Mii de medici români au ales să lucreze în străinătate
Datele oficiale arată că din 2007 şi până în prezent peste 12.000 de medici au depus cereri pentru a pleca să lucreze în străinătate. Ministrul sănătăţii spune că este un fenomen normal după aderarea României la UE.
Articol de Marilena Frâncu, 11 Ianuarie 2011, 19:35
Zi de zi apar noi semnale din ţară că nu există medici suficienţi în spitale, una din explicaţii fiind că mulţi pleacă în străinătate, unde pot câştiga mai bine şi unde pot lucra în condiţii mai bune.
Majoritatea tinerilor nici nu mai încearcă să-şi găsească de lucru aici, dacă este să luăm în calcul spusele preşedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, potrivit căruia ultimele două promoţii de medici specialişti şi-au găsit de lucru în străinătate sau pur şi simplu nu au fost interesaţi de ofertele de muncă de la noi.
În timp ce autorităţile locale se plâng de lipsa banilor pentru a-i plăti mai bine pe medici, ministerul sănătăţii afirmă că primarii ar trebui să-i atragă cu contracte de fidelitate şi anumite facilităţi, precum locuinţa de serviciu.
Datele oficiale arată că, din 2007 până în prezent, peste 12.000 de medici şi-au depus cereri pentru a pleca să lucreze în străinătate.
Ministrul sănătăţii, Cseke Attila, spune că plecarea medicilor este un fenomen absolut normal, apărut odată cu aderarea la Uniunea Europeană, iar România nu este singura ţară care s-a confruntat cu această situaţie.
"Această aderare a însemnat porţi deschise medicilor, aşa cum a însemnat şi pentru Ungaria, pentru Polonia şi pentru Cehia.
"În 2009, în Franţa existau 8.916 medici străini care profesau, din care 16% erau cetăţeni belgieni, 14% cetăţeni români, 12% germani, 10% algerieni şi 8% italieni", a mai afirmat ministrul sănătăţii.
Cseke Attila a explicat că şi anul acesta vor pleca medici în străinătate şi mult mai importantă este aplicarea unor măsuri care să diminueze acest fenomen ce nu poate fi stopat.
"Am redus rezidenţiatul la 36 de specializări, cu câte un an de zile; am prevăzut acum acest temei legal pentru autorităţile locale de a încheia contracte de fidelitate cu medicii, în schimbul unor avantaje oferite să-şi asigure serviciile acelui medic", a precizat ministrul.
Salarizarea, unul dintre motivele pentru care pleacă medicii
Secretarul general al Colegiului Medicilor din România, Viorel Rădulescu, spune că măsurile luate de autorităţi sunt insuficiente, iar cauzele exodului medicilor nu ţin numai de deschiderea graniţelor.
"Salarizarea este total necorespunzătoare pregătirii acestui corp profesional de elită şi lipsa dotărilor necesare pentru desfăşurarea activităţii.
"De asemenea, este înlăturarea noastră ca organizaţie de la deciziile care privesc corpul medical", a declarat Viorel Rădulescu.
Medicul Rădulescu spune că măsurile trebuie să aibă în vedere, în primul rând, o salarizare corectă.
"Trebuie acordată o salarizare corespunzătoare, aşa cum prevede Directiva Europeană, de trei ori salariul mediu pe economia naţională.
"Deci, salariul de pornire al unui medic ar trebui să fie undeva la 55 de milioane vechi, or la noi salariul de pornire este şapte milioane", a spus secretarul general al Colegiului Medicilor din România.
Medicii din România, "la mare căutare în străinătate"
Un proiect legislativ recent dă competenţe de practică limitate absolvenţilor facultăţilor de medicină, chiar dacă nu au promovat concursul de rezidenţiat.
Oana Tudorache, medic rezident, spune că este prea devreme să vorbească despre efectele produse de măsurile luate de autorităţi.
"Eu ştiu un singur lucru: până în anul III nici nu putem visa la gărzi plătite, ceea ce înseamnă că facem muncă voluntară multă şi grea.
"Mulţi pleacă încă din timpul rezidenţiatului, pentru că diplomele noastre sunt foarte bune, valabile, şi ne primesc cu braţele deschise. Aleargă după medici din România foarte multe ţări", a declarat medicul rezident, Oana Tudorache.
Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte plecarea medicilor este că ofertele de pe piaţa europeană sunt pentru aceleaşi specialităţi în care şi noi avem deficienţe de personal, respectiv chirurgie şi terapie intensivă.