LIVE VIDEO - Comemorare Pogrom: Şedinţa plenului reunit al Parlamentului

LIVE VIDEO: Ședinţă solemnă a camerelor reunite, dedicată comemorării victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941.

UPDATE: TEXT (transcrierea RADOR)

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (30 iunie, ora 14:11) - Realizator: S-o ascultăm pe preşedinta Senatului, Anca Dragu, cea care conduce această şedinţă solemnă a parlamentului.
Anca Dragu: Am să adresez câteva cuvinte în deschiderea acestei şedinţe comune.
Realizator: Anca Dragu se îndreaptă către microfon pentru a rosti un discurs în deschiderea acestei şedinţe solemne a parlamentului în care se comemorează victimele pogromului de la Iaşi din iunie 1941.
Anca Dragu: Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule prim-ministru, domnule preşedinte Emil Constantinescu, stimaţi reprezentanţi ai cultelor religioase din România, distinşi membri ai Corpului Diplomatic, domnule comisar federal Felix Klein, doamnelor şi domnilor senatori, deputaţi, membri ai Guvernului României, onoraţi invitaţi, şedinţa solemnă care ne reuneşte astăzi în Parlamentul României simbolizează omagiul nostru adus evreilor ieşeni, victime nevinovate, oameni care au avut de suferit şi care au pierit din cauza politicilor discriminatorii, rasiste şi antisemite, promovate de regimul totalitar în vara anului 1941. Este deopotrivă un moment de introspecţie şi meditaţie, un moment prin care ne asumăm în mod direct acest eveniment tragic din istoria ţării noastre, dar în acelaşi timp, reprezintă şi o formă de conştientizare şi de recunoaştere a consecinţelor istorice cauzate de atitudini rasiste şi xenofobe. Pogromul de la Iaşi poartă şi astăzi, la 80 de ani distanţă, o puternică încărcătură istorică. Învinuirea pe nedrept, arestările, execuţiile şi torturarea evreilor ieşeni, concetăţeni de-ai noştri, rămân fapte a căror justificare nu putem s-o acceptăm nici acum. Aceste acţiuni au dat amploare totalitarismului şi consecinţelor sale devastatoare pentru societate. Dramele suferite de victimele acestui masacru şi ale ororilor petrecute pe străzile Iaşiului, la ordinul autorităţilor de la acea vreme, rămân fragmente dureroase în istoria noastră, fragmente pe care nu le putem şterge, pe care trebuie să le recunoaştem şi să ni le asumăm. Acestea reprezintă obligaţii morale, care vor ajuta toate generaţiile tinere să conştientizeze şi să respecte valorile toleranţei şi principiile democratice şi ale statului de drept. Noi, ca ţară, am făcut paşi importanţi în direcţia recuperării istoriei şi asumării memoriei, iar inaugurarea Muzeului Pogromului de la Iaşi, alături de celelalte edificii culturale, reprezintă un catalizator important pentru promovarea celor mai importante lecţii din urma acestui eveniment: drepturile fundamentale ale omului şi responsabilitatea civică care nu sunt negociabile. Doamnelor şi domnilor, niciodată şi niciunde nu trebuie să mai fim martorii antisemitismului şi xenofobiei, indiferent de forma şi de gradul în care acestea se manifestă. Purtăm în spate o istorie grea, o greşeală uriaşă care nu a iertat nici ţara noastră şi tocmai greutatea ei trebuie să ne facă mai puternici în a combate acest flagel. Vă mulţumesc.
Realizator: Preşedinta Senatului, Anca Dragu, spunea că şedinţa solemnă simbolizează omagiul adus evreilor ucişi la Iaşi, victime nevinovate care au pierit din cauza regimului totalitar din 1941.

