Lista produselor cu adaosul comercial plafonat este făcută de Ministerul Agriculturii, spune directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România

Daniela Petrican: Guvernul a prelungit cu două luni plafonarea adaosului comercial pentru unele alimente de bază, considerând că măsura a oprit creşterile speculative de preţuri şi a încetinit inflaţia. Conform Ministerului Agriculturii, de pe listă au fost scoase produsele care au fost căutate de români mai ales în timpul sărbătorilor de iarnă, precum: cozonacul, carnea tocată, drojdia, orezul, bulionul sau margarina.
Cătălin Cîrnu: În schimb, vor intra pe lista alimentelor care în următoarele două luni vor avea adaosul comercial limitat untul şi magiunul tradiţional. Ce spun însă retailerii? - aceasta este întrebarea la care ne va răspunde invitatul "Apelului matinal", George Bădescu, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România. Bună dimineaţa.
George Bădescu: Bună dimineaţa, mulţumesc pentru invitaţie.
Daniela Petrican: Bună dimineaţa.
Cătălin Cîrnu: Mulţumim că aţi acceptat-o. Ce aţi discutat aşa, pe scurt, cu reprezentanţii executivului şi dacă aţi ajuns la o concluzie comună?
George Bădescu: Da, discuţiile au fost, iată că a fost publicată şi în Monitorul Oficial, aseară târziu, ordonanţa, aşa că practic, de acum încolo, ea trebuie respectată, a intrat în vigoare practic de astăzi. Însă discuţiile pe care le-am avut, au fost discutate, au fost analizate, exact cum aţi spus şi dvs, câteva elemente principale, şi anume în primul rând, faptul că, iată, ne aflăm deja de şase luni de când mecanismul acesta, intervenţia aceasta administrativă, se află în vigoare, s-a mai prelungit pentru încă două luni. Principala întrebare a fost aceea... Deci în varianta iniţială s-au urmărit anumite obiective, cum ar fi: scăderea inflaţiei, practic până la urmă să se asigure acest acces al tuturor consumatorilor la produsele de bază. În general, aceste intervenţii sunt folosite pentru o perioadă limitată, pentru obiective concrete. Deci practic ce am urmări în continuare sau care ar fi obiectivele pe care le-ar urmări această prelungire? În final, să zic, poate cel mai important lucru a fost acela că am agreat cu toţii şi acest lucru se află şi în reglementarea care a apărut în Monitorul Oficial, că vom încerca să ajungem, deci să construim, un alt mecanism, mai flexibil, prin care, pe de o parte, să se asigure funcţionarea, să spunem, normală, în condiţii de piaţă, în condiţii de concurenţă a companiilor, pentru ca acestea să poată să furnizeze cele mai bune servicii şi preţuri pentru consumatori, pe de altă parte, să existe un instrument care, în cazul în care se înregistrează variaţii ample de preţ sau creşteri nejustificate, să se poată interveni rapid, fie prin prevenirea, fie apoi prin găsirea unei soluţii adecvate, punctuale, la acele produse în cazul cărora se manifestă turbulenţe excesive în ceea ce priveşte oferta către consumatori. Aşa cum spuneaţi...
Daniela Petrican: Poate că mulţi se întreabă ce înseamnă adaos comercial plafonat şi dvs aţi fi în măsură să ne explicaţi şi nouă.
