Noul terminal al Aeroportului Henri Coandă "va fi construit între cele două piste"

Emisiunea: "Matinal"- Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

La Aeroportul 'Henri Coandă' din Bucureşti, ne aflăm la terminalul Plecări. Între timp am mai descoperit câteva lucruri interesante. În zona noastră s-au făcut îmbarcările pentru cursele interne, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Suceava ș.a.m.d. Ceva mai târziu, am sesizat, vor pleca avioanele și spre spațiul european. Lângă noi a aterizat, ca să fim așa, în termeni folosiți aici, la aeroport, domnul Valentin Iordache, director de comunicare al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Bună dimineața și mă bucur că sunt din nou alături de dumneavoastră.

Ați aterizat spunea Daniela, chiar, de curiozitate, cum veniți la serviciu? Încercaţi și cu trenul, cu mașina?

Eu locuiesc suficient de aproape, ca, dacă vremea e proastă, să vin cu mașina, iar dacă vremea e frumoasă să vin de jos, probabil că sunt singurul angajat al aeroportului care face treaba asta. Îmi ia cam 30 de minute, dar este o plăcere în diminețile de primăvară-vară să vin pe jos.

4.000-5.000 de pași la dus, la întors...

Este ceea ce recomandă și medicii, specialiștii. Dar la ce oră veniți la serviciu?

Sunt matinal, sunt de la 7:00 la birou și în mod normal plec pe la 15:30, dar asta e în mod normal, pentru că sunt într-o activitate în care vii la birou, dar nu știi ce se va întâmpla în ziua respectivă. Oricând poate să apară ceva interesant pentru presă în special sau putem să avem un eveniment organizat și atunci ne adaptăm programul în funcție de evenimentul respectiv.

Prima curiozitate ține de prezența dumneavoastră de ani de zile aici, la Otopeni. S-a simțit ceva în aceste 5 zile de când a România a pătruns în Air Schengen?
E ceva mai liber în zona publică, adică oamenii vin ceva mai târziu și trec foarte ușor în zona de îmbarcare, unde s-a aglomerat, logic, oamenii sunt aceeași, poate chiar sunt mai mulți decât înainte de 31 martie. Probabil, o bună parte dintre cei care aveau călătorii de făcut și îşi puteau alege perioada au preferat să aștepte să intrăm întâi în Air Shengen, pentru că asta presupune nu numai lipsa controlului la frontieră pentru cei care merg în spațiul Schengen, la Otopeni, la plecare și la venire, dar presupune și evitarea unor cozi care de obicei erau foarte lungi pe aeroporturile de destinație, mai ales în acele aeroporturi unde se operează cu aeronave low-cost, cu companii low-cost sau pe aeroporturi unde cei care nu vin din spațiul Schengen sunt considerați cumva cetățeni de mâna a doua, fie că sunt europeni, fie că nu, și care au mult timp de pierdut, deci pot să stea jumătate de oră, o oră la coadă la frontieră, fără niciun fel decomentarii. Pentru că mai ales românii nu comentează mult aici, dacă se întâmplă orice, dar în străinătate cu siguranță nu comentează nimic.

Ca șoferul român, super civilizat sau respectă aproape în totalitate codul rutier în vestul Europei, unii dintre ei, că nu osă generalizăm; când vin în ţară mai uită de astfel de amănunte.
Dar în aceste 5 zile de Air Schengen, probleme au fost?

Nu au fost sau oricum nu s-au văzut problemele pentru că dacă au apărut mici, noi le spunem neconformități sau neregularități în ceea ce privește procesarea pasagerilor, aceştia n-au simțit. Dacă s-a greșit o poartă pe care pasagerii trebuiau introduși și a trebuit să meargă autobuzul încă 100 de metri, pasagerii n-au sesizat acest lucru. Asta înseamnă că încă nu s-au rodat foarte bine colegii de pe platformă, e normal să nu meargă totul perfect de la început, dar nu au fost niciun fel de probleme semnificative sau care să afecteze în vreun fel confortul pasagerilor./a Pentru că Schengen asta înseamnă pentru noi, înseamnă mai multă muncă din partea celor din aeroport, înseamnă gestionarea a două fluxuri complet diferite și la plecare, și la sosire, inclusiv două fluxuri diferite de aprovizionare a magazinelor pentru Schengen și non-Schengen, dar pentru pasageri înseamnă mult mai multă simplitate în accesarea aeroportului, se face doar controlul de securitate, iar după aceea pasagerii merg direct la poarta de îmbarcare, doar cei care ies din Schengen mai fac câțiva pași și ajung la controlul de frontieră, care iar nu mai durează mult pentru că vârfurile sunt mult atenuate. Trebuie să precizez că pe non-Schengen sunt doar 30% din pasagerii care până acum o săptămână erau cu toții controlați la frontieră.