-: Invit la tribună pe Excelenţa Sa, domnul Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Realizator: La şedinţa solemnă aici, în parlament, participă, printre alţii, şi fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, iar acum să-l ascultăm pe liderul PNL, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor:

Ludovic Orban: Doamnă preşedinte a Senatului României, domnule prim-ministru, domnule preşedinte Emil Constantinescu, Excelenţele Voastre domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, onorată asistenţă, ne amintim astăzi de unul dintre cele mai întunecate episoade ale istoriei României în secolul XX: pogromul săvârşit din ordinul celor mai înalte autorităţi ale regimului antonescian, o înfiorătoare operaţiune de exterminare prin asasinat în masă, teroare şi tortură căreia în urmă cu 80 de ani le-a căzut victimă populaţia evreiască din Iaşi şi din alte oraşe din Moldova acelor vremuri întunecate. Într-o astfel de zi cred că trebuie să ne punem umanitatea, compasiunea, inima și mintea deopotrivă la încercare pentru a înțelege semnificația comemorării pe care o săvârșim astăzi. Vorbesc despre umanitate și despre inimă, pentru că dincolo de dimensiunea cumplită a cifrelor, peste 14 mii de victime, dincolo de cinismul ordinelor și de cruzimea faptelor este istoria dureroasă a celor care nu au supraviețuit, dar şi a celor care au trăit o viață amintindu-şi calvarul la care au fost supuși fără nicio vină chiar de către statul care ar fi trebuit să îi apere. În noiembrie, anul trecut, am fost onorat să strâng mâna unui supraviețuitor al acestui pogrom /Iancu Zuckerman/, care din păcate astăzi nu mai este printre noi, fiind una dintre victimele epidemiei de COVID. Îmi amintesc vorbele sale, simple și sincere, în spatele cărora tragedia umană a trenurilor morții din iulie 1941 stăruia ca o rană deschisă. "Din vagonul meu am supraviețuit numai opt, printre care și cel care vă vorbește acum. Restul, de 129 de evrei au trecut în neființă, sufocați și deshidratați". Aceasta era experiența unui tânăr care avea pe atunci numai 19 ani și care timp de opt decenii a purtat cu el suferința și memoria acestei cumplite traume. Trebuie să ne amintim că în spatele fiecăreia dintre cifre se află o viață rapită, o familie distrusă, o existență chinuită de cele mai cumplite memorii. Se află viața lui Iosif Finkelstein, care aveam 19 ani, a lui Ezra Goldner, asasinat la 14 ani, cea a lui /.../ un elev de 16 ani sau a lui /.../ care numai 12 ani a fost ucis cu sălbăticie sub ochii mamei sale. Viața unor întregi familii exterminate de la bunici până la copii, Cernea, Kaufman, /.../, Iancu, /.../, Idel, Manas, Lupu, Maier, altele, sute de familii, mii de oameni, zeci de mii de vieți distruse. Amintirea acelor zile are o rezonanță fără egal în mărturiile supraviețuitorilor. O putem auzi în cuvintele unei mame, precum Edla Pascal ai cărei fii au fost asasinaţi. ”În calitate de mamă declar durerea mea. În ziua de 29 iulie 2941, ziua pogromului, mi s-au luat trei feciori. I-au dus la chestură, de acolo în tren și nu s-au mai întors. Primul meu fecior era de 35 de ani, al doilea de 32 de ani și al treilea de 28 de ani, toţi fotografi. Mai am un al patrulea acasă, cel mai mic dintre copii, a fost și el arestat rănit și printr-o minune dumnezeiască a venit acasă. El mă ajută, dar este bolnav de teroarea fascismului”. Cum se poate ca o societate să se prăbușească în abisul inumanității? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să o purtăm mereu cu noi, ea trebuie să se afle în centrul comemorării de astăzi pentru că numai punându-ne această întrebare putem evita să ne întoarcem în timp şi să repetăm astfel de crime. Vorbim astăzi în Parlamentul României, instituția fundamentală a democrației noastre, despre Programul de la Iași şi suntem obligați să ne punem această întrebare, pentru că avem o răspundere esențială în împiedicarea oricărui derapaj asemănător. Programul de la Iaşi înseamnă şi o bornă pe calea falimentului moral al regimului politic din acei ani, care a îngăduit ca populația evreiască să devină ținta persecuţiilor sistematice a excluziunii, violențelor și umilințelor cotidiene, iar în ultimă instanţă a genocidului.

