Ministerul Educației vrea să îmbunătățească securitatea informatică la examenele naționale viitoare

Peste 117.000 de absolvenți de gimnaziu au obținut anul acesta medii peste cinci la Evaluare Națională, rezultând o rată de 76,2% mai mică decât cea înregistrată în ultimii 2 ani. Subiectele considerate de elevi mai dificile decât anul trecut ar fi dus la scăderea ratei de promovare. Cu toate acestea, s-a sub-dublat numărul de note maxime, 429 de medii de 10. Cea mai mare rată de promovare a fost în București, Cluj, Brăila, Prahova și Galați. Media claselor V-VIII nu mai este luată în calcul pentru admiterea la liceu, astfel că, pentru prima oară după 20 de ani, media de la Evaluarea Națională reprezintă 100% media de admitere la liceu. De asemenea, primele rezultate ale examenului de Bacalaureat vor fi afișate pe 3 iulie, până la ora 12:00, în centrele de examen, dar și online. În aceeași zi se vor putea depune contestațiile, iar notele finale vor fi publicate pe 7 iulie. Până atunci, aflăm mai multe de la invitatul "Apelului matinal", ministrul educației, Ligia Deca. Bună dimineața!

Ligia Deca: Bună dimineața!

Realizator: Care sunt, așadar, primele concluzii la finalul examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat?

Ligia Deca: Așa cum ați subliniat și dumneavoastră avem două fenomene. Au crescut procentele mediilor între 8 și 10, precum și cel referitor la notele între 1 și 5, ceea ce înseamnă că avem o deplasare înspre zonele extreme ale grilei de notare și trebuie să investigăm aceste chestiuni. În primul rând, la o primă vedere, înseamnă că subiectele au asigurat acea discriminare la vârf, adică s-a putut face o notare între 8 și 10 în așa fel încât să se poată după aceea utiliza această medie de la Evaluarea Națională pentru repartizarea computerizată la liceu, fără a vedea acea înghesuire pe aceeași sutime pe care o vedeam în anii anterior, pentru că erau foarte multe note între, să zicem, 9,70 și 9,80. Deci, acesta a fost un prim fenomen. Un al doilea fenomen este legat de nevoia de a ne concentra pe învățare remedială și pe reducerea decalajelor de învățare care survin perioadei pandemice pe care au traversat-o elevii. Deci este clar că avem nevoie să acordăm mai multă atenție recuperării eventualelor goluri de învățare pe care unii copii le au. De menționat faptul că toți elevii de clasa a VIII-a au asigurat un loc în învățământul liceal, pentru că învățământul este obligatoriu până la clasa a XII-a. Deci, chiar dacă sunt copii care, fie nu s-au prezentat, fie au luat o medie sub nota 5, ei merg mai departe și cred că trebuie să avem și un program de recuperare personalizat pentru cei care au avut note mici sau nu s-au prezentat la Evaluarea Națională începând cu clasa a IX-a.

Realizator: Rezultatele pe alocuri modeste la Evaluarea Națională pot fi legate și de perturbările anului școlar?

Ligia Deca: Cred că este destul de greu de izolat acest fenomen. Mai este un detaliu. Cei care au dat acest examen, au dat Evaluarea Națională, au terminat materia mult mai devreme decât celelalte clase. Deci, pentru clasa a VIII-a anul școlar s-a încheiat pe 9 iunie, însă, conform planificărilor, ultimele săptămâni din an erau destinate recapitulărilor. Deci, în esență, nu putem să spunem că materia nu a fost parcursă. Sigur că, în anumite cazuri, ar fi fost bine să existe acele săptămâni de recapitulare. Este foarte greu să izolăm fenomenul, așa cum am zis, pentru că am avut acei doi ani pandemici unde se pot acumula goluri în învățare ce sunt mai greu recuperabile și atunci cred că avem datoria să ne concentrăm pe mai departe, așa cum spuneam în liceu, dar și pentru generațiile care urmează să dea Evaluarea Națională, să identificăm golurile de învățare. Iar în noua lege a educației avem un sistem în acest sens, în care vom avea testări anuale, urmate de o adecvare a parcursului educațional în funcție de zonele unde trebuie intervenit mai mult sau acolo unde putem să stimulăm performanța suplimentară. Ca un detaliu, dacă îmi permiteți, procentul de medii la Evaluarea Națională sub 5 este comparabil cu cel din 2021. Da, deci anul acesta a fost 23,8%, în 2021 - 23,2 și egal cu cel din anul din 2020 (23,8%). Deci nu este o cădere, cum să vă spun, ieșită din tipar, este pur și simplu o evidență a performanței din acest an pe aceste subiecte.

