”Noi ar trebui să mutăm serviciile medicale spre ambulator şi spre medicina primară”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Mai multe zeci de spitale din România sunt clădiri foarte vechi și, între acestea, un număr semnificativ de mare sunt încadrate cu risc seismic major, un aspect pe care numeroși medici și pacienți îl constată direct odată ce intră în multe unități sanitare din întreaga țară. Specialiștii spun că, în cazul unui cutremur similar cu cele care au mai avut loc în România, multe spitale ar suferi avarii majore sau chiar s-ar putea prăbuși.
Cătălin Cîrnu: Anumite măsuri de prevenire a unei tragedii sunt deja luate. De exemplu, la Galați, unde autoritățile au decis să demoleze două corpuri de spital încadrate cu risc seismic ridicat. Câte unități medicale însă din țara noastră prezintă riscuri similare, vom afla imediat de la invitatul Apelului Matinal de astăzi, profesor universitar dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. Bună dimineața.
Daniela Petrican: Bună dimineața.
Daniel Coriu: Bună dimineaţa. Mulțumesc pentru invitație.
Cătălin Cîrnu: De la nivel guvernamental, avem ceva informații, dar vrem să știm de la dvs. dacă există în acest moment un inventar, nu știu, poate o listă a clădirilor de spital la nivel național care prezintă risc seismic major.
Daniel Coriu: Cred că sursa de informare este aceeași, și anume auditul Curții de Conturi. Acolo, am înțeles, că sunt 15% din spitale, din clădirile spital au risc seismic ridicat și pot să vă confirm că eu lucrez în Institutul Clinic Fundeni și clădirea noastră are un astfel de risc seismic ridicat.
Cătălin Cîrnu: Ambele clădiri? Mă gândesc și la CC Iliescu.
Daniel Coriu: Nu. Noi suntem în clădirea cu CC Iliescu. Este o clădire unică, construită în 1975. Discutând cu colegii mei mai în vârstă care au prins cutremurul din 1977, atunci au fost daune importante, dar nu la structura de rezistență și în rest, la fel, a fost /.../ în '86 cu daune, dar fără afectarea structurii de rezistență. Dar totuși, la ora actuală, expertiza seismică ne arată că această structură de rezistență este modificată.
Daniela Petrican: Există programe de consolidare, de modernizare. Sunt însă fonduri disponibile pentru așa ceva?
Daniel Coriu: Eu nu știu de astfel de programe. Tot din acest audit, am înțeles că investițiile majore au fost în achiziții. Deci 75% din bugetul sănătății a mers spre achiziții de echipamente medicale, ceea ce este foarte bine, pentru că aveam nevoie. Dar numai 25% din buget au mers pe reparații capitale, consolidări sau construcții, ceea ce arată lipsa unui plan, lipsă de viziune. Asta este /.../ care ar trebui să ne îngrijoreze pentru că acest audit ne mai spune că nu există criterii transparente pentru alocarea de fonduri. Deci mie mi se pare o situație destul de gravă. Eu sper ca actualul ministru să corecteze acest lucru.
Cătălin Cîrnu: Sunt soluții, după părerea domniei voastre, pentru reabilitarea spitalelor?
Daniel Coriu: Întotdeauna trebuie să existe soluții, totuși trebuie să avem un plan. Sigur, nu vom dori să se întâmple astăzi sau mâine, dar să avem un plan în față pe care să-l urmăm.
Daniela Petrican: Ce vă spun colegii dvs. din țară, cum se desfășoară activitatea medicală în astfel de spații, dintre care multe sunt clădiri vechi de zeci de ani, cel mai probabil improprii unui serviciu medical adecvat?
Daniel Coriu: Absolut corect, absolut corect. Avem situații critice în spitale importante din Timișoara, Brașov. Avem semnale că cel puțin în secțiile de hematologie nu pot fi respectate normele actuale.
Cătălin Cîrnu: Iar dvs. cât de optimist sunteți, că se tot vorbește despre noi spitale, mai ales de cele regionale, de care cred că suntem convinși cu toții că aveți nevoie?
Daniel Coriu: Pot să vă spun că nu sunt foarte optimist, pentru că sunt în acest sistem de 30 de ani. Am văzut planuri, am văzut tot felul de idei, dar concret, eu n-am văzut ceva și nu cred că în câțiva ani noi vom reuși să realizăm ceea ce ne propunem acum, să avem până în 2026 nu știu câte spitale. Ne-am dori, ar fi perfect, ar fi superb, dar am îndoieli despre acesta.
Daniela Petrican: Am avut suficient de multe alerte, inclusiv în pandemie, când s-a vorbit chiar și de necesitatea unei strategii de reabilitare a clădirilor care asigură asistența medicală. Spuneați dvs. că nu știți să fie fonduri, nu știți să se poată întâmpla o reabilitare a clădirilor, dar ce altceva am putea face?
Daniel Coriu: Am putea face presiune pe decidenți, că noi avem autorități competente care ar trebui să ne răspundă la aceste întrebări. De asemenea, vreau să mai semnalez încă un risc major: aproape 50% din clădirile de spital nu sunt autorizate de ISU, ceea ce mi se pare un risc foarte, foarte grav, pentru că, în caz de incendiu, ceva banal...
Cătălin Cîrnu: S-au întâmplat. Scuze.
Daniel Coriu: Exact exact, exact. Da, poate Dumnezeu nu ne dă un cutremur mare, dar un incendiu, din nefericire, în ultimii doi ani cred că am avut câteva incendii și am văzut consecințele dramatice care au apărut în urma acestor incendii.
Daniela Petrican: Dar probabil că ați tras aceste semnale de alarmă. Nimeni, nimic?
