Noi, oamenii, suntem „una dintre cele peste 11.200 de specii care locuiesc în Delta Dunării”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (8 septembrie, ora 08:32) - "Apel matinal" - Cătălin Cîrnu: Delta Dunării rămâne unică și nu doar în peisajul european, iar invitatul nostru acum este chiar guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Gabriel Marinov. Bună dimineața!
Gabriel Marinov: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Vă văd gânditor. Probleme, în Deltă?
Gabriel Marinov: Întotdeauna sunt probleme într-un perimetru atât de larg, cum este Rezervația Biosferei. Să nu uităm că gestionăm aproximativ 580.000 de hectare de teren și luciu de apă în rezervaţie

Cătălin Cîrnu: Pentru cunoscători, cum e apa acum? E mare, Dunărea, cum e? De regulă auzim: a scăzut Dunărea sau a crescut Dunărea!
Gabriel Marinov: Este puțin scăzută, ne-am fi dorit să fie puțin mai, un nivel puțin mai ridicat, pentru că tot ceea ce înseamnă biodiversitate în Delta Dunării depinde de nivelul apei. Funcție de nivelul apei avem distribuție în toate complexurile lacustre ce țin de Delta Dunării - sunt șapte astfel de complexuri lacustre în Delta Dunării, lumea le cunoaște, în general, dar parte dintre ele sunt mai mult sau mai puțin afectate de nivelul apelor ce vin pe fluviul Dunăre.

Daniela Petrican: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a transformat anul acesta Complexul Somova-Parcheş într-un bazin de reproducere naturală a peștilor. Cum ați populat cu pește acest complex?
Gabriel Marinov: Să nu se înţeleagă greşit lucrurile. Acest complex Somova - Parcheş este o poveste puțină aparte. De ce? El este numit și Delta Superioară, practic este în afara brațelor Dunării, e complexul de intrare în Deltă, este ultima luncă a Dunării, dacă vreți, ultima Luncă Dunării care își păstrează funcțiile fundamentale. Și, așa cum știm, lunca Dunării este locul de înmulțire naturală a ihtiofaunei faunei în orice sistem lacustru. De aceea, mare lucru nu am făcut. Dacă ne aducem aminte cu toții, în ultimii ani acest complex a fost puternic afectat de lipsa de apă. Lucrul acesta s-ar fi întâmplat și anul în curs dacă nu am fi intervenit la momentul oportun, blocând apa în complex. În momentul de față nivelul apei din Complexul Somova - Parcheş este cu aproximativ 2 metri mai ridicat decât nivelul apei în restul Deltei și pe fluviul Dunărea.

Cătălin Cîrnu: Canale colmatate mai sunt?
Gabriel Marinov: Canalele colmatate sunt peste tot pentru că depunerea de debit solid a apelor Dunării este un proces continuu. De fapt nu trebuie să îl privim neapărat ca pe un lucru rău, aşa s-a format delta, iar acest ecosistem depinde de felul în care lucrează dinamica hidraulică în tot ceea ce înseamnă canale și lacuri, bălți, în zona noastră. Sigur că sunt canale colmatate, sigur că sunt locuri în care trebuie să intervenim imediat. După cum se ştie, noi avem în plină desfăşurare trei proiecte de îmbunătăţire a condiţiilor hidrologice în complexurile din Deltă, practic toate cele şapte conpmlexuri au fost abordate în paralel. Din păcate, prin aceste proiecte nu putem interveni decât pe 160 kilometri de canal, în timp ce totalul kilometrilor cu care este înregistrat Delta Dunării în prezent este de aproximativ 3.500 /.../.

Daniela Petrican: Vorbeam despre popularea cu pește a complexului Somova - Parcheş. Ştim bine și noi și dvs. că e tot mai puțin pește în Deltă. Din ce motive?
Gabriel Marinov: Spuneam puțin mai devreme că nu este vorba de o populare artificială și nu este vorba de nimic altceva decât de a crea acele condiţii necesare desfășurării ciclului normal al vieții în Delta Dunării. Odată cu accesul apei în complexul Somova - Parcheş în momentul în care în primăvară Dunărea era puternic umflată și știm cu toții că erau chiar motive de îngrijorare la acea vreme, complexul a fost inundat atât de ape, cât și de material genetic, iar ceea ce am observat lunile ulterioare a fost faptul că, odată cu blocarea ieșirilor apelor din complex, în complex a rămas foarte, foarte mult puiet. Am constatat că există foarte mulți alevini, iar în prezent avem puieți de vara întâia atât... cred că cel mai abundent este la specia șalău, dar avem puieţi, spuneam, și la crap și la somn îmbucurător de mult.

Cătălin Cîrnu: O captură impresionantă. Un crap aşa uriaş de când n-aţi mai văzut?
Gabriel Marinov: Eu nu am pescuit niciodată. Nu sunt nici pescar amator, nici vânător, consider inutile aceste activităţi atâta vreme cât ceea ce procuror de mediul natural nu-mi servește hranei proprii. Din pasiune nu fac aceste lucruri. Prefer să contribui la conservarea ihtiofaunei și nu numai a ihtiofaunei, a diversității, pentru că tot ceea ce vedem în jurul nostru depinde de peștele din apele Dunării. Gândiți-vă că avem peste 336, 360 chiar de specii de păsări în Delta Dunării, dintre care cele mai multe sunt păsări ihtiofage - se hrănesc și depind de pește. Ceea ce este de remarcat și trebuie precizat în momentul de față este că pe acest complex Somova - Parcheş, de care m-ați întrebat mai devreme, unde anul trecut am observat cu toţii o lipsă severă de apă şi unde toate lacurile şi bălţile complexului erau complet secate, erau practic teren viran, praf, astăzi există foarte, foarte multă avifaună, foarte multe păsări de apă, în special pelicani, cormorani, cormoranul mic, care este pe o specie critic periclitată la nivel european, în România situându-se o populaţie extrem de numeroasă, practic, 60% din populaţia mondială de cormoran mic, Phalacrocorax pygmeus, găsindu-se în Delta Dunării.