Este lecţia amară a unei istorii, care, deşi se îndepărtează de noi, nu trebuie uitată niciodată. Dimpotrivă, avem datoria de a păstra şi transmite amintirea vie a acestui tragic episod, deoarece el reprezintă un avertisment venit din trecut, a cărui importanţă o măsurăm astăzi şi mai bine, când vedem ce ravagii politice şi morale provoacă intoleranţa, rasismul, xenofobia, răspândirea în masă cu viteza pe care o asigură Internetul a urii alimentate de igonranţă, de frustrări şi de resentimente. Dacă vrem să ne ferim de un astfel de pericol, trebuie să înţelegem că aflarea responsabilităţii este întotdeauna mult mai largă decât cea a cercului vinovaţilor imediaţi. Căderea în ură se întâmplă adeseori pe neobservate, răul este o cale uşoară, dar înţelegând modul în care s-a instalat în inima Europei şi a României în secolul trecut trebuie să învăţăm să-l ţinem la distanţă. Uitarea istoriei, mai ales uitarea Holocaustului nu trebuie permisă, tocmai în numele grijii, al responsabilităţii esenţiale de a nu îngădui repetarea unor astfel de tragedii. A fost nevoie de mult timp pentru ca adevărul acelor ani în care sute de mii de evrei şi romi români şi-au pierdut viaţa să fie recuperat şi rostit în România democratică. Au fost decenii în care acest adevăr a rămas ascuns, mai întâi sub minciuna şi laşitatea guvernanţilor, apoi sub ţesătura de minciuni şi ipocrizie a regimului comunist. Democraţia, toleranţa, solidaritatea sunt valori ameninţate astăzi în multe ţări, chiar ţări cu tradiţie şi experienţă democratică îndelungată. Educarea generaţiilor tinere, comemorarea sinceră a tragediilor de acum 80 de ani, pronunţarea adevărului oricât de dur se dovedeşte sunt mijloace prin care trebuie să împiedicăm viitorul să fie dominat de ură, de şovinism, de antisemitism, de rasism şi xenofobie. Să ne amintim, aşadar, de tragicul iulie 1941 de la Iaşi, pentru a nu îngădui în societatea noastră niciunei forţe politice şi niciunui demon al trecutului să ne împingă pe panta iresponsabilităţii şi intoleranţei.

-: Îl invit la tribună pe Excelenţa Sa, domnul Florin Cîţu, prim-ministrul României:

Realizator: Premierul Florin Cîţu se îndreaptă către pupitru pentru a face declaraţii:

