Ministrul Mediului, Mircea Fechet: 28 de judeţe participă la programul Rabla pentru sobe

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 ianuarie, ora 8:28) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu Realizator - Daniela Petrican: Programul "Casa Verde Fotovoltaice" va avea pentru acest an un buget record de 2 miliarde de lei, iar proiectele vor continua, conform Ministerului Mediului, până când România va avea panouri fotovoltaice pe toate acoperişurile. ealizator - Cătălin Cîrnu: Da, că tot vorbeam de case pasive. În plus, pentru prima oară se lansează în consultare publică un nou program de finanţare care îşi propune să înlocuiască sobele vechi, cele cu randament ineficient, cu modele noi, pentru că există tehnologii care pot să crească randamentul până la 80%. Este vorba de aşa-numitul program-pilot "Rabla pentru sobe", dar discutăm despre toate aceste programe alături de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet - invitatul "Apelului matinal" de astăzi. Bună dimineaţa! Mircea Fechet: Bună dimineaţa! Realizator - Daniela Petrican: Bună dimineaţa! Realizator - Cătălin Cîrnu: Am menţionat şi noi câteva proiecte, dumneavoastră mult mai multe. Să le luăm pe rând: "Casa Verde Fotovoltaice" cu un buget record, va fi de ajuns? Mircea Fechet: Dacă privim la ceea ce s-a întâmplat anul trecut şi îmi amintesc că acele fonduri - tot buget record având şi anul trecut, ac o paranteză - s-au epuizat în minute. Probabil că niciodată nu sunt suficienţi bani, însă obiectivul meu este acela de a aloca sume cât mai mari din fondul pentru mediu, pentru că, aşa cum aţi spus şi mai devreme, eu cred că atunci când vom instala pe ultimul acoperiş din România panouri solare vom putea considera că ne-am încheiat misiunea. Realizator - Daniela Petrican: Dar când se va cunoaşte lista cu firmele eligibile? Mircea Fechet: Lista finală cu firmele eligibile, dacă ne referim la programul aferent anului 2023, unde şi acolo sunt alocaţi 2 miliarde de lei aproape, 1,75 miliarde. Lista o publicăm cel târziu marţi. Asta pentru că în urma acelui proces şi toată acea negociere care a avut loc la minister, o nouă sesiune de validare a instalatorilor, alaltăieri au avut termen să depună garanţiile, fiind acum într-o altă perioadă de cinci zile în care pot răspunde la clarificări legate de modul în care au constituit acele garanţii. Dar pe scurt, marţi vom avea lista finală, de fapt, luni o să o avem şi marţi, cred eu că instalatorii de panouri fotovoltaice pot fi din nou sus pe acoperişurile caselor, să instaleze aceste dispozitive. Realizator - Cătălin Cîrnu: Interesant şi programul pilot Rabla pentru sobe. Recunosc, pe mine m-a surprins. Chiar atât de mare este pierderea la o sobă, să spunem veche, în raport cu una nouă? Mircea Fechet: Acestea sunt calculele specialiştilor, nu ale mele. Sunt calcule pe care le-am obţinut din date oficiale şi eficienţa medie în România a sobelor care folosesc biomasă solidă, lemn cu precădere, este între 20 şi 40%, în funcţie de cât e soba de veche şi cât de bine, cât de priceput a fost meşterul. Astăzi există tehnologii care pot să transforme 80% dintr-un buştean în căldură şi doar 20% în fum, ca să fac o comparaţie, spre deosebire de de eficienţa scăzută a acelor sobe. Va însemna nu doar un cost mai mic pentru cetăţeni, pentru că asta urmărim şi cu panourile fotovoltaice. Până la urmă, oamenii vor avea facturi mai mici şi, fără îndoială, vor avea o viaţă mai bună. În cazul sobelor eficiente, vor avea costuri mai mici cu încălzirea pe timpul iernii, pe de o parte. Va fi o presiune poate mai mică pe fondul forestier, pentru că una este să arzi trei căruţe cu lemne şi alta este să arzi o singură căruţă pentru că ai o sobă eficientă, de trei ori mai eficientă. Şi bineînţeles că vom avea toţi un aer curat, pentru că am constatat că şi în mediul rural, în timpul iernii, în timpul sezonului rece, avem de foarte multe ori depăşiri la anumiţi poluanţi, cum ar fi particulele şi oxizii de azot, poluanţi extrem de dăunători pentru sănătate, iar particularitatea acestor sobe de ultimă generaţie nu este doar aceea de a avea o foarte bună eficienţă, dar şi la capitolul emisii de poluanţi şi lista acestor poluanţi e lungă în cazul combustiei. Emisiile sunt mult, mult reduse. Este ca şi cum ai compara o maşină Euro 6 cu una non-Euro. Realizator: Daniela Petrican - Pentru că vorbim de un program pilot Rabla pentru sobe, cei interesaţi ce trebuie să ştie? Care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze? Mircea