”Măsurile despre care am vorbit noi ani de zile pentru împiedicarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sunt valabile și pentru toate celelalte virusuri”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: După doi ani de pandemie, de SARS-CoV-2, România traversează un sezon cu multe alte infecții respiratorii. Numărul îmbolnăvirilor cu gripă și viroză este în continuă creștere, spitalele sunt aglomerate, iar Camerele de Gardă sunt pline de oameni cu febră, frisoane și tuse. Datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile arată că la nivel național numărul infecțiilor respiratorii a depășit cu mult 100.000 de cazuri, cu aproape 50% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cătălin Cîrnu: Mai mult, aceleași date arată că numărul de infecții respiratorii la copii este, de asemenea, în continuă creștere, ceea ce pune o presiune suplimentară inclusiv pe sistemul medical. Discutăm despre toate întâmplările din această perioadă cu invitatul "Apelului matinal", doctorul Cătălin Apostolescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase "Matei Balș" din Capitală. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Cătălin Apostolescu: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Înainte de toate, după pandemia de SARS-CoV-2, care este situația în acest moment la dumneavoastră în spital?
Cătălin Apostolescu: În momentul de față, într-adevăr, spitalul este luat cu asalt de pacienți cu tot soiul de infecții respiratorii superioare. Atât COVID, cât și gripă, cât și toate celelalte virusuri de sezon.
Cătălin Cîrnu: Într-adevăr de sezon, ați spus bine, dar e o incidență mai mare în ceea ce privește, nu știu, o gripă față de o viroză? Nu cunoaștem exact termenii medicali.
Cătălin Apostolescu: Păi, toate bolile produse de virusuri se numesc viroze. Din aceste viroze se diferențiază câteva care au niște particularități. Vorbim de infecția SARS-CoV, pe care o știm deja de doi ani de zile. Vorbim de gripă, care este renumită că poate să evolueze către forme severe și poate să ducă chiar la deces. Și mai vorbim de infecția cu virusul sincițial respirator, care dă la copii în special forme severe de boală. Şi toate celelalte virusuri ale guturaiului, cum ar fi rinovirusurile sau coronavirusurile indigiene, ca să le spun așa.
Daniela Petrican: Care sunt formele de manifestare ale bolii, la ce să fim atenți și când trebuie să ne prezentăm de urgență la medic?
Cătălin Apostolescu: În primul rând este vorba de febră. Febră, durere de cap, dureri de muşchi și simptome respiratorii, cum ar fi tuse cu expectorație, mucoasă sau mucopurulentă, și în formele severe se poate ajunge la insuficientă respiratorie.
Cătălin Cîrnu: Sunt categorii de pacienți, nu știu, altele decât cele de până acum sau mai afectate, grupe de vârstă?
Cătălin Apostolescu: Sunt aceleași grupe, categorii de pacienți vulnerabili, pe care îi cunoaștem, mă refer la vârstele extreme, copiii mici și persoanele cu vârste foarte înaintate sau pacienții care au diverse alte boli cronice, care pot să împieteze evoluția unei astfel de viroze. Mă refer la cei cu boli cardiace, cu boli respiratorii, cu diabet zaharat sau pacienți care au boli care duc la imunosupresie.
Cătălin Cîrnu: Dacă am face o paralelă... Scuze, vă ascult.
Cătălin Apostolescu: Cu astfel de pacienți trebuie să avem o grijă deosebită. Şi vă dau un singur exemplu, în momentul de față suntem copleșiţi de numărul copiilor cu vârste foarte mici, o lună, două luni, trei luni, care vin cu gripă sau cu infecție cu SARS-CoV-2. Este clar că acești copii nu se duc singuri la mall.
Cătălin Cîrnu: Da.
Cătălin Apostolescu: Şi este o lipsă de responsabilitate din partea părinților care îi expun la astfel de situații.
Cătălin Cîrnu: Da, și dacă mergem prin mall, cred că fiecare dintre noi, măcar în treacăt așa, observăm că foarte puțin se mai poartă masca. E un accesoriu care nu ar trebui neglijat în această perioadă?
Cătălin Apostolescu: Da. Măsurile despre care am vorbit noi ani de zile pentru împiedicarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sunt valabile și pentru toate celelalte virusuri. Adică, să purtăm mască, să ne autoizolăm de la primele simptome, să evităm aglomerațiile inutile, nenecesare, și să ținem legătura permanent cu medicul de familie, că aici este o altă problemă. Spitalele sunt luate cu asalt pentru că și medicii de familie au fost și încă mai sunt în vacanță o mare parte dintre ei.
Daniela Petrican: Dar, spuneți-ne, există un efect sau o posibilă legătură între evoluția numărului de îmbolnăviri și vremea deosebit de caldă de afară, cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului?
