Ministerul Muncii a trimis spre avizare proiectul noii legi a pensiilor

Realizator: Doamnă ministru, o să încep cu ce ne doare pe toţi. Când aţi preluat mandatul, ce v-aţi propus şi cât aţi realizat până acum? Pentru că vă ştiu un om corect, fair şi ferm, în acelaşi timp.

Lia Olguţa Vasilescu: "Noi suntem, la ora actuală, chiar într-o procedură de evaluare, toţi miniştrii şi am fost obligaţi să scriem ce am făcut în ultimele luni, deci, de la începutul anului.

Eu am folosit acest prilej pentru că sunt unul dintre miniştrii mai vechi, ca să scriu din 2017 ce s-a aplicat din programul de guvernare. Vreau să vă spun că la ora actuală, pe Ministerul Muncii, toate măsurile din programul de guvernare sunt implementate sau în curs de implementare. Chiar dacă unele aveau termen de finalizare pentru anul 2020, totuşi, am început să le implementăm de acum.

Sigur că oamenii ştiu, în general, despre pensii şi salarii, pentru că asta îi afectează în mod direct. Dar am făcut foarte multe lucruri şi pentru asistenţa socială, la ora actuală suntem în avizarea interministerială cu o nouă lege a asistenţei sociale, foarte binevenită, din punctul meu de vedere şi foarte discutată în primul rând cu cei cărora li se adresează.

Şi o să vă dau câteva exemple. Copiii din centrele de plasament, la un moment dat, au fost mai multe cazuri de sinucidere. Şi aveau discuţii, cei care erau colegii lor din centrele de plasament, ca să se înţeleagă, până la urmă, care era motivul pentru care începuse acel val de sinucideri şi lucrurile erau foarte, cum să vă spun eu, de neînţeles pentru unii dintre noi. Copiii mergeau la şcoală, îi vedeau pe ceilalţi provenind din familii, aceştia, din centrele de plasament, erau îmbrăcaţi toţi la fel, pentru că se făcea o licitaţie pentru haine şi evident, nimeni nu se gândea că nu toţi trebuie să aibă tricouri verzi sau geacă de culoare albastră şi ei se simţeau cumva marginalizaţi. Şi acum am hotărât ca la legea asistenţei sociale să luăm câteva măsuri, una dintre acestea este ca să aibă un voucher, fiecare copil se duce şi îşi alege din magazin ce îşi doreşte să îmbrace. Nu costă statul mai mult, dar pur şi simplu, sunt nişte chestiuni..."

Realizator: Pentru că aţi vorbit de copii, să trecem la tineri. Mi-a plăcut foarte mult ce aţi declarat ieri la Craiova, că sunteţi gata să conlucraţi cu Ministerul Educaţiei pentru a afla care sunt meseriile viitorului şi să îi îndrumaţi pe copii, elegant, spre ele.

Lia Olguţa Vasilescu: "Anul trecut am avut o întâlnire cu Consiliul Naţional al Rectorilor, care spuneau că nu mai coincide oferta educaţională cu piaţa muncii, ceea ce este foarte adevărat şi ştim şi noi lucrul acesta, adică, când spun "ştim şi noi", nu "ştim şi noi, guvernanţii", ştim şi noi, toţi cei care suntem cât de cât preocupaţi de ce se întâmplă în România. Şi de anul acesta, cu eforturi, uneori cu oameni împotrivă, care nu au înţeles, totuşi, Ministerul Educaţiei a hotărât ca să taie de la anumite specializări şi să pună mai multe locuri de studenţi acolo unde este nevoie.

Dacă ne uităm pe statistica de la UE, de exemplu, şi comparăm cu ceea ce se întâmplă în România, o să vedem, de exemplu, că pentru disciplinele socio-umane pregătim mai puţini absolvenţi decât se întâmplă în celelalte ţări ale Uniunii, dar nu se gândeşte nimeni sau nu s-a gândit cel puţin nimeni până acum că cei care pleacă în afară, români care sunt aici studenţi, se pregătesc aici şi când au finalizat studiile pleacă în străinătate, sunt de fapt cei cu meserii care au căutare peste tot în Uniunea Europeană, de exemplu, ingineri de toate tipurile, tot ceea ce înseamnă disciplinele tehnice, constructori, medici. Am avut un deficit uriaş de medici, în condiţiile în care noi pregăteam prin universităţile noastre de medicină...

La fel, inginerii agronomi sau horticultori sunt meserii cu căutare peste tot în Uniunea Europeană.