Cătălin Cîrnu: Am descoperit ceva mai devreme în cartea primită de la fotograful Mihai Baciu, lucruri incredibile... un corcodel cu gât negru, de exemplu.
Gabriel Marinov: Da, un pasionat.

Daniela Petrican: Eu vreau să vorbim în continuare tot despre pește, despre pescuit. Ați spus că nu sunteți un pasionat. Nici braconierii se pare că nu mai prind pește mult. Pe ei cine îi controlează?
Cătălin Cîrnu: Mai sunt rangerii?
Gabriel Marinov: Cu siguranță avem serviciul Comisariat al Rezervației. Dar așa cum am auzit printre rânduri, chiar dvs. ați spus că sunt foarte multe instituții de control în Delta Dunării. Acum poate că ar trebui să discutăm puțin pe marginea sensului cuvântului cuvântului braconier, pentru că braconier nu este doar cel care folosește, știu eu, aparatele cu curent electric pentru prinderea peștelui sau sculele monofilament, știute ca fiind extrem de distructive, braconajul poate cunoaște multe varietăți de forme şi...

Cătălin Cîrnu: Cum putem combate până la urmă braconajul?
Gabriel Marinov: Destul de greu, dar sunt soluții și pentru acest lucru. Unul dintre proiectele strategice pentru perioada următoare de finanțare europeană pe următorii patru ani îl reprezintă tocmai un model de succes din alte delte ale lumii, în care braconajul a fost combătut cu anumite mijloace tehnice extrem de performante. Este vorba de un sistem de radare, de camere și de softuri care gestionează foarte, foarte bine toată activitatea din perimetrul deltaic și când...

Cătălin Cîrnu: ... apare câte o barcă, sau în fine...
Gabriel Marinov: Când apare câte o barcă, când se întâmplă lucruri ce ar fi de dorit să fie ascunse ochilor noștri... Mă refer la acțiunile braconierilor, dar nu numai, pentru că Delta Dunării oferă foarte multe tentații. Vorbim aici şi de turism, de turismul care în multe rânduri se desfășoară /.../ necorespunzător.

Daniela Petrican: Da, chiar, apropo de turism, cum țineți sub control turismul în arii protejate sau strict protejate?
Cătălin Cîrnu: Şi mă gândesc și la Vadu, la Corbu.
Gabriel Marinov: Toate ariile din perimetrul deltaic sunt protejate într-un fel sau altul. Sigur că există...

Daniela Petrican: Există și acțiuni de control în aceste zone?
Gabriel Marinov: Există trei categorii funcționale de perimetre în Delta Dunării, sunt zonele strict protejate de care vorbeați și în care accesul uman este strict interzis, iar atunci când se face, se face într-un mod extrem de bine controlat. Sunt zonele tampon care ţin la distanță zonele strict protejate de zonele de dezvoltare durabilă, ca să nu le numim altfel, şi, firește, există aceste zone, zone economice, în care ne putem desfășura toate celelalte activități pe care le dorim, le intenţionăm din punct de vedere economic.

Cătălin Cîrnu: Şi apropo de activități, spuneați de sistem de radare...
Gabriel Marinov: Un sistem de monitorizare...
Cătălin Cîrnu: ... de ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, apropo de resturile acelei drone care au căzut, pescarii de-acolo din zonă, din Ceatalchioi, de exemplu, de pe brațul Chilia, cum au reacționat? Cum i-ați simțit? Care este situația acolo? Rangerul, comisarul de care aminteaţi mai devreme din acea zonă, ce vă mai transmite?
Gabriel Marinov: Multe amănunte despre ceea ce se întâmplă acum la graniță nu avem, pentru că sunt alte organisme ale statului îndrituite să gestioneze cât se poate de atent...

Cătălin Cîrnu: Asta evident, sunteţi diplomat, dar mă gândesc că aţi stat de vorbă cu colegul de acolo din zonă?
Gabriel Marinov: Sigur că da. E vorba de o anumită panică a unora, alții privesc mult mai echilibrat situația, se simt oarecum confortabil atâta vreme cât se știu bine păziți de, ştiu eu, de toate convenţiile şi toate...

Cătălin Cîrnu: Nu aveți alte semnale de acolo cum că unii pescari ar vrea să plece din zonă, nu?
Gabriel Marinov: Fără discuție, nu s-a pus o astfel de problemă. Din câte înțeleg, la nivelul Prefecturii există un grup de lucru care gestionează foarte bine această situație și care va da semnalele corespunzătoare în funcție de situația din teren. Dar în momentul de față nu am fost informat, până în momentul de față nu am fost informat cu privire la o astfel de...

Cătălin Cîrnu: Cred că mai rămâne să spunem doar atât: iubim Delta Dunării și trebuie să avem grijă de ea. Îi mulțumim guvernatorului Gabriel Marinov și succes!
Gabriel Marinov: Şi eu vă mulțumesc și vă așteptăm cu drag ori de câte ori aveți posibilitatea de a ajunge pe meleagurile noastre, ținând cont de specificul și mai ales de particularitățile locului, deoarece mulți înțeleg greșit Delta Dunării. Delta Dunării nu este o stațiune turistică...
Cătălin Cîrnu: Corect!
Gabriel Marinov: Delta Dunării este o rezervaţie a biosferei în care natura și biodiversitatea are întâietate. Noi suntem una dintre cele peste 11.200 de specii care beneficiază de acest loc. Vă mulţumesc!