Jurnal militar: Forumul de Securitate al Mării Negre și al Balcanilor

(2) RRA: „Jurnal militar”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (20 mai, ora 9:05) - Emisiunea: „Jurnal militar” - Realizator: Cristian Dumtrașcu
Realizator: Bună dimineaţa. Vă aduc o nouă producție marca "Ora armatei" și într-adevăr, știrea săptămânii este legată de ieșirea din serviciu a aeronavelor MIG-21 Lancer, care au fost retrase luni, după 61 de ani în care au apărat spațiul aerian al României. Ministerul Apărării a organizat ceremonii care au marcat acest mont în bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Borcea și de unde au decolat ultimele MIG-uri 21 Lancer, aflate în exploatare spre Baza 95 Aeriană Bacău, unde au fost retrase din serviciu. La ceremonia din Baza Aeriană de Borcea au fost prezenți ministrul apărării, Angel Tîlvăr, și generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Vă invit să ascultați un fragment din declarația generalului Daniel Petrescu, difuzată și luni seara în "Agenda globală", dar și joi seara în "Euroatlantica".
*
Realizator: Poate s-a întrebat cineva de ce am început cu Rolling Stones. Ei bine, au debutat exact în anul în care MIG-ul a debutat în România, să spunem, a fost adus din Uniunea Sovietică, acolo unde au fost instruiți piloții de atunci. Avem chiar un interviu cu unul dintre acei piloți care au învățat prima dată să piloteze un MIG în România. Este vorba despre Vladimir Cristescu. La subiectul săptămânii avem interviul cu generalul Băhneanu, despre care vă spuneam mai devreme, unul dintre ultimii piloți de legendă de pe MIG 21 Lancer din zilele noastre. Și acum să ascultăm declarația generalului Daniel Petrescu, șefului Statului Major al Apărării, care a fost făcută luni, la Borcea, la una dintre ceremoniile organizate cu ocazia retragerii MIG-ului.
Daniel Petrescu: Timp de 61 de ani, dumneavoastră, alături de ceilalți aviatori militari, ați operat aproape 400 de aparate MIG-21, asigurându-ne în permanență că spațiul nostru aerian este apărat. Tuturor vă mulțumesc pentru serviciul remarcabil pe care l-ați adus țării, Armatei României și Forțelor Aeriene Române!
Realizator: Să începem, ca de fiecare dată, cu cele mai importante știri militare a săptămânii, pe care ni le aduce și acum Adrian Gîtman.
*
Actualitatea militară
*
Reporter: Ministerul Apărării Naționale organizează între 22 mai și 30 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar în Armata Română. Sunt disponibile circa 2.200 de locuri, ofițeri maiştii militari, subofițeri gradați și soldați în unități militare din București și 38 de județe din toată țara. Înscriile se fac la centrele militare zonale județene sau de sector. În anul 2021 au intrat în vigoare o serie de măsuri legislative pentru creșterea atractivității serviciului militar în calitate de rezervist voluntar. Astfel, a crescut cuantumul remunerației acordate în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30% din solda de funcție, la care se adaugă solda gradului deținut. În același sens au fost eliminate limitările privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate. A fost eliminată și obligația privind restituirea cheltuielilor de recutare și selecție, în situația nesemnării sau nefinalizării contractului.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia. Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune. Conferința în acest format se desfășoară anual și reuneşte șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia. Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune. La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.
Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Eduard Bachide, s-a întâlnit, marți, la București, cu delegația Subcomisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, condusă de președintele acesteia, Nathalie Loiseau. În cadrul întrevederii s-a discutat despre rolul României în arhitectura de securitate aliată și a Uniunii Europene și despre situația regională în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Participanții la întâlnire au analizat și stadiul implementării busolei strategice a Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, misiunile și operațiile desfășurate sub egida politicii de securitate și apărare comună. Eduard Bachide a arătat că, prin alocarea pentru bugetul apărării a 2,5 procente din produsul intern brut, România respectă angajamentul față de demersurile aliate. Delegația Parlamentului European a vizitat Grupul de Luptă NATO de la Cincu pentru o informare cu privire la misiunile și etapele de instruire ale națiunilor aliate dislocate în țara noastră./rpatulea/ilapadat
Au trecut 100 de ani de la depunerea osemintelor Ostașului Necunoscut al României în locul de odihnă veșnică amenajat în Parcul Carol I din capitală. Momenul a fost marcat, miercuri, printr-o ceremonie militară organizată de Ministerul Apărării Naționale. Prezent la eveniment, premierul Nicolae Ciucă a arătat că militarii au contribuit la momentele importante ale istoriei noastre naționale.
