LIVE VIDEO RRA - Nicușor Dan: Supralărgirea bulevardului Prelungirea Ghencea va fi gata în doi ani

TEXT: Emisiunea: "Matinal" - Realizator: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Despre problemele Capitalei am tot vorbit aici, la "Matinal". Explicații se găsesc întotdeauna, însă soluțiile se cam lasă așteptate, fie că vorbim de traficul aglomerat, fie de avariile la rețeaua de termoficare sau gunoaie. Un sondaj CURS realizat anul trecut în luna decembrie, arată că 71% dintre cei chestionați cred că municipiul București merge într-o direcție mai degrabă greșită, iar 57% au o părere proastă despre activitatea primarului general. Vom elucida acum toate aceste date.

Cătălin Cîrnu: Iar primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, este alături de noi în studioul "Paul Grigoriu", din Casa Radio. Bună dimineața.

Nicușor Dan: Bună dimineața.

Cătălin Cîrnu: Suntem live și pe Facebook, dar și pe site-ul România Actualități. Înainte de toate, cred că ați parcurs mai bine de jumătate din perioada mandatului, nu? ca primar general al Capitalei, pentru că anul viitor sunt alegerile.

Nicușor Dan: Da. 2 ani şi jumătate din patru. Dar, apropo de ce ați vorbit mai devreme, s-a mai făcut un sondaj CURS acum vreo 3 săptămâni și lucrurile...

Cătălin Cîrnu: S-au mai îmbunătățit. Da. În programul dvs. promisiuni au fost, ca de fiecare dată. Până la urmă este absolut normal. Nu a sosit momentul să tragem linie, nici nu ne propunem. Bine că nu este campanie electorală, pentru că altfel nu ne-am fi întâlnit. Dar putem vorbi despre o rețea de termoficare modernizată, un trafic descongestionat. Ce mai avem? Semaforizare inteligentă, un metrou la suprafață, clădiri abilitate, consolidate și parcări. Înainte de toate, prima curiozitate: dvs., ca primar, o mai luați din când în când la pas prin prin București?

Nicușor Dan: Da.

Daniela Petrican: Cât de des faceți acest lucru?

Nicușor Dan: O fac destul de des şi mă întâlnesc cu oamenii.

Cătălin Cîrnu: Și, de regulă, când constatați ceva? Nu știu. Uite cum s-a întâmplat la noi, pe Bulevardul Timișoara, zilele trecute. Între timp s-a și astupat. Dăm de o groapă mare, ca șofer, așa, cum ați reacționa dvs. ca primar?

Nicușor Dan: Păi, sun la admistrația străzilor, dar multe din serviciile noastre - și acum o să centralizăm - au call center-uri în care oamenii pot să semnaleze, de exemplu pe tot ce înseamnă gropi în asfalt. În opinia mea, stăm destul de bine. Acum o să intrăm într-un contract pe reabilitare, 200 de străzi și de trotuare, dar acolo la străzi nu e o mare problemă. Dar, dacă e o problemă, există un call center la Administrația Străzilor și pe mail și se remediază în câteva zile.

Daniela Petrican: N-am putea spune același lucru, domnule primar, pentru că..., cred că o săptămână am tot vorbit aici la "Matinal"...

Cătălin Cîrnu: Probabil echipele au fost prinse, dar, în fine... Haideți să trecem la...

Daniela Petrican: În cele din urmă s-au rezolvat problemele. Ați spus că mergeți destul de des la pas prin Capitală, care este cheia să scăpăm de traficul aglomerat?