Noi ne-am uitat de aproape doi ani, de când sunt ministru, să ştiţi că în fiecare săptămână mă uit pe oferta locurilor de muncă din România, pe cât scade şomajul, ce necesar este în piaţă de locuri de muncă, unde sunt locurile de muncă neocupate niciodată, pentru că să ştiţi că sunt în jur de 30-40.000 de locuri de muncă pe care noi le scoatem lunar prin AJOFM-uri, dar foarte multe dintre acestea nu se ocupă niciodată.

Am ajuns la concluzie împreună cu rectorii, anul trecut, că trebuie să avem un studiu foarte concludent, în care să descoperim inclusiv meseriile viitorului, pentru că noi ne uităm la ora actuală ce este nevoie în piaţă, dar trebuie să ne uităm şi ce este nevoie peste patru ani, când finalizează studiile studenţii care acum intră la facultate... Deocamdată acest studiu nu este încă finalizat. Lucrează un institut care este în subordinea Ministerului Muncii la el. Noi sperăm să îl avem gata, pentru ca la începutul anului viitor să-l punem la dispoziţia Ministerului Educaţiei, ei la rândul lor să refacă oferta educaţională de o asemenea manieră încât să fie studenţi acolo unde este nevoie.

La deschiderea anului universitar, la Universitatea de Medicină, le-am transmis un semnal studenţilor care erau boboci: nu vă mai gândiţi la faptul că veţi ieşi peste câţiva ani, veţi putea să vă duceţi oriunde pe piaţa muncii în Uniunea Europeană şi că aici vor fi suficiente locuri pentru voi. Nu va mai fi aşa, pentru că deja concurenţa s-a deschis încă de anul acesta.

Ţin legătura cu miniştrii muncii din toate ţările Uniunii Europene. Ne-am întâlnit şi în urmă cu două săptămâni. Ministrul croat a spus: deja ne-aţi creat o foarte mare problemă în Croaţia, pentru că oamenii de acolo se uită, au aflat din ştiri cât au crescut salariile pentru medici în România şi ne forţaţi şi pe noi să luăm astfel de măsuri, ca să ţinem pasul cu voi. În Ungaria - deja salariile sunt la jumătate în Ungaria faţă de cât sunt la ora actuală în România. Deci aceşti studenţi, când vor finaliza studiile, se vor bate inclusiv cu medici care vin din alte ţări ale Uniunii Europene, exact cum se întâmplă acum cu românii care pleacă în Marea Britanie, de exemplu, Germania ş.a.m.d. Deci o să fie un exod şi invers. Noi am ajuns la ora actuală într-o situaţia foarte delicată în România.

Avem foarte mulţi cetăţeni români plecaţi în afara graniţelor care nu sunt atât de bine plătiţi - şi mă refer aici la Italia, de exemplu. Sunt peste un milion de români acolo, trăiesc foarte mulţi mai ales în fermele agricole din sud, în condiţii de sclavie, efectiv. Când ajung acolo, nu semnează nici un fel de contract.

Încercăm, împreună cu Ministerul Românilor de Pretutindeni, ca măcar pentru românii din Italia să facem un proiect-pilot să-i aducem înapoi în România. Pentru că românii care au plecat acum câţiva ani din România nu mai ştiu în primul rând care este salarizarea din ţară. Şi am văzut asta de câte ori m-am întâlnit în cadrul ambasadelor cu românii plecaţi din afară, că-mi spuneau: da, dar nu mai pot să stau pe un salariu de 1.000 de lei în construcţii, pentru că nu mă ajung. Le-am spus: nu mai sunt de mult salarii de 1000 de lei în construcţii. Acum, în fiecare an, când negociem cu mediul de afaceri salariul minim pe economie, ei ne spun: e ok mărirea, nu suntem împotrivă, aşa cum în urmă cu câţiva ani se împotriveau de fiecare dată când guvernul majora salariul minim pe economie, pentru că noi nu mai suntem de mult la nivelul salariului minim pe economie, adică nu mai plătim oamenii pe care-i avem la nivelul salariului minim, pentru că nu mai avem forţă de muncă.

Şi vă spuneam că suntem într-o situaţie delicată, în care a trebuit, pentru prima dată, să renunţăm la nişte măsuri pe care le luasem înainte ca să protejăm piaţa muncii din România, astfel încât să nu crească numărul şomerilor. De exemplu, până acum nu puteai să aduci la muncă din străinătate, un cetăţean străin, decât dacă-i ofereai salariul mediu pe economie şi plăteai pentru el, ca angajator, taxe de 500 de euro. Măsura a fost luată tocmai ca şomajul în rândul românilor să nu crească. Ei bine, suntem în situaţia în care trebuie să renunţăm la toate aceste măsuri, că să importăm forţă de muncă - din Serbia am văzut că vin, pe graniţa de vest, din Republica Moldova, din Ucraina, să-i lăsăm, pentru că altfel nu putem să ne dezvoltăm. Să ştiţi că economia României, ca să funcţioneze la capacitate maximă, atât cât poate ea să ducă acum, ar avea nevoie de un milion de angajaţi în plus".