Nicolae Ciucă: Recunoștința întregii țări era adusă aici celor care, ca urmare a vicisitudinilor războiului, nu au mai putut fi recunoscuți, înhumați creștinește și pomeniți de către familiile lor și de către cei apropiați. Lumea se schimbă, iar războiul de agresiune pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei nu face decât să ne reamintească nevoia a de menține în continuare respectul și recunoașterea pentru sacrificiile pe care le fac toți cei în haină militară.
Reporter: Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol a putut fi vizitat de public în cadrul unei zile a porților deschise, care a cuprins o expoziție de fotografie și artefacte, proiectarea filmului documentar „Ostașul Necunoscut”, exerciții de mânuire a armamentului și de schimbare a gărzii de onoare. Programul s-a încheiat cu retragerea cu torțe a militarilor Brigăzii 30 Gardă.
*
Reporter: Militarii specialiști în apărare chimică, bacteriologică, radiologică și nucleară din Armată au marcat pe 15 mai centenarul armei. Festivitățile oficiale au fost organizate la Sighișoara de Batalionul 72 Apărare CBRN, unde a fost prezent și generalul-locotenent Gheorghiță Vlad, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării. Acesta a declarat că arma apărare CBRN este o componentă vitală de protecție a forței și un instrument esențial pentru salvarea de vieți omenești, iar experiența teatrelor de operații este unul dintre argumentele necesare menținerii pregătirii la un nivel cât mai ridicat în acest domeniu. La ceremonia de aniversare au luat parte și detașamente ale Batalioanelor 49 Apărare CBRN de la Pitești și 202 de la Huși. Drapelele de luptă ale celor trei unități au fost decorate cu emblema de onoare a Armatei României. Tradiția armei apărare CBRN datează de la 15 mai 1923, când a fost înființat în Armata Română Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic.
*
Reporter: Forumul de Securitate pentru Regiunea Mării Negre și a Balcanilor a ajuns la a șaptea ediție. Evenimentul a fost organizat la București de New Strategy Center, cu sprijinul diviziei de diplomație publică a NATO și în parteneriat cu Ministerele Apărării Naționale și Afacerilor Externe. Conferința a reunit oficiali români și străini, reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul relațiilor externe și securității naționale, invitați din zona academică din țară și străinătate, care au dezbătut riscurile și amenințările actuale. Forumul își propune dezvoltarea și promovarea unei platforme de dezbateri care să evidențieze importanța strategică a regiunii, am aflat de la George Scutaru, directorul general New Strategy Center.
George Scutaru: Dorim să aducem expertiză internațională în România pentru a face cunoscute eforturile României în ceea ce privește politica de apărare și descurajare, dar, în același timp, vrem ca și ceilalți să conștientizeze mai bine problemele cu care ne confruntăm, ținând cont de anumite specificități: faptul că regiunea Mării Negre are toate conflictele înghețate din Europa; în al doilea rând, Marea Neagră este gestionată de Convenția de la Montreux. În acest moment, efortul pentru securizarea rutelor de transport comercial rămâne exclusiv pe umerii Forțelor Navale din România, Bulgaria și Turcia. Nu trebuie să uităm rolul importat pe care România îl joacă ca țară de tranzit pentru exportul ucrainean. Fără suportul României, Ucraina ar fi foarte greu să reziste din punct de vedere economic în fața invaziei.
*
Reporter: Generalul de brigadă Ovidiu Lungu a preluat funcția de șef de Stat Major al Operației EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina. Ceremonia de predare-primire a avut loc în baza militară Camp Butmir din Sarajevo, în prezența ambasadorului României în această țară și a comandantului EUFOR, generalul-maior Helmut Habermayer. Misiunea EUFOR Althea a Uniunii Europene a fost lansată în decembrie 2004, în baza unui mandat al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. În prezent, la operație participă peste 1.100 de militari din 22 de state contributoare, printre care și România, cu un contingent de circa 200 de militari. Anterior acestei funcții, generalul de brigadă Lungu s-a aflat la comanda Brigăzii 1 Mecanizată, a îndeplinit funcția de șef de Stat Major al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est și a participat la patru misiuni internaționale în Irak și Afganistan./abranescu/asalar
Spuneam la început că tot în această săptămână s-au aniversat, la Cercul Militar Național din București, 125 de ani de la înființarea revistei Statului Major al Apărării „Gândirea Militară Românească”, prilej de evocare a unor ofițeri români din secolul XIX, care printr-o inițiativă privată au pus bazele publicației imediat după începutul domniei lui Carol, care mai apoi avea să vină regele Carol I la 1881. Mai târziu, la finalul aceluiași secol XIX, „Gândirea Militară Românească” a devenit publicația oficială a Statului Major, iar astăzi, la aniversarea celor 125 de la acel moment, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Jurnal militar”, din care difuzăm un fragment. Reporter, Gabriela Ivan.