Nicușor Dan: Bun, în primul rând trebuie să vedem ce a generat traficul ăsta și el a fost general dezvoltare urbană total, total scăpat de sub control și de asta am pierdut foarte..., adică am consumat foarte mult timp din acest mandat de a pune capăt acestui fel de dezvoltare. Am reușit, în parte pentru că instituțiile, Inspectoratul de Stat în Construcții, mai ales, nu colaborează. Deci, degeaba tu faci lărgiri de străzi, semafoare, poduri, ș.a.m.d. dacă continui să permiți construirea de zone de 1.000 de apartamente în care nu e nicio școală și o grădiniță, pentru că vei fi sigur că 300 de de mașini vor pleca în fiecare dimineață de acolo ca să ducă copiii la școală, în mod firesc. Deci, asta este sursa. Acuma cum reușim - şi boala este lungă - cum reușim să rezolvăm asta? În primul rând, trebuie să facem ce au făcut toate orașele occidentale mari, pe care unii dintre noi..., merg în vacanță, să ducem, să convingem oamenii să folosească transportul în comun. Bineînțeles că nu îi convingi cu sloganuri, ci dacă el e curat, dacă ajunge la timp, dacă funcționează. Și am făcut niște pași în direcția asta, adică au început să vină cele 100 de tramvaie. Vă aduc aminte că nu s-au mai făcut după 89 comenzi de tramvaie noi, doar s-au făcut 17 la Úzina STB-ului. O să mai vină 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze, încă 20 de troleibuze, toate astea pe fonduri europene. Am ieșit acum în achiziție publică pentru toate macazurile liniilor de tramvai. Am ieșit în achiziție publică și avem oferte pentru 30 din cei 50 km de linie de tramvai care trebuie modernizaţi, o investiție foarte mare.
Deci, toate astea o să facă transportul public mult mai bun decât este și vestea bună este că cifrele, că avem avem cifre din momentul în care am pus totul, în fine, după ce am făcut biletul integrat cu metrou, vestea bună este că în primul trimestru din 2023 avem 30% mai mulți bucureșteni care folosesc transportul public decât în 2022.

Cătălin Cîrnu: Da, îmi amintesc de statistică. Acum e adevărat că și echipele de controlori parcă sunt mai des întâlnite când circuli cu mijloacele de transport în comun. Nu știu la nivelul traficului dacă situația s-a îmbunătățit. Mă gândesc că sistemele de monitorizare ne-ar putea spune dacă numărul autovehiculelor a scăzut, de exemplu, în această perioadă.

Nicuşor Dan: Aici nouă ne lipsește un instrument pentru care, acum câteva săptămâni, am lansat achiziția publică. Acest instrument se numește model de trafic și trebuie să fie parte a Planului de Mobilitate Urbană. Acesta este o bază de date, un soft care îți spune în orice moment câți oameni merg dintr-o zonă în alta orașului și câți folosesc diferite tipuri de transport.

Daniela Petrican: Eu, recunosc, sunt activă în mersul cu transportul în comun. Știți ce ne-ar lipsi? Niște benzi speciale?

Nicuşor Dan: Da. O parte din problemă se va rezolva când vor fi modernizate acele linii de tramvai de care vorbeam, de exemplu Bulevardul Mihalache, unde tramvaiul merge cu 7-8 km/h pentru că linia nu-i permite...

Cătălin Cîrnu: Se zguduie juma' de București!

Nicuşor Dan: În momentul în care o să ai modernizată linia de tramvai, atunci pe porțiunile comune și autobuzele și troibuzele care circulă pe acea zonă vor putea să folosească linia de tramvai.

Cătălin Cîrnu: Ceea ce nu se întâmplă acum pe Bulevardul Doina Cornea. Sper să nu dureze la fel de mult lucrările cum s-a întâmplat anul trecut, nu? Un an și pentru un kiloemtru și un pic! Aici sunt probleme legate strict de constructor sau de fiecare dată așa, e un șir de mici dificultăţi?

Nicuşor Dan: Este o boală pe care o avem de a nu afecta resurse serioase și a nu face o proiectare serioasă. Și atunci când se duc firmele de execuție în teren găsesc fel de fel de probleme. Asta s-a întâmplat la acel kilometru, pe Doina Cornea. Asta s-a întâmplat în Prelungirea Ghencea. Vă spuneam mai devreme, într-un kilometru au trebuit să fie date peste 80 de dispoziții de șantier de mici modificări ale proiectului tehnic, pentru că apăreau lucruri care nu fuseseră prevăzute la proiectare. Acum, pe contractele pe care o să le atribuim - așa cum am spus, au fost depuse oferte pentru achiziția publică pe linia de tramvai. Achiziția o facem pentru proiectare și execuție și atunci cel care execută, firma care execută, este responsabilă de proiectarea pe care el însuși o face; are șase luni pentru proiectare și 12 luni pentru execuție.

