”Nu avem, efectiv nu avem capacități suficiente de producție, mai ales în această perioadă”

"Apel matinal" - Invitat: Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI -
Realizator - Daniela Petrican: Tarifele la energia electrică pentru populație și companii nu vor depăși 1 leu și 30 de bani pentru un kilowatt-oră, potrivit Ordonanței de Urgență aprobată deja de Guvern. Aceasta stabilește un mecanism pentru achiziția centralizată de energie electrică la un preț fix, măsură valabilă de la 1 ianuarie anul viitor până în martie 2025.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Mecanismul va permite păstrarea celor trei tipuri de prețuri pentru consumatorii casnici și plafoanele pentru IMM-uri și marii consumatori de electricitate, conform Ministerului Energiei, iar pe această temă discutăm alături de invitatul "Apelului Matinal" de astăzi, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică. Pe scurt, HENRO! Bună dimineața!
Silvia Vlăsceanu: Bună dimineața!
Realizator - Cătălin Cîrnu: De la Guvern înțelegem că avem un preț al energiei electrice achiziționat de către furnizor, care va permite menținerea la 68 de bani pentru persoanele fizice, a celei care consumă până în 100 kilowați, 80 de bani până în 255 de kilowați respectiv 1 leu și 30 de bani pentru restul consumatorilor, dar și un leu pentru IMM-uri. Din punctul dumneavoastră de vedere, ca specialist, este o schemă sustenabilă?
Silvia Vlăsceanu: În primul rând, că ordonanța recent adoptată zilele trecute, adoptată vineri, nu instituie un nou mecanism în ceea ce privește clienții finali, cei care primesc factura. Pentru ei, practic, lucrurile rămân aproximativ la fel. Se lărgește doar lista beneficiarilor, în sensul că și cei care consumau peste 255 de kilowați-oră pe lună vor beneficia de un preț plafonat. Dar nu ordonanța adoptată vineri lărgește această arie. Acest lucru se va face probabil în Parlament, conform declarațiilor. Ordonanța aduce nou doar un mecanism de achiziție printr-un cumpărător unic, o instituție de stat, până la urmă, care nu va face decât să distorsioneze și mai mult piața. Deci, dacă așteptările clienților sunt, vor avea facturi mai mici, îmi pare rău să spun, dar se înșală, deci în continuare va exista energie prea puțină pe piață și cumpărătorul acesta unic va cumpăra o parte din energia pe care câțiva producători, doi-trei producători de stat vor fi cei care sunt vizați de această ordonanță. Vorbim de anumite cantități la un preț plafonat. În rest, rămâne aceeași nevoie de a avea energie mai multă, ceea ce ar duce la menținerea unor prețuri sau stabilitatea unor prețuri mai mici. Acest lucru nu se va întâmpla, pentru că nu avem suficiente capacități de producție a energiei electrice. Să nu uităm că vor fi în continuare achiziții pe piețele spot, acolo unde prețurile sunt foarte variabile și de la interval orar, de la oră la oră sunt variații foarte mari, cu niște vârfuri în orele de vârf de consum. Acest lucru se va schimba. Deci, în orice caz, nu, nu pot să zic că sunt foarte optimistă că s-a înțeles mecanismul de funcționare al pieței și că va duce la o reducere a prețurilor. Clienții finali vor simți cumva în factură. Părerea mea este că tot bugetul de stat va fi cel afectat. Pe de-o parte, pentru că va avea venituri mai scăzute, tocmai pentru că nu va mai încasa la fel de mult din supraimpozitare, dar va avea de compensat sume pe care, în acest moment, nu le știe.
Realizator - Daniela Petrican: Dar reglementarea parțială, să zicem așa, a pieței de energie, mecanismul de achiziție centralizat al energiei electrice, la 450 de lei pe MWh, poate calma convulsiile apărute în ultima perioadă?
Silvia Vlăsceanu: Nu. Nu, nu aceasta era soluția. Convulsiile se produc și au fost prețurile mari pe piețele spot, cum vă spuneam. Nu este energie suficientă și, din acest motiv, furnizorii, pentru că nu au contracte pe termen lung, apelează la aceste piețe spot și cumpără cantități mari. Este adevărat că o parte o vor cumpăra acum la acest preț plafonat, dar toți furnizorii, indiferent câți clienți au în spate, nu doar populație, indiferent ce consumatori industriali au în spate. Deci, ei vor trebui, mai departe, cea mai mare parte din cantitatea de energie de care au nevoie, o vor cumpăra tot de pe piețele spot și vor face pachete. Ei aveau și acum, tot așa, amestecau energia ieftină cu energie mai scumpă. Energia scumpă e cea care a provocat creșterile de preț. Ea va rămâne în continuare pe piețele spot. Energie scumpă, pentru că este prea puțină energie ofertată. Nu avem, efectiv nu avem capacități suficiente de producție, mai ales în această perioadă, când energia solară nu mai contează foarte mult pe mixul energetic. Nu se produce energie din sursă fotovoltaică. Vântul este, ca întotdeauna, foarte impredictibil. În prag de iarnă, cărbunele, să sperăm că sunt depozitele pline și, într-adevăr... Dar prețul acesta pentru producătorii din cărbune este mult prea mic şi nu le va asigura, eu știu, continuarea activității în condiții optime. Să nu uităm că ei trebuie să facă angajări, trebuie să continue exploatările, ceea ce înseamnă un efort financiar din partea lor, iar pentru producătorii din cărbune, prețul este de departe mult prea mic.