Am înțeles că vin din ce în ce mai mulți turiști și turismul din România asta își dorește. Aeroportul Henri Coandă din Otopeni ar avea nevoie de întăriri? Și aici mă gândesc poate chiar la un nou terminal, s-a tot vorbit.

S-a vorbit, se vorbește pentru că eu am vorbit foarte mult de acest nou terminal încă din 1999. Este momentul să demarăm noul terminal. Asta înseamnă că foarte curând vom lansa procedurile pentru construcția de la zero a unui nou terminal. Este un interes mărit și pe parte turistică, atât pe incoming, cât și pe outgoing. De asemenea, ieri am avut o discuție cu reprezentantul unei mari companii low cost, nu o să-i spun numele, care mi-a spus că este un mare interes și la ei pentru dezvoltarea rețelelor către București. Vor să dezvolte foarte mult traficul, să dezvolte baza de la București, astfel încât să asigure câteva noi rute încă din vara aceasta, anunțul îl vor face ei cât de curând.

Terminalul construit spre Ploiești mă gândesc, nu?

Nu. Terminalul va fi construit între cele două piste, în partea de est a platformei aeroportuare. Deja s-a finalizat exproprierea acestor terenuri. Pe aceste terenuri, până la șoseaua Tunari-Dimieni, pentru cei care știu mai bine topografia, se va putea dezvolta noul terminal, dar nu înseamnă numai un terminal pasageri, înseamnă și toate construcțiile aferente, vorbesc și de hangare, și de turn de control, de platforme și toate celelalte care...

Vorbim despre orășel.

Oricum vorbim despre un orășel pentru că populația Aeroportului Henri Coandă este un pic mai mare decât populația orașului Otopeni, care nu e chiar un oraș foarte mic.

Un mic spațiu denumit "Salonul muzical Madrigal"am văzut că există aici, oamenii pot intra acolo și pot asculta muzică.

Da, salonul arată foarte bine, chiar dacă nu are foarte multe locuri, dar are scaune foarte confortabile, arată exact ca o sală de concerte și cine dorește să asculte Madrigal și să-i și vadă, de altfel poate să meargă acolo pentru 10 minute, 15, 20, o jumătate de oră de relaxare./eradu/ Şi spaţiile din jur vor primi destinaţii cumva asemănătoare, dar le ţinem deocamdată ca o surpriză pe care o vom oferi pasagerilor și însoțitorilor acestora, pentru că și aceștia trec prin aeroport și petrec destul de mult timp în aeroport.

Ne uităm la cozile acestea care se formează frecvent la verificarea bagajelor de mână. Mai multe aeroporturi din Europa dispun de scannere performante. Vor veni oare și la noi?

Cu siguranță vor veni aici. Ușor anecdotic aș putea spune, noi am fost primii din țară care am demarat acest proiect, a fost o licitație cred că în 2019, destul de avansată, dar a venit pandemia peste noi și a trebuit să o oprim. A fost reluată, am avut o ofertă care se vedea a fi câștigătoare. Ofertantul nu a mai venit cu ultimele clarificări care au fost cerute și și aceea s-a oprit. A trebuit să reluăm. Procedura este în curs, sperăm ca până la finalul anului să avem nu numai procedura finalizată, ci și aceste echipamente performante, care din punct de vedere al pasagerilor au un mare avantaj, îți permiți să treci cu lichide și controlul să fie mult mai simplu, să nu mai trebuiască să scoți tot ce ai în geantă la controlul de securitate. Implicit va fi bine pentru noi, pentru că se va derula mai rapid acest control.

Repede am calculat, cumpăr de aici, dintr-unul din punctele de vânzare, o apă plată la jumătate de litru, e adevărat, la prețul lui bax, 13 lei. Nu mai trebuie să beau, așa cum se întâmplă de fiecare dată înainte să trec de control?