Daniela Petrican: Ați amintit de Prelungirea Ghencea. Am primit mesaje de la ascultători care întreabă care este stadiul organizării licitației pentru tronsoanele trei și patru din supralărgirea prelungirea Ghencea-Domnești.

Nicuşor Dan: Deci mai întâi, tronsonul doi e practic gata. Tronsonul unu o să fie gata în primăvara anului viitor. Pe tronsoanele trei și patru suntem gata cu împărțirea elementelor de cost, deci practic sunt cele patru bucăți de drum și al cincilea, care este linia de tramvai. Pe studiul de fezabilitate inițial erau elemente de cost la nivel general și a fost o muncă pentru ca ele să fie împărțite pe fiecare din aceste cinci elemente de infrastructură. Ele sunt gata, trebuie ca Consiliul General să le aprobe și după care o să facem, o să ieșim în achiziție publică.

Cătălin Cîrnu: Da, sunt în țara în care studiile de prefezabilitate, fezabilitate durează foarte, foarte mult. Licitațiile sunt la ordinea zilei. Estimați, așa, ca orizont de timp, când ar putea fi gata Bulevardul Prelungirea Ghencea? Să circulăm de la Stadionul Steaua până la pasajul de la Domnești?

Nicuşor Dan: Așa cum am spus, unu și doi vor fi gata în primăvara anului viitor. Probabil că achiziția publică pentru tronsoanele trei și patru se va finaliza undeva în toamna acestui an și, din momentul acela, cam încă un an şi jumătate, deci 2 ani din momentul ăsta.

Cătălin Cîrnu: Mă gândesc că, dacă tot vorbim de Prelungirea Ghencea, se va lucra și la toate celelalte rețele și mai ales la sistemul de termoficare? - să facem trecerea cu problemele pe care le-am avut în ultima perioadă. Nu se va mai sparge asfaltul după, nu?, cum se întâmplă uneori?

Nicușor Dan: Asta este dificultatea de a face lărgiri sau, în fine, lucrări mari la o șosea din oraș, pentru că sub ea sunt toate rețelele, trebuie să muți... Dacă vorbim de Prelungirea Ghencea, numai pe curent electric sunt trei rețele. Dacă vorbim... de termoficare, mă întrebați?

Cătălin Cîrnu: Da, trebuie să vorbim, pentru că...

Daniela Petrican: Mulți se întreabă dacă va fi mai bine, va fi mai cald iarna următoare, vom avea apă caldă...

Cătălin Cîrnu: Iar ibricul a devenit laitmotivul ultimilor doi ani.

Daniela Petrican: Sau trecem la centrale de apartament.

Nicușor Dan: Bun. În primul rând că, după mulți ani în care a fost tot mai rău, din iarnă în iarnă a fost ceva mai bine. Deci, iarna pe care tocmai am trecut-o a fost mai bună din punctul de vedere al serviciului, decât iarna precedentă și mai bună decât... Vă aduc aminte că în primul an de mandat, deci în iarna 2020 spre 2021, înainte de Crăciun, a fost o uriașă avarie și jumătate din București n-a avut căldură în plină iarnă vreo două săptămâni. Am avut în iarna care a trecut, cea mai friguroasă lună a fost februarie și funcționarea a fost foarte bună, în sensul că am avut zile întregi în care n-am avut avarii și toată lumea a avut căldură. Cu apa caldă, în fine, au mai fost lipsă de parametri. E o boală grea care necesită timp pentru a fi rezolvată. Pe de o parte, am mărit numărul de kilometri pe care i-am făcut, pe care i-am schimbat, am ajuns la 32 în ultimul an, iar anul ăsta o să deschidem vreo 20 de șantiere, spre deosebire de cinci-șase care au fost anul trecut. Am montat acea centrală, provizoriu, prima oară când se pune o centrală după Revoluție, în zona Titan. Deci, noi am avut, așa cum era sistemul construit, am avut două centrale mari în sud, două centrale mari în vest și două centrale mari în nord-est, la care am renunțat, din păcate. Și acum, prima oară am pus această centrală provizorie la Titan, a fost gata în jur de 1 februarie, dacă-mi aduc bine aminte, și ea a echilibrat foarte bine sistemul și asta a ajutat ca în februarie să funcționeze mai bine. Anul ăsta vrem să - și deja am făcut toate formalitățile, chiar azi la ora 12:00 avem o întâlnire cu producătorii de centrale - vrem să mai mutăm 20 de centrale mai mici pe puncte termice, care sunt capete de rețea.