George Bădescu: Practic, operatorii economici, fiecare în dreptul lui, ca să spun aşa, are o marjă de 20%, în interiorul căreia..., mă rog, teoretic de 20%, în interiorul căreia poate să îşi aşeze, ca să zic aşa, profitul, după ce scade cheltuielile, să spunem, logistice şi de altă natură. Deci, mecanismul are această marjă, nu poate fi depăşit în cazul acestor produse, fiecare participant la lanţul economic având însă posibilitatea totuşi să poată oscila în cadrul acestei marje. Numai că esenţa este aceea că în ultima perioadă..., deci această ordonanţă a fost pentru prima dată adoptată în vara anului trecut. De atunci însă, aşa cum spuneam, pe de o parte, inflaţia a scăzut, însă au apărut alte noi costuri, ca să nu le spunem altfel. În toamnă s-au adoptat foarte multe reglementări care privesc practic noi contribuţii, taxe, costuri, ca să nu le zicem taxe. Pe de altă parte, aceste lucruri sunt vizibile chiar şi acum în piaţă, de exemplu a crescut TVA-ul la unele produse de la 5 la 9%, cum este cazul celor eco, bio sau tradiţionale, iar în alte cazuri am avut creşterea TVA-ului la produsele cu zahăr de la 9 la 19% şi acest lucru a produs deja diferenţe de preţ vizibile pe rafturi. Ca să nu mai menţionăm şi alt fenomen care s-a putut observa, deşi nu ar trebui exagerat, şi anume că preţul la alte produse, care fie nu sunt plafonate, deşi sunt alimentare sau produse nealimentare, s-a modificat, existând o oarecare impresie că poate în unele cazuri s-a încercat poate o compensare, în sensul în care poate unele costuri care au intervenit suplimentar şi nu au putut fi incluse în cazul produselor plafonate au fost, să zic aşa, redirecţionate către altă gamă de produse.
Cătălin Cîrnu: Înţelegem că saltul TVA-ului duce la scăderea inflaţiei?
George Bădescu: Nu, n-am spus asta. Am spus că modificări de preţuri au fost cauzate şi de aceste creşteri de TVA, ceea ce în unele cazuri am semnat pentru consumatorul direct o diferenţă de preţ, deci, practic, un preţ mai mare pentru anumite produse.
Cătălin Cîrnu: Dar cum au fost alese aceste produse? Mulţi s-au mirat văzând drojdia, e adevărat, acum scoasă, hai, cozonacul poate nu mai e la mare căutare, în schimb, carnea tocată, mă gândesc că o mâncăm cu toţii şi în perioada în care nu sunt sărbători. Cum au fost alese produsele?
George Bădescu: Lista a fost propusă de Ministerul Agriculturii. Bineînţeles că am fost şi noi, să zicem, consultaţi, dar practic am avut doar sugestii până la urmă. Formula, să spun aşa, am înţeles că a fost rezultată din compararea cu un anumit coş de bază, un coş care să includă produsele de bază, la care, la a doua prelungire, deci în luna octombrie, au fost adăugate câteva produse care cumva ţin de sezonalitatea sărbătorilor de iarnă. Aceste produse acum au fost scoase de pe listă, au fost adăugate acestea două - untul şi magiunul tradiţional. Cumva...
Cătălin Cîrnu: Aveţi idee, scuze, untul se mănâncă în cantităţi mari, dar la nivelul maginului tradiţional, aşa, cam cât credeţi că, nu ştiu, în România consumăm cu toţii?
George Bădescu: Credem că acest produs a avut mai degrabă un altfel de raţionament în spate. Sunt câţiva producători în zona aceasta a magiunului tradiţional şi plus faptul că în magiun se foloseşte şi zahăr, deci toate acestea coroborare, probabil s-a dorit un oarecare sprijin pentru acest produs, care cumva este asociat cu, să zic, produsul tradiţional din România. S-a urmărit poate /.../
Cătălin Cîrnu: Şi salamul de Sibiu e tradiţional şi mai avem şi specialităţi.
George Bădescu: Încă o dată, acest produs nu are o importanţă foarte mare. Credem că s-a dorit un semnal pentru producătorii locali.
Daniela Petrican: Dar haideţi să luăm un exemplu: laptele, ce preţ maxim ar trebui să aibă el, indiferent de supermarket?