Cătălin Apostolescu: Da, această vreme, care nu e nici de iarnă, nu e nici de vară, favorizează multiplicarea virusurilor. Virusurile se multimplică cel mai bine la o temperatură între 24 și 27 de grade și refer că această temperatură este atinsă în nas şi la începutul căilor respiratorii, pentru că aerul ajunge în plămâni încălzit la temperatura de 37 de grade. Dacă afară este cald, 20 de grade, atunci aerul se încălzește repede și virusurile nu au cum să se dezvolte. Dacă afară este foarte frig, 0 grade sau sub 0 grade, aerul se încălzește mai încet și iar virusurile nu pot să se multiplice. Această temperatură, asociată și cu umiditatea specifică sezonului, favorizează multiplicarea virusurilor.
Cătălin Cîrnu: Dacă am face o paralelă cu începuturile pandemiei de SARS-CoV-2 sau până să apară variantele, și ne referim strict la infecțiile respiratorii, care era situația în România și, mai ales, la Institutul "Matei Balș"?
Cătălin Apostolescu: Să vă aduc aminte, de exemplu, că epidemia SARS-CoV-2 a început în 2020, când ne aflam în plină epidemie de gripă. Spitale de boli infecțioase sunt obișnuite ca în această perioadă a anului să crească semnificativ numărul de infecții respiratorii. Nu putem spune în momentul de față că vorbim de epidemie, dar dacă lucrurile evoluează în ritmul ăsta, este posibil ca în două săptămâni să ajungem la epidemie de gripă.
Daniela Petrican: Şi există în acest moment riscul unei crize de medicamente de care să aveți nevoie pentru pacienți?
Cătălin Apostolescu: Evident că număr mare de pacienți se asociază și cu un consum crescut de medicamente. Cel puțin la nivelul institutului, în momentul de față nu resimțim astfel de probleme, dar știm, de exemplu, că pe piața internațională a medicamentelor se întâmpină niște probleme cu producerea anumitor precursori și, teoretic, există acest risc.
Cătălin Cîrnu: Da, tocmai de aceea trebuie să fim atenți la detalii. Aminteam ceva mai devreme despre măsurile de prevenție, o parte dintre ele, cum ar fi masca, de exemplu.
Cătălin Apostolescu: Da, și uitam să spun de cea mai importantă măsură de prevenție, vaccinarea.
Cătălin Cîrnu: Exact, aici voiam să ajung.
Cătălin Apostolescu: Avem vaccin și împotriva SARS-CoV, avem vaccin și împotriva gripei și recomandarea medicală este categorică în favoarea vaccinului.
Cătălin Cîrnu: Dar e târziu să ne vaccinăm acum, de exemplu, tot vorbea Daniela despre vremea de primăvară de afară?
Cătălin Apostolescu: Nu, nu e târziu. Chiar dacă, să zicem, ştim, de exemplu, că în momentul în care o persoană să vaccinează își atinge nivelul optim de imunitate cam în 14-21 de zile, dar dacă ar fi să facem o reducere la absurd și să admitem că cineva ia unul din aceste virusuri a doua zi după ce s-a vaccinat tot va avea parte de o evoluție mai ușoară bolii.
Cătălin Cîrnu: Am o curiozitate, pentru că mă gândesc că ați întâlnit foarte multe cazuri în ultimii doi ani, inclusiv cu persoane nevaccinate, mulţi susțin în continuare diverse teorii ale conspirației, ce v-au spus, de fapt, cei care au ajuns acolo, în spital, bolnavi destul de rău mă gândesc dacă ajungi la "Balș", despre vaccinuri? De ce nu s-au vaccinat? Pur și simplu, nu credeau în ele?
Cătălin Apostolescu: Din nefericire, plaja de răspunsuri este foarte largă, de la teoriile conspirațiilor până la tot soiul de poziții religioase și până la cea mai ipocrită situație în care persoana zice eu cred în vaccin, dar nu mă vaccinez, pentru că n-am timp sau așa mai departe.
Cătălin Cîrnu: Da, e ca în cazul accidentelor de circulație, se întâmplă, dar mie nu mi se va întâmpla. Cam așa aş sintetiza ideea. Mulțumim și să sperăm că nu vom intra într-o epidemie de gripă, vom avea medicamente în continuare și că va veni și gerul de Bobotează la un moment dat și se vor mai stinge focarele. Zi bună să aveți!
Cătălin Apostolescu: Sper. La revedere!
Cătălin Cîrnu: Medicul Cătălin Apostolescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase "Matei Balș" din Capitală, cu un semnal de alarmă, pentru că sunt foarte multe cazuri cu bebeluși, cu copii foarte mici, care, iată, sunt în spital din cauza infecțiilor respiratorii.