Cu atât mai mult cu cât puteam cumpăra această sticlă de apă din supermarketul din aeroport, care are aceleași prețuri cu cel din oraș, numai că este poate mai puțin cunoscut. Oferă de la apă minerală până la...

Pui prăit, am înţeles.
... mâncare caldă. Exact.

Da. Iar cu o bere dintr-un corner, cum se numesc aceste puncte, îţi cumperi un bax de bere din supermarket. Dar astea sunt prețurile în aeroport Tours, nu doar la aeroportul Otopeni.
Exact, asta voiam să zic, nici n-are rost să faci astfel de paralele. Air Schengen a adus și măsuri sporite de securitate, mai ales în ceea ce privește traficul de droguri.

Aici o să evit eu să vorbesc în locul colegilor de la vamă și frontieră. Evident că ei sunt într-o alertă mai ridicată acum. Colegii de la frontieră chiar supraveghează îmbarcarea pasagerilor şi pentru că la îmbarcare în continuare trebuie să arăți un document de identitate și cartea de îmbarcare, nu urci în avion ca în tramvai, trebuie să demonstrezi că tu ești ăla care călătorește. Și, desigur, există și această cooperare cu celelalte organisme ale Poliției de Frontieră din spațiul Schengen. Ei efectuează și controale inopinate sau programate, dar pe baza unor analize de risc. Deci există acest acest control inclusiv pentru cei însoțiți de minori și își fac treaba foarte bine, putem să confirmăm acest lucru. Colegii de la vamă, de asemenea, în continuare sunt foarte vigilenți și n-a scăzut nivelul de vigilență. Nu știu dacă a trebuit să crească, cert este că Aeroportul Henri Coandă, din toate punctele de vedere, rămâne la un nivel foarte înalt de performanță în ceea ce privește securitatea și siguranța.

Da, și nu întâmplător, am văzut și un echipaj mobil, să-i spunem, al celor de la SRI, băieții îmbrăcați și utilați cu tot ceea ce trebuie în caz de intervenție, dar, evident, doar ca măsură de precauție. Daniela are un labrador acasă. Din când în când, pe la Otopeni, mai vedem și noi câte un câine polițist. E de la vamă sau de la poliția de frontieră?

Şi de la frontieră, și de la poliție și de la vamă. Sunt câini special antrenați. Sunt câini, altfel, foarte prietenoși, foarte inteligenți și mie personal îmi place foarte mult să interacționez cu ei. Nici n-am nimic de ascuns, deci cu atât mai mult am curajul să apropii de ei. Acești câini își fac datoria și sunt antrenați pe diferite domenii specifice, unii care pot să identifice drogurile, alţii care pot să identifice materiale explozive. Cert este că sunt colegii noștri, lucrează în rând cu noi. Nu mai vorbesc de cei de pe platformă care se ocupă să sperie păsările, pentru că altfel păsările sunt suficient de inteligente ca atunci când văd o mașină de intervenție a colegilor care încearcă să le îndepărteze, să se ridice, să aștepte câteva secunde până pleacă mașina și să se așeze în continuare acolo unde erau, să-și vadă de treabă. Ei bine, cu acești câini utilitar nu e aceeași același lucru. Câinii sunt mai imprevizibili pentru pentru faună, în schimb sunt foarte bine adresați și nu ajung niciodată, dar niciodată pe pistă.

Eu am auzit de căselușa Sonia, nu știu, este un angajat nou?

Sunt angajații colegilor de la instituțiile statului de care vorbeam. Şi eu îi cunosc pe mai mulţi dintre ei, pe unii îi ştiu după nume, pe alţii îi ştiu după aspect, oricum mă bucur întotdeauna să-i văd.

Da, poate ne latră între timp... Dar anul trecut, din statistici, Otopeniul, aeroportul a primit peste 13 milioane de pasageri...

Aici o să vă corectez puţin, e vorba de aproape 15.

Da, au fost mai multe surse, am zis tocmai să vă oferim prilejul să spuneţi 15 milioane. Pentru 2024, lucrurile arată mai bine?

Pentru 2024, conform informațiilor pe care le avem până acum, suntem peste 2019, care a fost un an record. 2023 a fost foarte aproape de 2019, tot acolo, în jur de 14,7 milioane de pasageri. Foarte probabil vom depăși această barieră de 15 milioane în acest an. Singura necunoscută este...