George Bădescu: Da, aceasta este o întrebare la care ne străduim în fiecare zi să răspundem şi mai ales că aţi menţionat laptele. Laptele este şi acesta un produs care are o anumită ciclicitate. Ştim că lactaţia nu este pe tot anul, animalele nu au lactaţie pe tot anul, pe de o parte; pe de altă parte, în general şi în Uniunea Europeană în special există multiple capacităţi de stocare, de transformare în alte produse. Aş vrea să vă dau un răspuns perfect. Încă nu am reuşit să văd, de-a lungul timpului, un preţ, să zic, ideal. Plus că există aceste variaţii foarte mari, care uneori chiar nici nu ţin cont neapărat de sezonalitate, ci de cererea şi consumul şi vă spuneam şi de alte produse care se bazează pe lapte. Ce vă pot spune însă este că, dacă vă amintiţi, acesta a fost primul produs unde s-a încercat un acord voluntar care, în opinia noastră, ar fi funcţionat. Dacă vă amintiţi, în luna mai a anului trecut era acest acord în ceea ce privea laptele de 1,5% grăsime, lapte provenit din România. Şi atunci, să zicem, s-a agreat un preţ care ar fi unul echilibrat, ar fi în jurul valorii de 7 lei pe litru.
Cătălin Cîrnu: Da, o singură întrebare: din punctul de vedere al câştigului, plafonările de adaos comercial v-au afectat profitul?
George Bădescu: Nicio intervenţie administrativă nu e o veste bună şi cu siguranţă că a fost, aşa cum vă spuneam, deşi sunt în continuare eforturi, ca să le numesc aşa, pentru a menţine sau pentru a acoperi această plafonare. Însă ceea ce este foarte important este pe ce termen reuşeşti să menţii lucrurile în echilibru, pentru că, aşa cum vă spuneam, iată, se vor face 270 de zile, mă scuzaţi, opt luni de când, mă rog, la sfârşitul lunii martie, când teoretic ar trebui să expire această ordonanţă. Normal că nu putem exclude nici faptul să fie prelungită. Dacă, de exemplu, se va opta pentru menţinerea acestui regim şi până la sfârşitul anului vom ajunge ca aproximativ între un an jumate, doi să avem preţuri oarecum reglementate în zona aceasta, ceea ce, fără îndoială, pe undeva, să zicem, nu încadrează neapărat cu funcţionarea unei economii normale de piaţă, iar pe de altă parte, business-planurile nu se fac pe trei luni şi nici pe şase luni. Ceea ce este până la urmă important, că asta voiam să subliniez neapărat, este că până la urmă este relaţia cu consumatorul şi marile reţele comerciale. Comercianţii, zic eu, în general, cei care au planuri pe termen lung nu se uită neapărat să speculeze sau să, să spunem, să aducă într-o stare de dificultate consumatorul, pentru că aici avem obiective comune cu guvernul, o putere de cumpărare solidă înseamnă şi un comerţ de succes. Aşa că, până la urmă, ceea ce este cu adevărat important aici este să menţinem un echilibru care pe de o parte să permită totuşi ca performanţa companiilor să facă diferenţa în piaţă, pe de altă parte, să existe o limită până la care practic să fie respectată de aşa manieră încât consumatorul să nu fie pus într-adevăr într-o situaţie foarte dificilă şi ceea ce este important în această ordonanţă - şi aici închei - este că practic se face referire la acest mecanism care ar trebui creat în următoarele două luni şi sperăm să rămână dialogul pe care îl avem cu Ministerul Agriculturii. Va fi inclus şi Consiliul Concurenţei şi să găsim acest echilibru, această variantă care să permită, şi, cum spuneam, şi un comerţ solid, dar şi un consumator care să aibă acces la produse...
Cătălin Cîrnu: Şi să fie mulţumit. Mai bine doi litri de lapte la un preţ decent, decât un litru de lapte la un preţ mare. O felie de pâine cu unt şi cu magiun şi o cană cu lapte... Da, mulţumim pentru răspunsuri, unele diplomatice. Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" - diplomatice, ca să spun şi eu exact ca George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, despre plafonarea adaosului comercial la câteva alimente, nu ştiu cum să le spun, de bază?, pentru că ne raportăm şi la magiunul tradiţional.