Corneliu Postu: Cred că misiunea la 125 de ani este să arătăm lumii că vom continua. Misiunea este să ne facem în continuare, într-adevăr, cunoscute preocupările, să oferim cercetătorilor științifici, oamenilor din domeniul academic, militarilor, personalului din armată un forum unde ei să poată dezbate liber, fără încorsetări, problemele actuale ale securității, problemele actuale ale mediului militar, practic, ale societății românești cu tentă militară. Ne dorim la cât mai mulți ani prolifici, în care ideile noastre să devină mai bine cunoscute și în care calitatea articolelor să crească an de an.
Realizator: La ceremonia de la Cercul Militar Național, printre alți invitați de marcă, personalități culturale, politice, generali și ofițeri, a fost prezent și Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, care a avut un discurs impresionant pentru întreaga asistență prezentă.
Principele Radu al României: /.../ modernei Românii de astăzi a început atunci, nu cu revista „România Militară”, ci cu cauzele și consecințele care s-au produs în țară după 1866 pentru ca revista să apară. Dacă vă uitați astăzi la temele pe care revista le abordează în numerele ei, în afară de chestiunile de ordin cibernetic și de psihologie militară, toate celelalte erau relevante în 1898. România era și atunci, ca și acum, angajată în apărarea libertăților și a ceea ce se numea pe atunci „democrație”, care, desigur, era diferită de azi, exact ca acum. Avea de-a face și se poziționa pe picior de egalitate cu țări mult mai puternice decât ea și încerca să navigheze între interesele celor mari și interesul național, exact așa cum încearcă să o facă și astăzi. Așa că nu se poate să existe o bucurie, o mândrie mai mare pentru noi decât aceea de a de vedea că, întâi și întâi, revista exită. 125 de ani în această parte a Europei nu e puțin lucru. Sunt părți din continent, cum sunt vestul european, Danemarca, Olanda, unde rar se întâmplă vreun fel de distrugeri. În partea aceasta de lume nu există jumătate de secol fără o demolare de vreun fel și 125 de ani neîntrerupți, chiar trecând printr-un război rece, e foarte, foarte mare lucru. Dar poate cea mai mare mândrie este aceea că, deși a trecut atâta amar de vreme, rostul acestei reviste nu a slăbit. El reflectă în continuare, cu aceeași forță, exact ceea ce reflecta și acum 125 de ani, anume convingerea că brațul armat al țării nu e o chestiune de forță, e o chestiune de educație, de convingeri, de cercetare, de putere intelectuală, de capacitatea de a sparge frontiere și de a avea un limbaj universal cu cei care cred ca tine, oriunde pe glob ei s-ar afla, la oricât de mare distanță.
Realizator: Da, brațul armat al țării nu este o chestiune de forță, ci o chestiune de educație. A fost... am rămas, așa, cu această afirmație a Alteței Regale, Principele Radu. Noi mergem mai departe la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, cu informațiile despre militarii care sunt în misiuni internaționale, rubrică pe care astăzi o semnează Ciprian Panga și prezintă. Este realizată rubrica împreună cu Violeta Proșa. Avem știri din Germania, Polonia, Bosnia și Herțegovina și Sudanul de Sud./abranescu/ilapadat
*
Misiuni internaţionale
*
Aproximativ 120 de militari din Batalionul 30 Vânători de Munte participă în Germania la exercițiul multinațional "Combined Resolve", organizat de componenta Armatei Statelor Unite ale Americii din Europa. Pe perioada de desfășurare a exercițiului, Vânătorii de Munte din Câmpulung Muscel au executat o serie de activități de instruire atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, în cadrul unor serii de exerciții de antrenament în teren, desfășurate fără întrerupere.
Locotenent Andrei Târziu, comandantul detașamentului: Am primit misiunea de a curăța anumite dealuri pentru a vedea dacă mai sunt inamici infiltrați acolo, de amenajare a unor poziții de apărare, de cucerire a unor puncte cheie din teren. Pe timpul nopții trebuia să instalăm securitate ca să nu fim surprinși de către inamic. Am avut în permanență o apărare circulară, astfel încât de oriunde venea inamicul noi să-l putem opri. Fiind o companie de vânători de munte, suntem destul de familiarizați cu tipul ăsta de teren. Este greu accesibil, dar știm să ne folosim la maxim de el, de copaci, de stânci, de o cotă dominantă și automat facem viața grea și inamicului.