Daniel Coriu: În mod constant le tragem, dar, din nefericire, nu văd un plan coerent în această direcție. Sigur, avem în față promisiuni, avem în față planuri foarte impresionante, dar sunt ușor rezervat, mi-aș dori să se întâmple, dar experiența ne arată că lucrurile nu se mişcă cu viteza cu care ne-am dori noi.
Cătălin Cîrnu: Da. Au venit reacții imediat și de la ascultătorii noștri. Mulți fac paralela între masterplanul de autostrăzi. De vreo 30 de ani, ne tot chinuim ușor-ușor-așa câte o bucățică. Da, avem și câte un segment de autostradă, poate vor apărea și spitalele regionale, dar pentru că dvs. aveți și funcția, să spunem, de președinte al Colegiului Medicilor din România, au fost mai multe întâmplări legate de medici. Mă gândesc mai ales la ce s-a întâmplat la Suceava. De ce credeți că încă se mai cere sau se mai poartă, cu ghilimele de rigoare, șpaga în domeniul medical?
Daniel Coriu: Deci noi ne dorim să nu mai existe asemenea obiceiuri. Ne dorim dar cred că au rămas din ceea ce din anii care, să spunem ca o consecință a ceea ce s-a întâmplat în perioada în care medicii aveau un salariu insuficient. Și, probabil exista această dorință a pacientului de a da o recompensă. Noi sperăm din tot sufletul ca acest obicei să dispară total. Constatăm o scădere, pentru că am văzut și în acest studiu european, în Eurostat, am ajuns la 19%, Austria 17%. Și deci suntem aproape de Austria, iar față de 2014, când aveam 28%, 19% este, spunem noi, o tendință pozitivă. Pe de altă parte, am avut de asemenea un studiu făcut de cineva în care arăta, a făcut o analiză pe acele formulare trimise de către pacienți - cred că erau 300.000 de astfel de formulare completate - și şpaga, sau să spunem, plățile informale au fost undeva la 1,8%, ceea ce ne încurajează. Eu cred că lucrurile vor merge într-o direcție pozitivă, dar este nevoie de timp. Am ajuns în această situație în zeci de ani, în zeci de ani de haos, în zeci de ani de lipsă de organizare, lipsă de infrastructură. Eu sper ca în câțiva ani să reușim să intrăm în normalitate.
Cătălin Cîrnu: Da, cred că ați punctat, după ani și ani, peste noapte, așa, e mai greu să se întâmple. Mulțumim. Şi apropo de presiunea de care spuneați că ar trebui exercitată, să vină și din partea medicilor și din partea pacienților?
Daniel Coriu: Noi în mod constant o facem, deci vorbesc în mod particular, deci eu am constatat această... clădirea noastră are risc seismic. De ce? Pentru că eu voiam să fac o investiție, să fac nişte camere sterile. Am găsit un sponsor privat care a dorit să facă acest lucru, dar ne-a cerut să avem această expertiză seismică, și, când s-a constatat rezultatul, bineînțeles a retras oferta, pentru că nu mai poți să faci investiții într-o clădire care stă să cadă. Și noi am făcut și la nivel de direcție, de conducere, tot felul de presiuni, tot felul de documente către Ministerul Sănătății, dar, din nefericire, până la acest moment noi nu avem un răspuns coerent. Sigur, avem un plan, ne dorim să facem o altă clădire, dar, în continuare, vă repet, sunt ușor rezervat și aștept măcar să avem începutul clădirii, să vedem fundația. Când se va lucra la fundație, atunci să spunem că vom deveni mai optimişti.
Cătălin Cîrnu: Din câte știți dvs. - noi cunoaștem amănuntul că s-au ridicat multe spitale private - în ultimii ani s-a mai înălțat vreun spital de stat?
Daniel Coriu: Tot din audit aflăm că da, s-au ridicat două spitale.
Cătălin Cîrnu: La Mioveni, parcă, unul.
Daniel Coriu: Da, două spitale, deci lucru care nu neapărat poate să ne bucure, pentru că noi n-ar trebui să creștem numărul de spitale, dacă mă întrebați, nu este direcția cea mai bună. Noi ar trebui să mutăm activitatea medicală spre ambulator. Din contră, ar trebui să ne îngrijoreze. Deci, dacă noi în 2021, anul de referință, 2014, numărul de spitale a crescut cu două - lucru care eu nu sunt de acord, nu e bine, nu cred că e bine - așa, în schimb a scăzut de la 14 mii și ceva la 6 mii numărul clădirilor de ambulatoriu, de dispensare, de farmacii. Acest lucru nu este în regulă.
Cătălin Cîrnu: Da, serviciile medicale trebuie să crească în calitate, în primul rând, şi prevenţia.
Daniel Coriu: Exact. Noi ar trebui să mutăm serviciile medicale spre ambulator şi spre medicina primară. Acolo ar trebui să ne focalizăm, nu spre spital. La ora actuală, spitalul reprezintă cam 42% din bugetul de sănătate, ceea ce nu este în regulă. Noi ar trebui să mutăm mult mai mult, să ne concentrăm mult mai mult fondurile despre medicina primară, spre prevenție.
Cătălin Cîrnu: Altfel spus, spitalul doar să fie ca ultimă soluție pentru cazurile...
Daniel Coriu: Exact. Nu este normal ca principala activitate în sistemul sanitar să fie furnizată de spital.
Cătălin Cîrnu: Mulțumim, mulțumim pentru discuția pe care am purtat-o.
Daniel Coriu: Cu plăcere.
Cătălin Cîrnu: Zi frumoasă!