Justiţia din România monitorizată în continuare de UE

"România este încă departe de realizarea tuturor obiectivelor cerute de Uniunea Europeană în domeniul justiţiei", susţine ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.

Declaraţia, suprinzătoare, dacă ţinem cont de cele oficiale de până acum, a venit la finalul unei misiuni de evaluare a progreselor înregistrate de România, în cadrul aşa-numitului "mecanism de cooperare şi verificare".

Concluziile şi constatările experţilor europeni vor fi incluse într-un raport intermediar, ce urmează a fi făcut public, la începutul anului viitor.

Ministrul justiţiei a atras atenţia că nici Comisia Europeană şi nici statele membre nu vor accepta ridicarea monitorizării, până când nu vor fi îndeplinite toate obiectivele asumate de România.

În plus, mai multe ţări importante din Uniunea Europeană, leagă direct progresele din justiţie de posibilitatea de aderare la Spaţiul Schengen.

"Raportul Comisiei Europene, de anul viitor, nu va fi determinat doar de constatările din timpul vizitei la Bucureşti a experţilor europeni, ci va depinde de tot ceea ce se va întâmpla în sistemul judiciar în perioada care urmează", spune ministrul justiţiei.

Mecanismul de verificare va exista până la rezolvarea tuturor obiectivelor

Cătălin Predoiu subliniază că mecanismul de cooperare şi verificare va fi ridicat atunci când jurisprudenţa va fi unitară, când termenele vor fi previzibile şi rezonabile, când dosarele de mare corupţie vor fi soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când Consiliul Superior al Magistraturii va elimina problemele de integritate din sistem, când Institutul Naţional al Magistraturii va funcţiona eficient.

"Cred că este evident pentru oricine că în ultima perioadă s-au făcut progrese în toate direcţiile în cadrul mecansimului, dar suntem încă departe de realizarea tuturor obiectivelor. Mecanismul nu va putea fi ridicat prin lobby politic sau instituţional.

"Nici Comisia şi nici statele membre nu vor accepta ridicarea mecanismului, până când nu vor fi realizate toate obiectivele. Ideea că totul se va rezolva cumva de la sine, este greşită. Dacă mai sunt resposabili care împărtăşesc această idee, trebuie să o abandonze", a spus Cătălin Predoiu.

Progresele din domeniul justiţiei sunt necesare şi ca argumente pentru intrarea României în Spaţiul Schengen.

Franţa a cerut expres acest lucru, pe lângă respectarea criteriilor tehnice.

"Aderarea depinde crucial de convingerea partenerilor europeni că aveam capacitatea de a gestiona procedurile Schengen fără distorsionări la nivelul controlului frontierelor datorate unor fenomene de corupţie. În ultima perioadă, statele care s-au manifestat cel mai pregnant, cu rezerve, sunt Olanda şi Finlanda", a adăugat Cătălin Predoiu.

Amânarea discutării dosarelor deputaţilor ridică semne de întrebare

O altă observaţie, făcută de ministrul justiţiei, s-a referit la amânarea, în Parlament, a discutării dosarelor deputaţilor PD-L, Monica Iacob Ritzi şi Dan Păsat.

În acest context, el a spus că orice trenare în aceste proceduri ridică semne de întrebare cu privire la voinţa politică, de a se da curs liber înfăptuirii actului de justiţie.

Cătălin Predoiu a subliniat că nu mai vrea să retrăiască momentele din 2008, când sistematic era întrebat de partenerii europeni, de ce dosarele din Parlament nu sunt trimise justiţiei, pentru soluţionare.