Realizator: Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, mai exact în Baza Bemowo Piskie din Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs" generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, se instruiesc alături de aliații americani, britanici, croaţi și polonezi în cadrul unor exerciții de trageri de luptă, desfășurate în poligonul South Hills.
Căpitan Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Bateria a executat trageri de luptă cu complexul Gepard în poligonul South Hills, în vederea respingerii atacurilor aeriene din cadrul momentelor tactice. Griffin Shock 23 a reprezentat o altă provocare din cadrul programului comun de instruire. Cinci zile, militarii dobrogeni au asigurat apărarea antiaeriană a forțelor aliate pe timpul desfășurării operațiilor în câmpul de luptă.
Realizator: Din Polonia coborâm până pe malul Mării Adriatice, în Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii plutonului de manevră EUFOR Althea, rotația a III-a, structură generată de Batalionul 22 Infanterie „Romanați” își continuă misiunea pentru asigurarea sprijinului autorităților publice și instruirea combinată și colectivă a forțelor armate din această țară.
Locotenent Cristian Tilică, comandantul plutonului de manevră: Desfășurăm patrule de prezență care pot varia între 100 km spre 500 km. Intrăm în contact cu populația locală, le explicăm rolul EUFOR în această țară și misiunile pe care le avem noi de executat. De asemenea, intrăm în contact cu membrii ai Armatei Bosniei și Herțegovinei cu care colaborăm destul de bine.
Realizator: Părăsim continentul european și ajungem în Sudanul de Sud, acolo unde șase militari români participă la misiunea Națiunilor Unite, care a început în iulie 2011, când Republica Sudanul de Sud a devenit oficial cea mai nouă țară din Africa, despărțindu-se de Sudan. România participă activ la menținerea unui climat sigur și stabil prin misiuni de observare și monitorizare a păcii, și așa fragilă după decenii de război.
Colonel Eduard Alexandru Vitalis, ofițerul de legătură senior: Populația este în genere mulțumită când trupele ONU apar în zonă, pentru că încercăm să aducem pace. Este de fapt esența lucrului pe care îl facem aici, căutăm să deconflictizăm problemele lor de zi cu zi, încercăm să ținem legătura în permanență cu toate elementele militare. Angajăm în acțiunile noastre toate elementele politice și administrative din zonele pe care le vizităm, dar încă sunt multe, multe de făcut./rpatulea/ilapadat
Realizator: „In the Army Now”, la „Jurnal militar”, Radio România Actualități, ora 9:33. A venit momentul să ascultăm interviul de la "Subiectul săptămânii", pe care îl anunțam și mai devreme, cu unul dintre cei mai experimentați piloți militari care au zburat cu acest tip de aeronavă, cu MiG-21 LanceR, generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, cu peste 2.000 de ore de zbor într-o carieră impresionată, de 32 de ani, în care s-a remarcat în misiunile de poliție aeriană și mitingurile aviatice din toată lumea. În câteva secunde, interviul pe care l-am realizat ieri cu generalul Băhneanu.
*
"Subiectul săptămânii"
*
Realizator: Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”! Bine ați venit la Radio!
Cătălin Băhneanu: Bine v-am găsit pe dumneavoastră și radioascultătorii dumneavoastră!
Realizator: Moment istoric în săptămâna pe care o încheiem. După 32 de ani de carieră, ați ajuns în punctul în care să vedeți iubitul dumneavoastră avion MiG-21, și acum LanceR în ultimii, câți sunt, 20 de ani, că iată, a ieșit în serviciu. Sunteți un pilot de legendă al MiG-ului-21 LanceR, din punctul nostru de vedere. De doi ani sunteți locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Nu ați mai zburat decât, din ce-mi aduc aminte, acum un an ați efectuat ultimul zbor cu MiG-ul.