Realizator - Cătălin Cîrnu: România exportă și importă energie electrică, suntem de acord aici?
Silvia Vlăsceanu: Da, evident.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Bun. Apropo de toate aceste plafonări, se întâmplă și în alte state ale Uniunii Europene, precum Franța, este exemplul care îmi vine în minte acum. Cum ați raporta întâmplările din România la situația din Franța? Ce se întâmplă de fapt la nivel european?
Silvia Vlăsceanu: E foarte greu să compari, mai ales cu Franța, să ne comparăm cu Franța. Să nu uităm că Franța produce 80% din energie nuclear, din surse nucleare și nu are această reorganizare a sectorului energetic. Este aceeași companie de stat care deține capacitățile de producție, deține distribuția și furnizarea. Separarea activităților, cum s-a făcut în România, este unică. Deci, Franța este de departe un model care într-adevăr poate să /se aplice/, pentru că statul deține de la producție până la furnizare, 80%, este cu totul și cu totul altă situație. S-a invocat, am auzit s-a invocat modelul francez, dar nu este aplicabil în România.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Ok. Haideți să luăm Ungaria atunci.
Silvia Vlăsceanu Da. Putem lua şi Ungaria.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, e un alt model.
Silvia Vlăsceanu: Dar, încă o dată... Dar un alt model, pe care unii îl consideră într-un fel anti-european. Acolo au fost luate măsuri politice și știm că s-au făcut unele renaționalizări în urmă cu câțiva ani. Adică au renunțat la privatizările făcute în anii interior și statul a răscumpărat unele acțiuni la companiile pe care le privatizase anterior. Deci, încă o dată, nu există un model unic care să poată fi aplicat, iar mixul acesta energetic, în care noi încă depindem foarte mult de producția din cărbune, este, într-un fel, nu zic că este neapărat... nu este bun, e foarte bine ca avem acest mix energetic, dar suntem în pragul unor decizii care au afectat sectorul energetic și care în continuare vor ridica mari probleme. Deci, soluția nu era neapărat acum reglementarea la producători și încă o dată, vor fi afectați de ordonanță sau li se aplică această ordonanță de vineri celor doi-trei producători de stat /.../ din surse complet diferite, deci nuclear, hidro, cărbune și gaze. Gaze chiar mai puțin, pentru că producătorul de stat este în sistem centralizat, produce și energie termică și nu se aplică. Deci e foarte complicată situația și nu era metoda prin care se va se vor calma prețurile.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Dar dumneavoastră, ca specialist, spre ce ați fi aplicat? Care ar fi fost soluția, nu știu, bună pentru toată lumea, fiabilă?
Silvia Vlăsceanu: Să nu să nu uităm că în România avem furnizori care au în spate un număr semnificativ de clienți. Avem furnizori mici, care au doi-trei, dar avem și clienți mari care înseamnă consumatori industriali, un mare consumator rămân, să nu uităm, operatorii de rețea pentru acoperirea consumului propriu tehnologic. Ceea ce putea fi aplicat de la 1 ianuarie, imediat, suntem la început de an, contracte pe termen lung, ceea ce asigura o stabilitate financiară atât producătorilor și puteau să-și continue cu planurile de investiții, cât și furnizorilor care au în spate clienți mari. Clienții nu pleacă de pe o zi pe alta, mai ales consumatorul casnic, nu pleacă de pe o zi pe alta în număr mare. Să zic că nu e un exod, așa, de un milion de persoane care pleacă de la un furnizor către altul. Prin acest mecanism se asigura, până la urmă, o perspectivă de finanțare și pentru furnizori și pentru producători. Să nu uităm că ceea ce s-a reproșat prin legislația de până acum nu a fost neapărat mecanismul de plafonare, ci întârzierea plăților către furnizori, ceea ce ordonanța adoptată vineri nu rezolvă. Până la urmă, aici este vorba de mecanismul care a fost instituit în octombrie, anul trecut, /.../ prima ordonanță e dată, s-a împlinit deja un an, între timp s-a căpătat experiență și se pare că plățile au început să meargă ceva mai repede, pentru că au înțeles și furnizorii și cei care verifică modul în care trebuie făcute aceste decontări. Deci, până la urmă, s-a discutat doar despre întârzierea plăților, ceea ce a dus pentru unii furnizori la dificultăți în asigurarea cash-flow-ului, nimic mai mult. Deci, faptul că se instituie acum nu va rezolva această problemă, care ține până la urmă de niște aspecte administrative și birocratice.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, până la urmă, aceasta este situația. Vom vedea ce se va întâmpla. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal" și pentru discuție!
Silvia Vlăsceanu: Cu mare plăcere.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică - HENRO. Lucrurile sunt clare, 68 de bani vom plăti pentru cei care consumă până în 100 de kilowați, 80 de bani până în 255 de kilowați, respectiv 1,30 lei pentru toți ceilalți consumatori și 1 leu pentru IMM-uri.