Realizator: Doamna ministru, un domeniu foarte important este cel al pensiilor. Cum stăm cu această mult discutată, mult aşteptată, eu aş spune chiar prea mult discutată lege a pensiilor, pe care pensionarii o aşteaptă, şi nu numai ei, copiii lor, cei care se apropie de pragul de pensie? Toată România stă cu sufletul la gură.

Lia Olguţa Vasilescu: "Este cea mai dezbătută lege, pentru că este o lege care ne priveşte pe toţi, nu numai pe cei care sunt pensionari aflaţi în plată la ora actuală, dar şi pe noi, cei care vom veni din urmă.

E o lege pe care am vrut să o simulăm foarte bine, să o calculăm foarte bine. Am luat toate dosarele pe care le-am avut în ultimii ani în instanţă cu pensionari care au dat în judecată Casa Naţională de Pensii, ca să vedem ce au cerut ei, unde au fost greşelile, unde le-au dat dreptate instanţele judecătoreşti.

Pe lângă toate aceste simulări pe care le-am făcut, a trebuit să căutăm o formulă cât mai aproape de perfecţiune, pe care credem noi că am găsit-o. De ce? Până acum, aşa cum se calculau pensiile, cu un stagiu complet de 35 de ani la bărbaţi şi de 30 de ani la femei, totdeauna pensiile femeilor ieşeau mai mari, chiar dacă lucrau acelaşi număr de ani în aceleaşi condiţii şi contribuiau la fel. Lucru care sigur că nu era în regulă şi culmea este că în UE situaţia e inversă, acolo femeile ieşeau cu pensii mai mici decât bărbaţii.

Dar sigur că asta nu era în regulă nici pentru bărbaţi şi nici pentru femei între ele, pentru că am dat în repetate rânduri un exemplu de trei profesori, două femei şi un bărbat, femei care au ieşit pe legi diferite la pensie în ani diferiţi, toţi trei au lucrat în aceleaşi condiţii, adică 35 de ani de muncă, aveau acelaşi punctaj când li se calcula pensia, dar anul acesta, în plată, una dintre femei are 1400 de lei pensia, o altă femeie are 1650 de lei, bărbatul are 1250 de lei. Deci vă daţi seama că deşi au lucrat în aceleaşi condiţii şi era discriminare şi nicio logică, până la urmă, în tot ceea ce încă se întâmplă, din păcate, şi atunci am găsit această formulă în care am luat media anilor de stagiu complet din ultimele patru legislaţii de pensii şi în afară de aceasta, am stabilit şi o formulă de calcul care se înmulţeşte cu 75 de lei. Punctul de pensie care va fi în anul 2021, data aplicării legii, punctul de pensie atunci va fi 1875, împărţit la aceşti 25, cât este media stagiilor de cotizare. Şi dă cifra de 75. 75 se înmulţeşte cu suma punctajelor obţinute de-a lungul carierei.

Acum, fiecare pensionar, practic, poate să-şi calculeze pensia, să vadă că într-adevăr sunt majorări semnificative. Vă spuneam de cei trei profesori care aveau pensie între 1.250 şi 1.650 de lei, toţi vor avea în anul 2021 o pensie de 3.000 de lei.

De altfel, noi am majorat cu 60% pensia minimă. Am pornit de la 400 de lei când am venit la guvernare, în prezent este 640 de lei, apoi am avut o creştere etapizată a punctului de pensie, de la 871, cât era când am venit la guvernare, acum este 1.100 de lei şi urmează să crească în următorii ani până la 1.775 de lei. Deci, numai dacă ne uităm la punctul de pensie, ne dăm seama că pensia se dublează, la care, sigur, se adaugă şi câştigul provenit din această formulă de calcul.

Foarte important, iarăşi, la legea pensiilor este că în sfârşit se recunoaşte dreptul salarial pentru care s-a contribuit dar care înainte nu se calcula la pensie. Mă refer aici la acordul global, la alte drepturi salariale cum ar fi al 13-lea salariu, primele de Paşte, de Crăciun, eu ştiu, poate lucrul suplimentar peste program, deci toate acestea, deşi se plăteau contribuţii pentru ele, nu erau recunoscute la pensie, ceea ce în noua legislaţie se reglează. Noi spunem că este o lege bună.