Cătălin Băhneanu: Da, așa este. 32 de ani eu, 61 - MiG-ul în România. Să nu uităm, a venit în februarie 1962. Un avion versatil, versatil prin complexitatea misiunilor pe care le-a făcut, mediile în care a fost folosit. Trebuie să-l vedem ca fiind cel care a făcut tranziția de la analog la digital. Este foarte important pentru mediul actual. A făcut o mare varietate de misiuni, atât aer-sol cât și aer-aer. Să nu uităm că a început misiunile /.../, prin anii '98, acest avion, misiuni care la nivelul NATO au creat credibilitate pentru noi. Bineînțeles, data de 29 martie 2004, când s-au semnat documentele de aderare la NATO; prin misiunile executate au făcut ca MiG-ul-21 să fie unul dintre promotori. Acest avion a fost în unități de elită ale Armatei Române și aș vrea să menționez aici unitățile de la Borcea, de la Câmpia Turzii, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, pentru scurtă perioadă și la Craiova, și, nu în ultimul rând, trebuie menționat Bacăul cu centru de trecere la început, ulterior ca bază aeriană. Pe aceste unități militare, aceste baze aeriene, existau acele colonii, unde întregul personal al unităților locuia. S-a creat o asemenea comuniune încât este greu de desprins de acele vremuri. Am în vedere aici ce se întâmplă la ora actuală, în mediul virtual, cu aceste grupuri de împătimiți ai zborului. Doar dacă dăm pe rețelele de socializare vom vedea că sunt foarte mulți cei care au cunoscut și au fost foarte critici, în sensul bun al cuvântului, cu acest avion. Pentru noi au constituit indicatori de performanță, ca să spun. Uitându-ne ce postează ei, noi am știut ce este bine și ce nu este bine prin ceea ce arătam cu acel avion. Mă refer aici în principal la mitingurile aeriene. Ați văzut că la mitingurile aeriene, la showurile aeriene, acest avion era considerat o vedetă, în primul rând, din cauza longevității. Am vorbit doar în România, din februarie '62. Un doilea indicator era exploatarea în zbor către limitele maxime, ceea ce nu se făcea în mod obișnuit. Trebuie să mai vedem fiabilitatea în funcționare, mentenanța care se făcea, și aici am o mică poveste. Mergeam cu avioane la Bacău, la showul aerian, la miting. Mai avea resursă undeva o oră, până în două ore, când trebuia să intre la reparații capitale, care aceste reparații capitale se făceau la Aerostar Bacău. Lucram la miting, zburam acolo, după care duceam avionul direct în curtea uzinei. Aceasta este o mare măsură a personalului tehnic, a felului în care se făcea și se face mentenanța în aviație./abranescu/asalar
Realizator: Mi s-au părut, domnule general, două lucruri interesante; sigur, tot a fost interesant interviul cu domnul Cristescu, ascultătorii vor asculta un fragment după interviul cu dumneavoastră. A spus aşa: înainte de a se trece la digitalizare la MiG-21 LanceR, un pilot, și aici cu siguranță dumneavoastră știți, că ați prins și vremurile de dinainte de LanceR, erau de urmărit analogic 200 de elemente; după care, evident, a fost mult mai ușor și mai eficient pentru piloți. Cum ați făcut trecerea asta și cât de ușor v-a fost sau cât de mult s-a ridicat eficienţa în luptă și în zbor?
Cătălin Băhneanu: Înainte de a ajunge să zburăm, unul din punctele-cheie a fost să desenăm cabinele, atât de dublă comandă, cât și de simplă comandă. Nu a fost ușor, nu a fost simplu. Iar, apoi, examenul practic îl făceam, cum s-ar spune, cu boneta pe ochi. Foarte important. Știam foarte mult, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al pilotajului. Învățam foarte mult înainte, ceea ce ne-a ajutat în exploatarea acestui avion. Pentru că acest avion, dacă m-ar întreba pe mine cineva, aş spune că a fost foarte ușor. Multă lume ar putea spune că e foarte greu, că e pretențios. Nu, rigurozitatea este una pentru toţi. Acest avion a răspuns așa cum l-am gratulat, cum l-am înțeles, așa ne-a răspuns și nouă.
Realizator: Este știut faptul că portanța este una foarte mică și că, structural, avionul este așa cum este față de MiG-ul 15, spunea domnul Cristescu, pe care îl puteai ateriza și fără motoare.
Cătălin Băhneanu: Da. Dacă ar fi să ne gândim la securitatea zborului, era un dicton care spunea cam așa: portanţa este o floare care se naște din viteză. Atâta timp cât avem viteză, avem portanţă. Este foarte ușor, avea un indicator de unghi de atac care rezolva toate problemele. Deci, din punctul acesta de vedere, cu cât eşti mai riguros cu atât îl duci la îndeplinire multitudinea misiunilor pe care trebuie să le faci. Nu a fost foarte greu. Toți am știut acest lucru.