Daniela Petrican: Deci nu recurgem la centralele de apartament.

Nicușor Dan: Acum, asta e o decizie individuală, însă pentru mine...

Daniela Petrican: Bine, forțat de împrejurări...

Nicușor Dan: ... pentru mine, ca primar, vreau să spun că noi avem în momentul de față, deservim 550.000 de apartamente. Pentru aerul din București ar fi o catastrofă ca 550.000 de apartamente să treacă de la încălzirea centralizată, unde ai niște CET-uri la marginea orașului, cu niște turnuri înalte de la care, în fine, factorii de poluare se duc în afara orașului, la centralele de apartament.

Cătălin Cîrnu: Dar despre poluare? Bucureștiul știu că era sub o procedură de infringement. Au mai fost ceva soluții găsite între timp?

Nicușor Dan: Din nou, aici, dacă vorbim de poluare, înainte de a face bine, trebuie să nu facem rău. Și vă aduc aminte că prin acele PUZ-uri de sector, adică modificarea regulamentului de construire în oraș, vreo 600 de hectare de spațiu verde urmau să dispară, PUZ-uri care au fost votate în perioada 2018-2020, între timp, patru din șase au fost anulate definitiv de instanță și celelalte sunt în procedură. Deci, trebuie să ne ținem și - din nou, pentru că suntem în momentul ăsta, vă informez că este o dezbatere care a început în Senat și va urma în Camera Deputaților pe Codul urbanismului - și aici, din nou, vin șopârle din astea care vorbesc de spațiile verzi din orașe. Trebuie să fim atenți la asta. Poluarea este strâns legată de trafic. Deci, când vom reuși să rezolvăm traficul, vom rezolva și poluarea din București. Și ca să rezolvăm traficul, așa cum am spus, trebuie: una, să mergem pe transport public, doi, acea semaforizare inteligentă, și dacă sunteți curioși pot să vă spun pe unde suntem. Azi 12 mai și azi sper să se pronunțe în sfârșit Curtea de Apel pe o contestație care ne-a ținut cinci luni cu atribuirea studiilor de fezabilitate și, de asemenea, taxarea parcării.

Cătălin Cîrnu: Da, sunt bani colectați, apropo de statistici.

Nicuşor Dan: Şi este o descurajare a traficului în zona centrală.

Cătălin Cîrnu: Întrebarea e tot de la un ascultător, Bucureștiul are ape termale. Se gândește Primăria că ar putea fi o sursă, așa cum se întâmplă prin vestul țării, pentru rețeaua de termoficare măcar?

Nicuşor Dan: Sunt două surse alternative de energie și pentru asta sunt în momentul de față, se fac studii la..., noi avem atât Compania Termoenergetica, cât și o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, care este interfața între Primărie și Termoenergetica și se fac în momentul acesta studii pe două direcții, ape geotermale și mari pompe de căldură. O să vedem ce ne dau aceste studii. Eu sunt relativ optimist, dar până în momentul în care vom ..., cu toate studiile și cu toate astea mai durează trei, patru ani, până când să funcționeze efectiv.

Daniela Petrican: Foarte pe scurt, am să vă rog să ne spuneți, vom vorbi din nou despre trafic imediat, să ne spuneți cum stăm la capitolul parcuri? A venit vremea să ieșim în parcuri. Sunt pregătite, vor arăta mai bine vara aceasta?

Cătălin Cîrnu: Mai ales că ne leagă Cișmigiul...

Daniela Petrican: Exact.

Cătălin Cîrnu: ... de la Casa Radio până la Primăria Capitalei ne putem bucura de o plimbare prin Cișmigiu.