Florin Cîţu: Stimaţi preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Excelenţele Voastre domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor miniştri, distinşi oaspeţi, suntem astăzi aici pentru a comemora ca o datorie de onoare, la 80 de ani distanţă, pentru prima dată în Parlamentul României, victimele pogromului de la Iaşi, cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Rememorăm astăzi ceea ce umanitatea a trăit în cea mai întunecată epocă a existenţei sale. În acelaşi timp, noi ca naţiune, trebuie să ne asumăm deschis că nu tot trecutul nostru a fost glorios. Ca şi atâtea alte ţări din Europa, şi în România deciziile celor care au deţinut puterea politică şi militară la acele timpuri au transformat statul, făcându-l o maşinărie a barbariei de anihilare a drepturilor de inimaginabile persecuţii şi de eliminare fizică a comunităţilor evreieşti, rome şi a altor categorii vulenarabile.Onorată instanță aduc astăzi un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din România și mă înclin în fața memoriei acestor oameni nevinovați. Ceea ce s-a întâmplat la Iași acum opt decenii ne amintește despre o suferință peste limita imaginației, ne amintește despre cruzime, sălbăticie și crimă. Trenurile morții, asasinate individuale, persecuțiile, torturile, umilințele gropile comune, toate au fost acolo. Imaginea victimelor, a atrocităților, a celor peste 13.000 de victime, bărbați și femei, a sutelor de copii, bătrâni și a destinelor frânte de acum opt decenii de la Iași trebuie să rămână o neclintită mărturie despre nevoia de adevăr, justiție și memorie. Abominabilele evenimente care au fost puse în operă de către autoritățile din anii '40, sub coordonarea regimului Antonescu, reprezintă astăzi o pagină neagră din istoria noastră. Suntem datori să vorbim despre ea, să protejăm memoria victimelor, să condamnăm făptuitorii, să transmitem generațiilor următoare lupta noastră, a tuturor, ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată. Doamnelor şi domnilor senatori și deputați, ca prim-ministru liberal pot confirma că partidul meu, Partidul Național Liberal, a avut mereu în vocația libertății, a toleranţei și a respectului pentru memorie. Elitele noastre au fost victime ale furiei extremiste, iar datoria noastră, a tuturor, este de a rămâne vigilenți, responsabili, de a lua decizii curajoase pentru a proteja pe cei vulnerabili și democrația noastră. De aceea, astăzi, reafirm sprijinul deplin al actualului executiv pentru promovarea politicilor de memorie, combaterea antisemitismului, extremismului, xenofobiei, homofobiei și a tuturor formelor de intoleranță și violență politică sau simbolică. În doar șase luni de la preluarea mandatului de prim-ministru am susținut și am adoptat măsuri importante pentru promovarea memoriei victimelor Holocaustului, pentru sprijinirea educației despre această tragedie și pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Am numit un reprezentant special al guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, iar de curând am adoptat prima strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, a radicalizării și a discursului instigator la ură, alăturând un plan de acțiuni și măsuri concrete pentru următorii trei ani. În același timp am înclus în PNRR finanțare pentru viitorul Muzeul Național de Istorie al Evreilor și al Holocaustului, ca o datorie de onoare și ca o dovadă ca angajamentul nostru pentru păstrarea vie a memoriei comunității evreiești și a victimelor Holocaustului este o formă puternică de reziliență la amenințările extremismului. Închei spunându-vă că ședinţa solemnă de astăzi este o dovadă că România se schimbă, atunci când există voință și solidaritate pentru adevăr, responsabilitate, asumare și mai ales pentru a apăra democraţia și societatea. Fie veșnică memoria victimelor Pogromului de la Iași și a Holocaustului din România! Vă mulțumesc!

---Știrea inițială---

Parlamentul României organizează, astăzi, în premieră, o şedinţă solemnă a camerelor reunite, dedicată comemorării victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941.

Evenimentul este parte a unui amplu program de activităţi care se desfăşoară în aceste zile pentru a marca una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria ţării noastre.

Şedinţa solemnă a Parlamentului este programată pentru ora 14:00.

Reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitsmului şi xenofibiei, deputatul PNL Alexandru Muraru, a declarat că prin această iniţiativă, Legislativul, ca organ reprezentativ al tuturor cetăţenilor, va transmite un mesaj puternic de recunoaştere a suferinţelor victimelor şi supravieţuitorilor Pogromului de la Iaşi.

Comemorarea evenimentelor din iunie 1941 reprezintă un moment deosebit din perspectiva recunoaşterii şi asumării trecutului - a subliniat deputatul într-o scrisoare adresată Parlamentului.

La şedinţă vor susţine alocuţiuni preşedintele Klaus Iohannis, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor - Anca Dragu şi Ludovic Orban, premierul Florin Cîţu, reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, ambasadorul statului Israel în România, comisarul federal al Germaniei pentru viaţa evreiască şi lupta antisemitismului, dar şi un supravieţuitor al Pogromului din Iaşi.

Printre invitaţii la eveniment se mai numără membrii Guvernului, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, patriarhul Bisericii Ortodoxe, liderii celorlalte culte religioase şi reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

(RS)