Realizator: Elevii au traversat, cum ați spus și dvs. perioade dificile în toți acești ultimi 4 ani de studii. Spun că se așteptau însă la subiecte mai ușoare, chiar dacă unii profesori spun că subiectele au fost rezolvabile. Cum evaluați dvs. dificultatea subiectelor din acest an?

Ligia Deca: Dificultatea subiectelor a fost una adecvată pentru tipul acestui examen sumativ, deci nu a fost o dificultate crescută. A fost pur și simplu o dificultate medie. Cred că este anormal să bagatelizăm aceste examene. Ele trebuie să asigure o evidență a performanței și nu cred că este bine să ne mințim cu subiecte extrem de ușoare care nu reflectă de fapt competențele pe care elevii ar trebui să le aibă după ce au parcurs școala primară și gimnaziul. Ceea ce vedem ca rezultat, așa cum spuneam, nu se încadrează într-o normalitate statistică și cred că așteptarea noastră, a tuturor, ar trebui să fie să facem toate eforturile în așa fel încât copiii să poată performa conform potențialului.

Realizator: Să vorbim și despre bacalaureat. Bacalaureatul 2023 a dat naștere discuțiilor după ce în spațiul public au apărut informații că anumiți elevi ar fi avut acces la subiecte și cu siguranță mulți se întreabă cine are până la urmă acces la subiectele de bacalaureat din momentul în care ele sunt extrase și până ajung la elevi.

Ligia Deca: Deci, în primul rând că am văzut și eu discuțiile din spațiul public și am mai menționat acest lucru, nu există nicio corelație între fenomenul căutării anumitor sintagme și o potențială ieșire în spațiul public a subiectelor. Avem, în alte date ale anului, număr de căutări similare pe aceeași sintagmă, ceea ce ne relevă faptul că nu avem corelație în ceea ce privește, știu eu, anumite căutări pe internet și ieșirea subiectelor. Ceea ce noi facem, haideți să vă povestesc puțin care este procesul. Itemii de evaluare se elaborează pe parcursul a mai multor luni, înainte de Evaluarea Națională. Ele se agregă într-o serie de variante de subiecte care sunt elaborate într-o rețea care nu comunică cu exteriorul, de un număr foarte restrâns de oameni. Dintre ele se trage la sorți în acea dimineață o variantă, după care doar echipa restrânsă, care nu include mai mult de șase oameni, merge și verifică, adică rezolvă efectiv acele subiecte în acea dimineață, pentru a ne asigura că ele sunt corecte, că nu există erori de enunț, de barem ș.a.m.d. După această etapă de rezolvare și eventuale traduceri, acolo unde este cazul, ele se transmit printr-un sistem securizat și gestionat de STS către fiecare centru de evaluare. Deci nu, din punct de vedere al procesului, el nu ar avea cum să genereze breșe, dar pentru a fi siguri, încă o dată, pe lângă verificarea pe care am făcut-o noi de la Ministerul Educației asupra procesului acestuia, am cerut și un audit al STS pe zona informatică, ca să avem toată siguranța că lucrurile s-au desfășurat..

Realizator: Dar au apărut imagini virale cu subiectele și par să provină chiar din sălile de examen.

Ligia Deca: În acele cazuri, da, după ce subiectele au fost repartizate și odată ce copiii erau deja în săli, într-adevăr au apărut fotografii ale subiectelor, luate probabil cu camere mici, pentru că telefoanele mobile sunt confiscate la intrarea în sală - confiscate, sunt puse într-o zonă securizată, deci nu intră nimeni cu telefonul mobil în sală. Însă și noi am văzut, și în fiecare etapă au apărut subiectele în spațiul public, în timp ce se aflau copiii în sală. Asta a rezultat din fiecare caz la identificarea centrului de examinare unde acest lucru s-a întâmplat, la sancțiuni pentru cei care trebuiau să asigure că acest lucru nu se întâmplă. Însă, dacă suntem sinceri până la capăt, având în vedere progresul tehnologic și faptul că aceste dispozitive sunt extrem de mici, unele sunt chiar la nivel de nasture sau la căști care nu se văd în afara urechii, ne trebuie niște noi modalități de a preveni acest tip de fraudă și voi face o discuție cu autoritățile, care ne pot ajuta să vedem cum putem pe viitor să prevenim astfel de incidente, care, de altfel nu s-au întâmplat doar în acest an.