Realizator: Înțeleg că dumneavoastră când ați trecut pe MiG, la începuturi le carierei, ați avut posibilitatea de a vă instrui în dublă comandă.
Cătălin Băhneanu: Da, se făcea un număr de ore în dublă comandă, undeva 20-25 de aterizări, cu avionul de dublă comandă, în care noi arătam nivelul performanței la care am ajuns; iar instructorii, oameni foarte bine pregătiți, își dădeau acordul penru ca noi să putem pleca în simplă comandă. Un singur aspect: făceam ore mult mai puține decât se face astăzi pentru a lua carnetul de conducere auto.
Realizator: Da, interesant. V-am întrebat cu dublă comandă pentru că revin la domnul Cristescu. Pionierii, așadar, ai MiG-ului în România, în '62, nu au avut această șansă, pentru că încă nu existau MiG-uri cu dublă comandă, și atunci cei care intrau la zbor intrau singuri, pentru prima dată.
Cătălin Băhneanu: Așa este. Aceasta denotă nivelul de pregătire pe care îl aveau piloții români în acel moment. Cei care au participat la primele grupe de trecere au fost foarte bine pregătiți și nu a fost un eșec. Se cuvine în continuare să ne gândim și la cei care au condus destinele aviației și ale Armatei Române, care au avut încredere în acest avion. Pentru ceea ce a însemnat MiG-21, pentru noi, structurile care se ocupau de securitate zborului și siguranţa aeriană se cuvine să le amintim. Pentru că, pe baza indicatorilor pe care le primeam de la aceste structuri, a informațiilor furnizate, noi puteam să perfectăm, să ridicăm ștacheta, cum s-ar spune. Pentru că tot vorbim de indicatori de performanță, era transpunerea în viața publică. Şi aici am avut, prin rândurile noastre, am avut un Davidovici, am avut un Berbunschi, am avut un Văduva, și, desigur, să nu-l uităm pe pictorul Ion Ţarălungă, care a reliefat în pânzele sale oameni, acțiuni și credințe legate de MiG-21. Foarte important.
Realizator: Da, și eu aș continua cu un Strâmbeanu, cu dumneavoastră, cu Băcneanu, cu Stanciu, și iată că numele se cam opresc aici, pentru că am ajuns la finalul de epocă a MiG-ului 21 LanceR.
Cătălin Băhneanu: Da, să vedem că acest avion MiG-21 LanceR a făcut trecerea, cum spuneam, de la analog la digital, și a făcut trecerea către F-16 și ulterior către F-35. Foarte, foarte important pentru noile generații de piloți care vor zbura aceste aeronave.
Realizator: Către finalul interviului, cum vedeți viitorul aviației de luptă, aviației de vânătoare, având în vedere că sunteți activ în aviația militară, în armată, și ați apucat să vedeți noile generații, ați apucat să vedeți deja, iată, escadrila de F, piloți tineri, pregătiți, care pot duce mai departe cu cel puțin la fel de mare succes tradiția asta?
Cătălin Băhneanu: Fiind la unitatea de la Borcea, la Baza Aeriană de la Borcea, pentru mulți ani, văzând cum s-a făcut tranziția, trecerea către F-16, pot să spun cu mândrie că, la acest moment, în acea bază, se face tot ce trebuie făcut pentru funcționarea F-16 în România, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicii pilotajului. Avem oameni foarte bine pregătiți, trebuie să îi ajutăm, pentru că ei sunt cei care acum au devenit instructori, sunt instructorii noștri, sunt foarte, foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Cum s-ar spune în acel dicton, viitorul sună bine pentru F-16 în România./rpatulea/asalar
Realizator: Din acest punct de vedere, ascultătorii de radio care ascultă „Jurnal militar” și toate emisiunile de pe posturile publice de radio pot merge mai departe cu un sentiment de siguranță pe care l-au avut și până acum. Avem aviație de luptă, aviație de vânătoare care, iată, poate sta și mai departe pe cerul României.
Cătălin Băhneanu: Da. Cu ajutor, cu încredere și cu speranță din partea tuturor celor care concură la puterea militară a României, viitorul sună bine.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, domnule general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu. Ultimul zbor al dumneavoastră cu MiG-ul, pentru că așa scrie cartea, la un moment dat vine vârsta și așa este procedură, să vă retrageți de la zbor. Ați făcut-o. Am participat la acel ultim zbor al dumneavoastră. Spuneți-ne, cum a fost zborul acela și ce ați simțit în momentele acelea, după 32 de ani de carieră de zbor?
