Live VIDEO: Premierul Nicolae Ciucă la finalul vizitei de la Bruxelles

Nicolae Ciucă: Mulţumesc. Bună ziua! Am încheiat cu puțin timp în urmă vizita pe care am desfășurat-o ieri și astăzi la Bruxelles, atât la instituțiile europene, cât și la NATO. Am avut o serie de întrevederi importante și substanțiale pe parcursul celor două zile. Ieri, o cină de lucru cu preşedintele Consiliului Euopean, Charles Michel, astăzi ziua a fost dedicată, în mare măsură, discuțiilor la Comisia Europeană, unde am avut întrevederi cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președinții Valdis Dombrovskis, Frans Timmermans, Margrethe Vestager, precum și cu Adina Vălean, comisarul european pentru transport. De asemenea, astăzi am avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Am apreciat în mod deosebit substanța discuțiilor avute, precum și deschiderea și receptivitatea tuturor interlocutorilor pentru menținerea unui dialog activ cu guvernul României. Am încrederea că aceste prime întâlniri pe care le-am avut de la preluarea mandatului de premier pun bazele unui dialog deschis și constant în perspectivă, guvernul României fiind ferm angajat pentru consolidarea acestui dialog și am dorit să transmit cu claritate acest mesaj, cu ocazia acestei vizite. În cazul întrevederilor avute, unul dintre mesajele principale pe care le-am transmis tuturor interlocutorilor s-a referit la susținerea fermă pe care România o acordă eforturilor de avansare a politicilor europene, pentru a putea întări reziliența Uniunii, pornind de la lecțiile pe care le-am desprins din experianța recentă a pandemiei.

Criza recentă ne-a condus la o concluzie clară: Uniunea și statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumente și soluții eficiente, care să permită să fie mai bine pregătite în fața oricăror provocări sau crize în viitor, iar România este pregătită să contribuie activ la definirea acestor instrumente și mecanisme de cooperare în plan european. Consider că aceste mesaje de angajament european sunt cu atât mai importante cu cât la 1 ianuarie, anul viitor, România va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar apartenența noastră la Uniune a adus și continuă să aducă beneficii importante românilor și societății românești.

La 15 ani de la aderare, România este un actor implicat în dezvoltarea proiectului european, susținând avansarea acesteia pe baze solidare, inclusive și coezive, în deplin respect pentru valorile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, în beneficiul cetățenilor europeni și, bineînțeles, cetățenilor români. În acest spirit, am reamintit interlocutorilor europeni faptul că România va rămâne, în continuare, un partener de încredere și profund dedicat proiectului european, adâncirii integrării și consolidării Uniunii. De asemenea, am prezentat interlocutorilor prioritățile guvernului pentru perioada următoare, referindu-mă în special la eforturile de gestionare a pandemiei și de continuare a campaniei de vaccinare la obiectivele vizând implementarea de reforme necesare relansării economiei românești, prin stimularea investițiilor și realizarea infrastructurii de bază în multiple domenii.

De asemenea, am informat cu privire la adoptarea de către guvern a proiectului bugetului pentru anul 2022, evidențiind preocuparea noastră pentru menținerea stabilității fiscal-bugetare în linii și cu angajamente asumate de România în ceea ce privește revenirea în limitele Pactului de stabilitate și creștere. Am avut un schimb de opinii și pe tema implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și despre eforturile de pregătire la nivel național a cadrului de implementare a fondurilor europene de care beneficiază România prin noul buget al Uniunii Europene, pe perioada 2021 - 2027. În dialogul cu preşedintele Von der Leyen și vicepreședintele Dombrovskis am abordat pe larg aspecte vizând prioritățile României în privința redresării economice și asigurării stabilității fiscal-bugetare pe termen mediu.

În discuțiile cu președintele Charles Michel și cu președinta Von der Leyen am insistat și asupra necesității unei decizii cât mai rapide referitoare la aderarea României la Spațiul Schengen. Am mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul clar și constant pe care ni l-a oferit pentru realizarea acestui obiectiv, care trebuie concretizat cât mai curând și pentru care România a îndeplinit deja condițiile cerute de acquis-ul european. Am menționat, totodată, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut, obiectivul foarte important pentru România al finalizării MCV și am reiterat angajamentul prevăzut în programul de guvernare de realizările reformelor în acest scop.

Am discutat și despre cele două procente de tranziție asumate la nivelul Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și în domeniul digital. Am transmis că România susține obiectivele Uniunii Europene privind aceste procese, dat fiind că ele creează oportunități deosebite de dezvoltare și de orientare spre o economie a viitorului. În același timp, am exprimat așteptarea guvernului României ca implementarea acestor obiective să fie concepută de o manieră echilibrată, luând în considerare faptul că nu toate statele membre au același punct de plecare și că reformele vizate presupun eforturi economice, sociale și financiare care nu sunt deloc de neglijat.