Realizator: Dar ce ați decis la minister? Urmează o anchetă?

Ligia Deca: Pentru fiecare caz în parte a existat o anchetă. Da, deci pentru fiecare centru de examinare unde s-a dovedit că subiectele au ieșit în spațiul public, pentru că imaginile includ niște foi care au niște înscrisuri, fiecare foaie are pe diagonală numărul, codul centrului de evaluare, deci am putut identifica centrele. Peste tot s-au făcut analize, în unele cazuri am schimbat cu totul comisia de examen în timpul evaluărilor, în alte cazuri, unde s-au dovedit a fi responsabilități de altă natură, au intervenit și alte instituții ale statului. Deci există în unele cazuri analize din partea Parchetului, de exemplu. În toate cazurile vom lua măsurile necesare. Însă la nivel de sistem, ca fenomen, avem nevoie de alte sisteme de prevenție.

Realizator: Privind lucrările anulate, ați menționat și cazul Liceului Șincai din capitală. Care este situația?

Ligia Deca: În cazul Liceului Șincai am avut un prim raport de la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, care ne certifică faptul că s-a respectat regulamentul și ne detaliază care au fost tipurile de anulări de lucrări. Suplimentar, pentru că ne-am dorit să avem o imagine mult mai clară asupra motivelor pentru care lucrurile au fost anulate și asupra impactului pe care această anulare a avut-o asupra candidaților, am trimis corpul de control al Ministerului Educației, care se află în procedură de analiză la fața locului, urmând ca săptămâna viitoare să avem un raport în acest sens. Îmi doresc ca aceste concluzii să fie făcute publice. Aș dori din nou însă să clarific un lucru: în centrele de evaluare se face o supraveghere a lucrărilor în așa fel încât să nu existe semne distinctive. Dacă pe lucrare există semne considerate a fi semne distinctive, atunci această lucrare se poate anula când ajunge la centrul de evaluare. Uneori, supraveghetorii, când identifică aceste semne distinctive, preferă să anuleze acea filă, acea parte a lucrării, rugând să se rescrie, pentru a evita ca întreaga lucrare să fie anulată când ajunge în centrul de evaluare. Vrem să ne dăm seama câte dintre aceste anulări sunt îndreptățite, de ceea ce există pe lucrările anulate și câte pot fi considerate, dacă pot fi considerate, un exces de zel. Cred că acolo, de fapt, este cheia analizei care se întâmplă în aceste zile.

Realizator: Doamna ministru, ați spus și dvs. că vor fi schimbări pentru examene în anii următori. Se pot adapta mai mult condițiile și regulamentul la cerințele și necesitățile elevilor?

Ligia Deca: Cu siguranță că da, cred că fiecare sesiune de evaluare ne aduce niște lecții pe care, o dată ce le învățăm, trebuie să le reflectăm și în regulament. Noua lege a educației aduce o altă formulă, dar aceasta va fi pusă în practică începând cu generația care intră în clasa a IX-a în toamnă - îmi cer scuze, începând cu clasa a V-a în toamnă - vorbim despre Evaluare Națională plus admitere la liceu, dar pentru anul viitor, cu siguranță o parte din chestiunile pe care le-am văzut în aceste luni vor fi reflectate, adică mă refer și la măsuri suplimentare de siguranță, mă refer inclusiv la procesul pe care îl avem, colaborarea între comisia de evaluare și Centrul Național de Evaluare ș.a.m.d. Cred că putem îmbunătăți lucrurile, iar pentru partea de siguranţă voi discuta şi eu cu colegii noștri din instituțiile care se ocupă de securitate informatică, dar și în general de securitatea proceselor publice, pentru a vedea dacă putem apela la anumite elemente de progres tehnologic. Mai pe șleau spus, poate că anumite tipuri de dispozitive de bruiere ar fi o soluție, însă cred că și o informare mult mai bună și poate mai din timp vizavi de ce ar putea constitui abatere de la regulile de desfășurare a examenului, să ajute să avem mai puține astfel de situații în viitor.

Realizator: Vă mulțumesc pentru prezența la Radio România Actualități.