Sigur, pentru o lege perfectă am mai fi avut nevoie de vreo 80 de miliarde de lei în plus, adică mai mult decât este în plată la ora actuală pentru toate pensiile din România. Ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, ne-am întâlnit şi cu sindicatele şi de câte ori spuneau cei de la sindicate, 'da, dar aici ar trebui să faceţi asta', le spuneam, 'da, am luat-o în calcul, am calculat-o de fapt' şi pentru asta mai avem nevoie de încă 20 de miliarde în plus. Ce pot să vă spun este că bugetul asigurărilor sociale se dublează în următorii trei ani faţă de cât este în prezent".

Realizator: Doamna ministru Lia Olguţa Vasilescu, ne mai despart nici trei luni de când vom prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Veţi gestiona un ansamblu de ministere foarte grele pentru toată UE, cu foarte mari probleme. Sunteţi pregătită, suntem pregătiţi să preluăm acest task, cum se spune, această sarcină?

Lia Olguţa Vasilescu: "Noi am început deja să ne preluăm sarcinile, ne întâlnim în trio, trio înseamnă cele trei state care urmează să deţină preşedinţia Consiliului, România, Finlanda şi Croaţia, ţinem legătura tot timpul cu cei trei miniştri, ne întâlnim fie în România, fie în Croaţia, în Finlanda, fie la Bruxelles, discutăm tot ceea ce urmează ca şi dosare. Patru sunt foarte importante pentru actuala comisie... Şi aici ar trebui spus un lucru, va fi o preşedinţie foarte dificilă în primul rând din cauza faptului că anul viitor, pe perioada preşedinţiei noastre, vor fi alegerile pentru Parlamentul European, sigur că vom putea să lucrăm cu motoarele turate cam până în luna martie, pentru că în aprilie deja încep alegerile pentru Parlamentul European şi n-o să mai fie nimeni concentrat decât pe alegerile europarlamentare. De asemenea, după ce vor avea loc aceste alegeri, va trebui să se constituie noua Comisie Europeană. Deci, o perioadă foarte dificilă, dar pentru care noi suntem pregătiţi.

Am vorbit cu comisarul Tissen de mai multe ori şi peste două săptămâni plec la Bruxelles, voi mai avea întâlnire. Ea ne-a felicitat pentru modul în care suntem pregătiţi să gestionăm situaţia pe Ministerul Muncii. De altfel, vreau să vă spun că ne-am luat foarte în serios sarcinile încă de anul trecut, când am reuşit, România, să deblocăm una dintre directivele pe care Comisia Europeană şi-o dorea foarte mult să fie deblocată, Directiva detaşare. Dacă nu era România care să găsească o soluţie de mijloc astfel încât să fie acceptată şi de ţările puternic dezvoltate din Uniune, dar şi de celelalte ţări din blocul de est, probabil că şi la ora actuală dosarul ar fi fost deschis în continuare. Deci, am reuşit să-l închidem prin amendamentul pe care l-am depus acolo. De atunci, am început să avem o relaţie foarte bună cu comisarul european care ştie că putem să gestionăm situaţia, pentru că, până la urmă, ce va trebui să facă ministrul care conduce toţi ceilalţi miniştri din UE pe muncă? Nu trebuie să vii cu părerile din ţara ta, nici nu prea ai voie să îţi exprimi părerile, pentru că trebuie să fii un fel de negociator între celelalte state, ca să se ajungă la o soluţie de compromis. Ceea ce noi am dovedit până acum că putem să facem.

Săptămâna trecută am avut, de asemenea, o vizită de la directorul DG Regio, care a spus, de asemenea, că este foarte impresionat de modul în care a avansat România şi de cum este pregătită, că, din punctul lor de vedere, nu au nici un fel de emoţii că România nu ar putea să gestioneze această preşedinţie. Sigur, dacă citim ce se spune în presă de opozanţii noştri, e o altă discuţie. Dar eu vă spun discuţiile oficiale cu comisarul european de la Bruxelles şi cu cei care vor gestiona alături de noi aceste dosare. Pentru ei, foarte importantă este Autoritatea Europeană pentru Muncă, munca este singurul domeniu care nu beneficiază încă de o autoritate în acest sens. Şi directorul de la DG Employment chiar îmi spunea că este foarte sigur că dacă cineva poate să deblocheze discuţiile pe Autoritate este România. Noi am venit şi cu o soluţie, chiar înainte de a prelua preşedinţia, în sensul că dacă unele state nu agreează ca această autoritate să aibă un rol foarte, foarte important, putem să venim în doi paşi cu constituirea autorităţii, în primul pas cu ceea ce agreează toate statele membre, după care să se negocieze pentru fiecare măsură pe care ar putea să o ia în plus această autoritate. Au spus că e o idee foarte bună, o agreează şi sunt absolut convinşi că vom închide aceste dosare. Deci eu n-am nici un fel de emoţii. Până acum discuţiile cu ei au fost fructuoase".