Modificările aduse legilor justiției
Modificările aduse legilor justiției între 2017 și 2019 - temă de discuție între Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și ministrul justiției, Cătălin Predoiu.
Articol de Florin Lepădatu, 30 Septembrie 2020, 19:33
Mai multe amendamente la legile justiției din 2018 și 2019 continuă să ridice îngrijorări în privința impactului lor asupra independenței sistemului judiciar - relevă capitolul despre România din primul raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, publicat miercuri de Comisia Europeană.
Documentul notează că au fost identificate probleme majore prin crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sistemul de răspundere civilă a judecătorilor și procurorilor, schemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie și statutul și numirea procurorilor în funcții înalte.
Raportul subliniază de asemenea că percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul populației este scăzută, iar trendul din ultimii ani a fost unul descrescător.
Comisia Europeană reamintește totodată că demiterea în 2018 a fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost analizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a decis că România i-a încălcat dreptul la un proces corect și la libertatea de expresie.
Proiectele menite să corecteze modificările aduse Legilor justiției între 2017 și 2019, în perioada guvernării PSD, au fost temă de discuție miercuri și între președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și ministrul justiției, Cătălin Predoiu.
După ședință, șeful statului a vorbit despre necesitatea eliminării intervențiilor legislative pe care le-a numit toxice pentru sistemul judiciar.
Klaus Iohannis a enumerat fundamentele corecte pe care trebuie să funcționeze justiția în România.
Klaus Iohannis: "Această contrareformă din ultimii ani nu doar că a bulversat sistemul de justiție, dar a afectat principiile de bază ale funcționării sale.
Independența, profesionalismul, imparțialitatea și meritocrația, reintroducerea concursului pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, asigurarea independenței procurorului, instituirea unei proceduri transparente de numire a procurorilor în funcții de rang înalt, reinstituirea unui echilibru instituțional în numirea și revocarea în aceste funcții și reducerea influenței factorului politic, ca și desființarea mult discutatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție - iată câteva dintre cele mai importante aspecte care trebuie clarificate", relatează Rador.