Cătălin Băhneanu: Foarte multă emoție, dar și convingerea că am făcut bine ceea ce am făcut. Nu singur, asta nu trebuie uitat și trebuie spus în continuare. Toți cei care au concurat la executarea în siguranță a zborului, pe toți trebuie să-i amintim, să le mulțumim, iar aviația este un joc de echipă. Să nu uităm acest lucru. În continuare voi zbura cu elicopterul Puma SOCAT, de fapt am mai zburat cu elicopterul Puma SOCAT. Este o nouă provocare și mergem înainte cu toții.
Realizator: Vom mai vorbi despre această nouă postură, această nouă ipostază de pilot de SOCAT cu generalul Băhneanu. Vă mulțumesc, domnule general! Invitat la subiectul săptămânii a fost generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, actualmente locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Domnule general Băhneanu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Cătălin Băhneanu: Mulțumesc și eu, cu respect.
*
Realizator: Sigur, istoria de zeci de ani a exploatării MiG-ului în România nu poate fi cuprinsă într-un interviu de 10 minute. Am amintit acolo câteva nume. Sunt mult mai multe nume, mult mai mulți oameni valoroși care au zburat MiG-ul și să vin acum cu Dorel Luca, cu Dan Moise spus „Motanul” și foarte mulți celor cărora românii le datorează, fără să știe, siguranța fiecărei zile și fiecărei nopți. Trecem în curând la F-16. Însă, mai avem un interviu în oglindă, cu legendarul pilot de MiG Vladimir Cristescu. A intrat în dotarea forțelor aeriene MiG-ul în '62. Unul dintre piloții care l-au zburat prima dată a fost domnul Cristescu, a fost instruit împreună cu alți colegi în Rusia, într-un centru de aviație în Krasnodar. Paradoxal, deși a reprezentat un salt tehnologic, spuneam, MiG-ul-21 era un avion complex, dificil de pilotat și, am mai spus, fără dublă comandă. Am fost la Bacău săptămâna trecută, am vorbit cu domnul Cristescu. Va fi și în această după-amiază la Antena Satelor, la ora 16:00 un interviu de o oră, din care noi am selectat un fragment pe care vă invit să îl ascultăm acum.
*
Vladimir Cristescu: Neavând dublă comandă am făcut un program special, deci cu MiG-ul-17, de reluare a antrenamentului în zbor ca la fotbaliști, știți. Și după aceea s-a trecut la trecerea propriu-zisă. Am fost instruiți de către piloții sovietici care erau instructori în centru sau care ei erau instructori numai pe lângă avion. Nu exista avion cu dublă comandă. După ce am primit toate indicațiile, toate instrucțiunile, așa, fiecare pe cont propriu a trebuit să zburăm cu MiG-ul-21 și am trecut de la un avion cu caracteristici inferioare către unul cu caracteristici superioare. Toate avioanele, bănuiesc că peste tot în lume, nu se trece imediat la zborul cu cele mai ridicate performanțe. S-a trecut la zborul obișnuit, în tur de pistă. În felul ăsta am trecut, cunoașterea la foarte bine a materialului, cunoșterea îndrumărilor și, după aceea, și experiența, pentru că nu eram începători. Și locotenenții-majori, care și ei au ore multe de zbor, spre deosebire de piloții actuali, care aveau foarte puțin antrenament, după părerea mea, atunci erau antrenați bine. Păi aveam în jur de 1.000 de ore de zbor când am trecut pe MiG-ul-21./abranescu/ilapadat
Aviația de luptă, așa-zisă de vânătoare nu se acumulează ore, misiunile sunt scurte, 25-30 de minute, 40 de minute, maxim, nu ajunge combustibilul, și apoi nici misiunile avionului de luptă nu presupun să te găsești prea mult timp în aer și nici rezerva de combustibil nu permite. În instrucțiunile de zbor ale MIG-ului-21 nefuncționarea motorului presupune catapultare. Au fost piloți de test la sovietici care au aterizat cu MIG-21 fără motor, dar în instrucțiunile MIG-21 pentru pilot, pentru /.../ era categoric, motorul nu poți să-l pornești până la o înălțime de 4.000 m, te catapultezi, pentru că chiar dacă pornește în timp ce tu cobori sub 4.000 de metri, nu ajunge timpul de intrarea motorul în parametri, că ajungi în pământ.