Cu cât? Cum vă imaginați Aeroportul Otopeni peste 10 ani, vă zic, nu zic peste 25?

Peste 10 ani mă aștept ca acest acest terminal, această clădire în care ne aflăm acum și care are deja 12 ani să mi se pară foarte veche pe lângă cele în care or să-și desfășoare activitatea colegii mei. Eu am speranțe destul de bune ca peste 10 ani să fiu un tânăr pensionar.

Şi să vedeți cum se va lucra aici, la Otopeni, eventual să veniți cu sfaturi, recomandări.
Călător şi, de ce nu, pasager.
Şi pasager cu siguranţă.

Desigur, după 30 de ani petrecuți în aeroport, am văzut cam tot ce era de văzut și am făcut cam toate greșelile pe care puteam să le fac în diversele activități pe care le-am desfășurat aici, greșeli mici, acum nu trebuie să ne speriem...

Dar de fiecare dată cu corecții...

Dar de fiecare dată au fost corectate și încerc să-i ajut pe colegii mei mai tineri să nu le repete, măcar să facă altele.

Da, și încă o curiozitate, se tot vorbește la acest capitol, breteaua de acces dinspre autostradă spre aeroport, încă n-o avem. Se tot vorbește despre necesitatea unei alte aerogări, unui alt aeroport în zona Bucureștiului. Părerea dumneavoastră care ar fi?

Atâta vreme cât avem o dezvoltare programată foarte puternică pentru Aeroportul Henri Coandă, sper ca aceia care vor lua decizia unui alt aeroport să analizeze foarte bine care este capacitatea de trafic, care este modul de de transfer al pasagerilor până la acel eventual nou aeroport. Pentru că, iată, după atâția ani, că practic Henri Coandă este deschis în 1969, încă aici avem dificultăți de a ajunge la aeroport. Dacă se întâmplă un accident pe DN1, singura alternativă rămâne trenul. Bine că îl avem și pe acesta. În curând vom avea și metroul. Deci conexiunea dintre oraș și aeroport trebuie să fie una foarte bună, altfel aeroportul respectiv va succomba sub propriul trafic. Pentru că oricât ai dezvolta traficul pe un aeroport, dacă nu poți ajunge la el, acesta va ceda la un moment.

Se va construi și breteaua de acces pe autostradă și metroul va ajunge aici la Otopeni, unde "Matinalul" este astăzi prezent într-o ediție specială. Cu mulțumiri pentru că ne-ați oferit atâtea informaţii.

Şi noi vă mulțumim și vă mai așteptăm oricând să ne fiți oaspeți aici, în /.../ aeroportului...

La terminaul Sosiri.

... eventual în terminalul Sosiri și, cine știe, în câțiva ani în noul terminal.

Da, apropo, să nu uit, Radio România, nu Radio România Actualități, dar Radio România, prin cor, prin Big Band, au fost și mici concerte, acele minute de muzică clasică.

Desigur, unele concerte au fost mai mici, dar altele au fost mai mari. Şi avem acest această tradiție de a organiza din când în când colaborări cu Radio România și de regulă de Ziua Radio România.

De 1 noiembrie. O să vă aşteptăm poate aici, de ce nu?

Mulţumim. Valentin Iordache, director de comunicare al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, a fost alături de noi şi uite, am primit un mesaj de la Stancu, ne spune, "În curând mă voi îmbarca din Otopeni. Foarte folositoare informaţiile pe care le-am aflat în emisiune. O să aştept îmbarcarea în salonul Madrigal".

Da, super idee, pentru că este un loc minunat, liniştit, în care te poţi gândi la toate. Şi să nu mai uit un amănunt, când am venit cu Viorela, în pereche, tu cu Cătă, am trecut şi prin... chiar, domnule Iordache, capela când a fost construită, ridicată, utilată? Nu ştiu cum să-i spun...

Capela a împlinit în decembrie anul trecut 20 de ani. Suntem câţiva care am contribuit la ridicarea şi pictarea şi amenajarea respectivei capele. Am fost fericiţi că am putut... am fost invitaţi când s-au împlinit 20 de ani, pentru că a fost un eveniment destul de mare al Patriarhiei Române, organizat aici, în aeroport, şi în continuare capela îşi dovedeşte utilitatea. De regulă, noi, cei care locuim aici, foarte aproape, venim să luăm lumină în noaptea de Înviere de la capela din aeroport.