Fechet: Sunt 28 de judeţe care participă la program, deocamdată. Considerăm că, având în vedere că viaţa la munte e una mai grea decât e la şes, am spus să începem cu acei oameni. Primarii vor trebui să se înscrie, în cadrul programului, într-un proces similar cu programul Rabla Local, după care, cetăţenii se vor înscrie într-o platformă informatică. Am ţinut să includem şi primăriile şi în viitorul apropiat vom avea o serie de discuţii la nivel tehnic cu reprezentanţii primăriilor, pentru că în anumite situaţii e posibil ca cetăţenii, din cauza vârstei înaintate, din cauza accesului limitat la dispozitive informatice sau la internet, să nu reuşească să se înscrie în aplicaţia informatică. Şi atunci, am considerat că primăria poate fi un element în tot acest proces de a veni în întâmpinarea oamenilor cu posibilităţi mai reduse. Realizator - Cătălin Cîrnu: Revin la chestiunea legată de panourile voltaice, pentru că am primit mai multe întrebări. De fapt, aceeaşi întrebare de la mai mulţi ascultători. Instalarea panourilor fotovoltaice se poate face şi pe acoperişul blocurilor? Mircea Fechet: Deocamdată nu am găsit o astfel de soluţie, având în vedere faptul că acoperişul blocurilor este un spaţiu comun. Având în vedere că multe dintre aceste acoperişuri sunt vechi, n-am găsit încă soluţia tehnică prin care să stabilim care dintre locatari are dreptul să beneficieze primul, pentru că e, în mod cert, n-or să reuşească toţi. Dar eu cred că după ce terminăm cu acoperişurile caselor şi după ce terminăm cu acoperişurile supermarket-urilor şi cu acoperişurile halelor, eu cred că atunci ne putem gândi şi la soluţii pentru a instala aceste panouri fotovoltaice pe şarpantele blocurilor sau pe acoperişuri. Însă, în procesul de consultare publică, dacă vom identifica astfel de soluţii, nu, nu exclud deocamdată nimic. Urmează acum, în primăvară, să deschidem dialogul pentru modul în care va arăta acest program, pentru detaliile tehnice ale programului, pentru că de la an la an lucrurile avansează, panourile devin din ce în ce mai eficiente. Preţul panourilor fotovoltaice per kilowatt-ul instalat este în continuare într-un trend descendent. Sunt lucruri de care, cred eu, că ar trebui să ţinem cont atunci când vom defini modul în care vom gestiona Programul Panouri Fotovoltaice 2024. Realizator - Daniela Petrican: Pentru că spuneam că sunt multe proiecte, ce finanţare va primi proiectul de înnoire a parcului auto, aşa numitul Rabla Clasic şi Plus la care se va adăuga înţeleg şi un program nou, ce va fi derulat în acest an cu buget de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Este vorba de rabla pentru tractoare şi maşini agricole? Mircea Fechet: Aşa este. Noutatea programului Rabla Plus este aceea că alocăm în premieră un miliard de lei. Bugetul anului trecut a fost de 780 de milioane. Am anunţat în mai multe rânduri că îmi doresc să fim ambiţioşi la acest capitol, la capitolul decarbonizare al transportului de persoane. Asta înseamnă că am luat bani de la Rabla Clasic şi i-am mutat la Rabla Plus, aşa cum am făcut în fiecare an. Adică am luat banii de la diesel şi de la motoare cu combustie internă şi am mutat la maşini cu motoare electrice. Asta înseamnă că avem o propunere de buget de un miliard la Rabla Plus, avem 300 de milioane la Rabla Clasic şi în premieră, după discuţii pe care le-am avut cu colegii mei, am decis să identificăm o modalitate şi am bugetat 500 de milioane de lei pentru acest nou program, respectiv, acela de a finanţa utilaje eficiente pentru agricultură. Şi în cazul agriculturii lucrurile au evoluat. Avem astfel de utilaje din ce în ce mai performante şi mai puţin poluante şi vom încerca să identificăm metoda. Deocamdată, primele propuneri sunt legate de o schemă de minimi, care să permită o finanţare de maxim 30.000 euro pentru fiecare fermier pentru a îşi eficientiza parcul de utilaje folosite în fiecare zi în activitatea agricolă. Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, ar mai fi multe de discutat. Ne vom reîntâlni cu siguranţă. Mulţumim pentru... Mircea Fechet: Cu mare plăcere. ealizator - Cătălin Cîrnu: Invitatul de astăzi al Apelului Matinal, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet. E important să vedem pe câmpuri cât mai multe utilaje agricole de calitate, asta în condiţiile în care avem circulaţie blocată pe o bandă la Afumaţi, la intrarea în Capitală şi la Vama Siret. E adevărat, acolo sunt poliţişti, se poate circula cu puţină dificultate.