Nicuşor Dan: Da, am făcut după ce..., în fine am reușit să echilibrăm financiar instituția, am început să facem în ordine acele investiții de care parcurile din București au nevoie. Dacă vorbim de Cișmigiu, cea mai mare este reabilitarea Podului Mare, care s-a terminat. Nu s-a mai făcut de 100 de ani, de când s-a făcut podul și cădeau bucăți din el la propriu. În Parcul Tineretului am asfaltat, în fine, am reabilitat 3 km în jurul lacului, care, în opinia mea, nu s-au mai făcut de prin anii 70 și continuăm să facem. Deci o să terminăm Parcul Tineretului anul acesta. Pe celelalte parcuri e puțin mai greu, pentru că avem nevoie de..., toate celelalte care sunt la noi Carol, Herăstrău, Cișmigiu sunt monumente istorice și pentru orice fel de intervenție avem nevoie de avizul Ministerului Culturii, dar și acolo avem..., pe Parcul Carol o să schimbăm sistemul de irigații și abia după ce schimbăm sistemul de irigații o să intrăm să facem și aleile. Am început să schimbăm toate locurile de joacă. Am făcut-o deja în Parcul Circului, urmează Cișmigiu și urmează toate celelalte. Nu anul ăsta, dar până la jumătatea anului viitor o să fie schimbate toate locurile de joacă. Cam astea sunt. Aici, la parcuri am fost într-o situație de care trebuie să vorbim. Administrația precedentă, fără să dăm pe politic...

Cătălin Cîrnu: Evident.

Nicuşor Dan: Administrația precentă a mutat activitatea de la administrația noastră, ALPAB, către companiile municipale. Companiile municipale funcționau cu niște prețuri care erau nesustenabile, în general, nu numai cele care se ocupau de parcuri, și atunci am fost nevoit să le..., să desființăm aceste companii; și a fost o perioadă de tranziție în care realmente n-am avut destui oameni care să facă curățenie, să tundă iarba. Și, în sfârșit, și problema cu achizițiile publice, a durat mai mult de un an de zile ca să desfășurăm achiziția publică, ca să avem în sfârșit oameni care să facă curat în parcuri.

Cătălin Cîrnu: Până tundem iarba or să apară și țânțarii. Dar suntem în legătură cu Alex Lancuzov. Da. Cel mai prolific informator din trafic. Salutare, Alex.

Reporter: Bună dimineața.

Cătălin Cîrnu: Care e situația pe șoselele din țară? Dacă s-a întâmplat ceva sau dacă totul este în regulă.

Reporter: Da, sunt restricții. Este primul sfârșit de săptămână cu restricții la Podul de la Bănești, pe DN1 Valea Prahovei. Așteptăm să se formeze cozi destul de mari în a doua parte a zilei. Trei restricții și pe Autostrada Soarelui, cea mai importantă la Podul de la Fetești. Lucrările se prelungesc și în iulie. Sunt cozi mari pe Centura Capitalei, mai ales pe segmentul de sud, pe tronsoanele cu șantiere, la pasajele de la Berceni și Popești-Leordeni. Cel de la Popești-Leordeni-Oltenița va fi deschis în cel mult o lună, iar la Berceni 15 iunie este termenul limită.

Reporter: Cât privește Capitala, profit de ocazie să îi adresez o întrebare primarului general. Bună dimineața, domnule primar general!

Nicușor Dan: Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: Încearcă, una singură, să știi.

Reporter: Una singură. L-am ascultat puțin mai devreme pe primarul general spunând că vor veni autobuzele electrice. Da, le așteptăm. Suntem totuși la a patra licitație, dacă nu greșesc. Am consultat puțin mai devreme site-ul CNSC și văd că s-au trimis încheierile la contestația producătorului din Turcia, care inițial a fost declarat câștigător, apoi descalificat. Concret, domnule primar general, când estimați atribuirea contractului pentru cele 100 de autobuze electrice, având în vedere că se apropie vara și vom avea saună în autobuzele vechi?

Nicușor Dan: Da. Deci, după cum știți, acolo au fost trei achiziții care au eșuat, aceasta, cea de-a patra, a avut în sfârșit oferte, pentru că în prealabil am reactualizat indicatorii, ca să ținem cont de evoluția prețurilor din piață. A fost declarat un prim câștigător firma din Turcia. A fost o contestație care a fost admisă, după aceea, Curtea de Apel a confirmat admiterea acestei contestații, pentru că pe anumiți parametri a fost o discuție foarte, foarte tehnică - a fost, dacă un laborator de încercări pentru diferiți parametri ai acestor autobuze era acreditat de Uniunea Europeană sau era într-un parteneriat cu ceva acreditat de Uniunea Europeană. Foarte, foarte tehnic. Ăsta a fost motivul pentru care s-a admis contestația. Acum că toate aceste lucruri s-au terminat, s-a trimis deja către a doua firmă care se numește BMC. Firma urma să vină cu toate documentele pe care, în prima fază, a spus că le are și e o chestiune de săptămâni până când vom semna contractul cu ei.