De asemenea, în contextul discuției privind tranziția verde am reiterat faptul că pentru România gazul natural și energia nucleară continuă să reprezinte două componente de bază ale mixului energetic național, fiind imperativă menținerea rolului lor pe parcursul acestei tranziții către o economie neutră din punct de vedere climatic. În legătură cu tranziția digitală, în întrevederea cu vicepreședintele Vestager, am subliniat așteptarea noastră privind realizarea unei convergențe digitale reale în cadrul Uniunii Europene, atât prin realizarea de investiții în infrastructura digitală, cât și prin dezvoltarea de competențe în acest domeniu pentru cetățenii din toate statele membre.

Am prezentat, totodată, în discuțiile pe care le-am avut cu președinții Michel și Von der Leyen, evaluările noastre asupra situației din vecinătatea estică a Uniunii Europene, pledând pentru un mesaj unitar și ferm din partea Uniunii în raport cu acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina și zona Mării Negre. Am subliniat, de asemenea, importanța strategică a relației transatlantice pentru promovarea obiectivelor împărtășite și gestionarea provocărilor comune. Am salutat și importantele rezultate ale summitului Parteneriatului Estic din 15 noiembrie anul curent și am informat cu privire la proiectele implementate și perspectivele avute în vedere de România în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, precum și în sprijinirea reformelor democratice ample avute în vedere de executivul de la Chișinău, respectiv pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova.

Nu în ultimul rând, în cadrul reuniunii cu doamna comisar Vălean, am reamintit prioritatea acordată la nivel național proiectelor de infrastructură, având în vedere contribuția acestora la dezvoltarea economică a României. După cum ați putut constata, am abordat numeroase subiecte de interes în raport cu prioritățile României și cu agenda europeană. Tocmai de aceea, reiau ceea ce menționam și la începutul acestor declarații, consider că acest schimb de opinii ne-a oferit deopotrivă elemente de substanță, pe care vom putea să construim în continuare în dialogul nostru constant cu Comisia Europeană din perioada următoare.

De asemenea, după cum precizam la începutul intervenției, programul vizitei a inclus și o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În mod previzibil, am discutat în detaliu depsre situația de securitate pe flancul estic și despre dezvoltarea noului concept strategic al Alianței, ce urmează să fie adoptat la Summitul de la Madrid, din vara anului viitor. Tensiunile pe frontiera ruso-ucraineană și situația de securitate la Mare Neagră justifică o consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare pe întreg flancul estic, de la nord la sud, într-o manieră coerentă, echilibrată și unitară.

Am reiterat și nivelul de ambiție ridicat al României pentru un nou concept strategic, care să asigure consolidarea rolului și profilului Alianței în următorii 10 ani, din perspectiva dimensiunii politice a Alianței, asigurării unei posturi militare solide și avansării relațiilor de parteneriat ale NATO. Am susținut că scopul primordial al viitorului concept este să asigure că NATO rămâne puternică, eficientă și unită, pentru a putea livra securitate și stabilitate statelor membre și cetățenilor acestora, subliniind prioritatea care trebuie acordată apărării colective ca sarcină primară a Alianței. Vă mulțumesc.

Reporter: /.../

Nicolae Ciucă: Tocmai acestea au fost argumentele pentru care am abordat acest subiect, pornind de la faptul că până în acest moment, practic, reperele tehnice pe care noi ni le-am asumat în vederea aderării la Spațiul Schengen au fost îndeplinite și am considerat că este bine să menționez că acest subiect reprezintă o prioritate pentru guvernul României și am solicitat ca în continuare să fim în măsură să coordonăm eforturile pe care le facem la nivel național, pe care le facem la nivelul instituțiilor europene și, de asemenea, am discutat nevoia ca țara noastră să fie în măsură să discute cu fiecare stat membru, astfel încât să convingă de faptul că în acest moment am îndeplinit criteriile şi continuăm să ne consolidăm astfel încât să putem să aderăm la Spaţiul Schengen.

Reporter: Bună ziua! Daniela Coman, Radio România Actualităţi - Ce mesaj aţi primit din partea oficialilor europeni privind monitorizarea în continuare a României pe justiție? Când va fi ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare și ce trebuie să mai facă România pentru a-şi atinge acest obiectiv? Mulțumesc.

