, este cel care contează într-o competiţie. Am o experienţă îndelungată, 24 de ani vechime în Ministerul Public, din care 13 i-am petrecut în funcţii de conducere. Cred că şi propunerile mele de relansare a activităţii Ministerului Public au contat mult în procesul de decizie, de aceea, cred că această instituţie are potenţial să se autoevalueze, să progreseze şi să aducă prin activitatea sa continuă o contribuţie importantă la dezvoltarea ţării, la un climat de stabilitate şi ceea ce conturează conceptul larg de stat de drept.

Realizator: Ce mesaj aveţi pentru colegii dumneavoastră?

Gabriela Scutea: Un mesaj de încurajare şi de apreciere. Pentru că desfăşoară o activitate solicitantă, cu deosebire în această perioadă, în care există o presiune şi mai mare, în raport de specificul dosarelor care sunt în corelare cu starea de urgenţă, dar şi cu noile tendinţe care se înregistrează în domeniul infracţionalităţii. Cunosc mulţi colegi care sunt angajaţi în creşterea calităţii la nivelul Ministerului Public şi asta o fac dincolo de copertelor dosarelor lor. Aceşti colegi, ca să vă exemplific, sunt unii la început de carieră, abia au depăşit o vechime de cinci ani în funcţia de procuror. Însă îşi construiesc nu numai o carieră, ci şi un profil. Ei sunt implicaţi în aspecte de cercetare, scriu cărţi, se gândesc la practici mai bune pentru procurori şi poliţişti, pe care să nu le aplice numai în relaţia lor, unu la unu, pe dosar, ci să le supună atenţiei conducerii Ministerului Public, pentru ca ele să fie implementate la nivelul întregii instituţii. Eu spun că e un spirit bun de lucru, iar colegii mei au un potenţial enorm să susţină misiunea instituţiei.

Realizator: Pentru că vă aflaţi pe lungimile de undă ale celui mai important post de radio din România, cu acoperirea şi audienţa şi notorietatea şi credibilitatea cele mai înalte, ce mesaj aveţi pentru ascultători?

Gabriela Scutea: Eu vreau să îi asigur pe cetăţeni că procurorii sunt la datorie, indiferent de condiţionările impuse de situaţia de urgenţă. Înseamnă că avem o agendă de lucru la care reflectăm şi pentru care ne pregătim, atât putem în condiţiile date, dar pe care o vom accelera după ieşirea din starea de urgenţă, care include defrişările ilegale - sunt, poate, cel mai mare lucru la care trebuie să ne gândim, nu pentru viaţa noastră, ci pentru viaţa copiilor cetăţenilor României. Suntem concentraţi la corupţia din sistemul achiziţiilor publice şi suntem concentraţi la infracţiunile contra persoanei, cu accent deosebit pe violenţa domestică. Acestea sunt câteva exemple, dar acestea înseamnă că statul de drept este acelaşi, în stare de urgenţă şi doar intervine protejarea lui într-o formă diferită, dar fermitatea nu se schimbă.
Realizator: Doamnă procuror general, vă mulţumesc pentru că v-aţi rupt din timp să acordaţi postului naţional de radio acest interviu şi vă doresc şi ne doresc să trecem cât mai curând la o viaţă normală şi să vă puneţi în practică tot ce v-aţi propus!

Gabriela Scutea: Vă mulţumesc pentru interesul dumneavoastră şi sper ca toată lumea să fie bine!

(Transcriere: Rador)