Cătălin Cîrnu: Bun, e perfect, Alex. Rămânem optimiști că vor apărea și autobuzele electrice prin Capitală. Da, timpul trece repede. Un singur aspect sau, de fapt, o singură idee, domnule primar general. Sportul în București se regăsește mai ales la nivelul clubului CSM. Acum poate o să par tranșant, dar CSM București, prin echipa de handbal în primul rând feminin, primește ceva bani de la buget și vă întreb dacă n-ar fi fost mai nimerit, nu de acum, ci cu ani în urmă, să construim o sală polivalentă, decât să susținem o echipă profesionistă de handbal cu 3 milioane parcă, nu, de euro anual.

Nicușor Dan: Da. Banii pe care îi dăm noi la CSM sunt 14 milioane de lei în fiecare an, în ultimii 3 ani, de când sunt eu aici...

Cătălin Cîrnu: Clubului CSM Bucueștiau doar echipei de handbal?

Nicușor Dan: Echipei de handbal.

Cătălin Cîrnu: Ok, deci aproape 3 milioane de euro.

Nicușor Dan: Da. Așa, și nivelul sponsorizărilor pe care ei reușesc să le atragă a crescut foarte mult, a crescut de undeva de la 100.000 euro și a ajuns la vreo 600.000 euro în momentul ăsta. Ăștia sunt, din nou, bani care se duc către echipa de handbal. Eu cred că Bucureștiul, în primul rând, că toată lumea vorbește de banii care se duc la CSM București, dar...

Daniela Petrican: Având în vedere și performanțele care cam lasă de dorit, se merge în continuare pe același sistem...

Nicușor Dan:... dar eu vă invit să ne uităm și la bugetele celorlalte echipe din Liga Florilor, din Liga Națională de Handbal, care sunt apropiate și echipe care nu au prezența pe care a avut-o CSM în Liga Campionilor. Acum, peste tot în Europa, handbalul este finanțat de autorități locale, mai mulți sponsori decât în România, dar în esență finanțat de autorități. Eu cred că e un lucru bun că lucrul ăsta se întâmplă și la București, și la CSM, și la Rapid, care e finanțat de Ministerul Transporturilor, și la Bistrița, care e finanțat de Consiliu Local sau Județean, nu știu exact, pentru că așa stimulăm oamenii să vină către sport.

Cătălin Cîrnu: Știți ce e interesant? Oradea, Cluj-Napoca au săli noi și nu au echipe la nivelul acesta. Încă o dată, nu suntem tranșanți, dar până la urmă, întrebarea este: Bucureștiul în 2023 nu are o sală nouă? Daniela Petrican: O sală polivalentă.

Nicușor Dan: O să aibă, o să aibă. Este un proiect...

Cătălin Cîrnu: Asta aud sau auzim de ceva vreme, și de la predecesorii dumneavoastră.

Nicușor Dan: Da, problema este cu locația. Din nou, a fost făcut un studiu de fezabilitate care a spus că o locație foarte bună este - asta e concluzia studiului - este lângă Arena Națională, în complex.
Toți urbaniștii și arhitecții pe care i-am consultat îmi spun că este o idee nefericită și intuitiv este nefericită, pentru că știm ce se întâmplă la meciurile de fotbal, cum un întreg cartier este blocat. Nu este acolo locația potrivită. Ăsta e motivul pentru care investiția n-a început așa cum a început la Flamaropol.

Cătălin Cîrnu: Da, e vestea bună, apropo de sport, cu patinoarul Mihai Flamaropol. Sunt sigur că am fi putut discuta, dacă mai intram în direct și cu ascultătorii, probabil rămâneam până diseară împreună. Oricum, vă mulțumim pentru prezență alături de noi.

Daniela Petrican: Da, și poate că vă interesează, domnule primar și cum va fi vremea astăzi, pentru că ați spus că mergeți la pas prin Capitală.