Nicolae Ciucă: Cu puțin timp în urmă mnistrul Justiției,Cătălin Pedoiu, a fost în vizită aici la Bruxelles. A avut o întâlnire cu comisarul european pentru justiție, doamna Jourová, și din tot ceea ce s-a desprins la finalul întâlnirii a rezultat foarte clar că o serie din măsurile care sunt cuprinse în PNRR, și aici trebuie să spunem foarte clar că măsurile vizează un set de reforme și un set de investiții, iar reformele sunt la nivel guvernamentali, iar între ele sunt cuprinse și cele care fac referire la justiție și, implicit, la Mecanismul de Control și Verificare, și în sensul acesta am precizat că una dintre primele decizii importante pe care guvernul le-a luat a fost tocmai aceea de a aproba Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2021-2025 și, desigur, sunt o serie întreagă de alte măsuri pe care le-am discutat cu ministrul şi le-am discutat și cu oficialii europeni cu care m-am văzut legat de reformele ce vizează legile justiției și celelalte elemente de adaptare și reglementare, în conformitate cu instituțiile europene de justiție. Ca atare, în momentul în care toate acestea vor fi fost îndeplinite, avem garanția că va fi analizată ridicarea MCV-ului la nivelul țării noastre. Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! Florin Ştefan, de la Agerpres - Aş avea două întrebări, dacă se poate. Prima este legată de întrevederea dumneavoastră cu doamna Ursula von der Leyen, a fost prima dumneavoastră întrevedere cu președinta Comisiei Europene. M-ar interesa care este principalul mesaj pe care vi l-a transmis, principala așteptare pe care o are Ursula von der Leyen din partea guvernului dumneavoastră. În al doilea rând v-aș întrebați, aţi spus mai devreme, aţi subliniat importanța pe care România vrea să o aibă, gazul și energia nucleară, în timpul tranziției ecologice, m-ar interesa ce semnale ați primit. Ce șanse există ca gazul și energia nucleară să facă parte din actul delegat pentru taxonomie? Dacă România va iniția, știu eu, la nivel bilateral contacte cu țări care să permită includerea acestor două tipuri de energie în actul delegat pentru taxonomie. Mulțumesc.

Nicolae Ciucă: Am înțeles. Vă mulțumesc. Mesajul şi esența discuțiilor pe care le-am avut cu doamna președinte Von der Leyen au vizat elementele legate de criza COVID. Este cu adevărat o preocupare majoră vizavi de modul în care fiecare stat membru și Uniunea în ansamblu este în măsură să gestioneze pandemia de COVID-19 și, de asemenea, am discutat impactul pe care noul val al variantei Omicron îl are deja într-o serie din țările Europei, primind un semnal că trebuie să fim cu adevărat pregătiți pentru ceea ce înseamnă impactul pe care acesta îl va avea și la nivelul țării noastre, discutându-se și despre un interval de timp, probabil nu mai mare de trei săptămâni, în care el va fi prezent și în zona țării noastre. Ca atare, principalul subiect de discuție a fost legat de modul în care noi suntem pregătiți să gestionăm cel de-al cincilea val. Şi, desigur, au fost discuții legate de modul în care decurge campania de vaccinare și de necesitatea ca la nivel guvernamental și al instituțiilor de specialitate, și aici insist, instituțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății să poată să aibă o comunicare și să convingă din punct de vedere profesional necesitatea ca populația să se vaccineze, fiind, practic, singurul instrument prin care cu certitudine, așa cum am putut să desprindem din ceea ce s-a întâmplat, nu ne protejează de a ne infecta, în schimb ne protejează să trecem mai ușor prin boală și să nu avem atâtea cazuri, așa cum am avut în perioada valului 4, când zeci de mii de români și-au pierdut viaţa.

De asemenea, cel de-al doilea subiect a fost legat de PNRR și de modul în care noi suntem pregătiți să armonizăm instrumentele la nivel național cu cele pe care Uniunea le pune la dispoziție și am primit astfel garanții că acolo unde avem nevoie vom primi asistență tehnică din partea Uniunii Europene să putem să operaționalizăm tot ceea ce presupune mecanismele și autoritățile de management pentru a putea să absorbim fondurile europene și, de asemenea, am discutat că PNRR-ul reprezintă o componentă, dar sunt și celelalte fonduri din cadrul multianual de finanțare la nivelul Uniunii Europene, care sunt la dispoziție, care trebuie să constituie de asemenea o prioritate pentru guvernul României.

Şi ele vă pot spune că în momentul de față constituie o prioritate. Am gândit și suntem foarte aproape să luăm o decizie astfel încât să identificăm la nivel guvernamental acea structură care poate să gestioneze tot ceea ce înseamnă monitorizarea, coordonarea și verificarea modului în care aceste mecanisme devin operaționale. Nu ne putem permite să pierdem această șansă, avem deja 12 miliarde de euro din fondurile de coeziune care trebuie cheltuite într-o perioadă foarte scurtă de timp. Sunt fondurile care vin pe această axă a PNRR-ului, plus fondurile europene din Cadrul Multianual de Finanțare. Este un ansamblu de oferte, care presupune de la sine un ansamblu și mai mare de măsuri de implicare și de responsabilitate a fiecăruia dintre noi să putem să ne atingem acest obiectiv. Şi trec și vă răspund și la cea de-a doua întrebare, pentru că am explicat că măsurile care se iau la Bruxelles nu trebuie să impacheteze asupra cetățenilor europeni. De aceea am și spus că nu toate țările pornesc de la același nivel atunci când vine vorba de implementarea măsurilor, iar în ceea ce privește taxonomia și asigurarea perioadei acesteia de tranziție în care noi avem nevoie în continuare de folosirea resurselor de gaz și asigurarea energiei electrice prin componenta nucleară am primit garanții că, nefiind luată încă o decizie, în schimb sunt în proces și foarte aproape să se ia o decizie în acest sens, vom beneficia de această perioadă de tranziție în care putem să folosim împreună gazul și energia nucleară. Vă mulțumesc.