Realizator: Comandorul în rezervă Vladimir Cristescu, domnia sa a fost, îl vom asculta și, după cum spuneam, la "Antena Satelor" la ora 16:00. Este cu mine în studio domnul Cosmin Covei, realizatorul emisiunii "Feciori la oaste", de la 11:00, de la "Antena Satelor". Bună dimineața! Aviația dă senzația la "Jurnal Militar", 20 mai, multe interviuri despre aviație. Chiar și ultimul reportaj pe care îl vom difuza este despre Academia Forțelor Aeriene. A fost un festival acolo "AFA Talent" la care au participat toate academiile militare ale categoriilor de forțe navale, terestre și aeriene, chiar și Academia de Poliție. Ascultăm reportajul, după care o să revenim să le spunem oamenilor ce se poate asculta la "Antena Satelor". Un reportaj de Ciprian Panga.
Student caporal Ceaunescu Cătălin Ionuţ: Sunt student la Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă", anul II, specializarea artileriei și rachete antiaeriene. Da, astăzi am reușit performanța să câștigăm locul I la secțiunea pantomimă și teatru în cadrul Festivalului Talent AFA". Am muncit foarte mult în spatele acestei piese. Cred că au fost undeva la două luni de pregătire, aproape zilnică. După ce terminam programul, aveam puțin timp liber și apoi începeam până seara la apel, muncă efectiv.
Reporter: Merită?
Student, caporal Ceaunescu Cătălin Ionuţ: Da. Emoția și toate cele sunt de nedescris.
Pătran Andrei George: Student Pătran Andrei George, de la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu.
Reporter: Când vă pregătiți pentru așa ceva?
Pătran Andrei George: De obicei după modulele de învățământ, în timpul liber, de fiecare dată când găsim o pauză de timp în care să facem. Cu partenera mea m-am întâlnit în academie. Nu ne-am ştiut de dinainte. La repetițiile pentru bal am observat că dansează foarte bine și atunci am decis să fim o pereche.
Colonel Teodorescu Adrian: Colonel Teodorescu Adrian, de la Academia Forțelor Tereşte "Nicolae Bălcescu" din Sibiu. Cel mai mult cred că astfel ne-a plăcut atmosfera, întâlnirea cu colegii din celelalte academii și frumusețea anilor. Sunt convins că ei au venit la academie cu acest talent. Performanța lor aici este că, cred că reușesc să își păstreze talentul și pasiunea, cu atât mai mult cu cât sunt militari și au foarte multe lucruri de făcut. Cred că acesta este lucrul pe care trebuie să-l apreciem cel mai mult la ei, că, unu, nu-și anulează aceste pasiuni și că găsesc acest timp să-și hrănească pasiunea cu care au venit în academie.
Mihaela Guranda: Sunt lector universitar doctor în cadrul Academiei Forțelor Aeriene "Henri Coandă".
Reporter: Sunteţi la a III-a ediție de Festival "AFA Talent". Ce a implicat toată această organizare?
Mihaela Guranda: Foarte mult efort, atât din partea organizatorului cât și a coordonatorilor secțiunii și bineînțeles și a echipei din academie cu care s-a lucrat.
Reporter: Cum se împacă milităria cu talentul?
Mihaela Guranda: Este o modalitate de armonizare a ceea ce înseamnă exigențele militare cu abilitățile personale, pentru că fiecare dintre ele își aduc contribuția într-o zonă sau alta să obțină rezultate așa cum își doresc și beneficiarii.
Realizator: Da, frumos la Academia Forțelor Aeriene.
- Frumos la academie, militărie, dar și dans și veselie. Îmi intru în rolul de făuritor de ritme.
Realizator: Așa, aveți rime și în dimineața asta, da?
-: Avem rime și în dimineața asta, dar să spunem că am fost și noi la Academie și a fost foarte frumos. Am fost la convocare.
Realizator: Convocarea redacțiilor teritoriale "Jurnal Militar".
-: Şi se poate vedea ce frumos a fost și din filmulețul postat ieri pe Facebook-ul de la Ministerul Apărării Naționale, unde apărem cu toții și avem și noi 10 secunde de cântecel la finalul filmului.
Realizator: Da.Vă invităm să ascultați așadar și "Fecior la oaste" la 11:00, pe "Antena Satelor", la 16:00, interviul cu comandorul în rezervă Vladimir Cristescu. Versul o să-l auzim în direct, domnule Covei, ce o să faceți acolo și la convocare, și la Festivalul "AFA Talent" a fost vorba despre prietenie și de aceea am ales la sfârșit Cântec pentru prieteni, Compact. Sunt Cristian Dumitrașcu, vă salut regulamentar! Rămâneți cu Radio România Actualități. Toate bune, să fim sănătoși şi să vedem cu bine!/rpatulea/ilapadat