ANRE: România are șansa să fie independentă 100% de orice fel de gaze naturale din import

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Ţara noastră a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depășind Olanda, fostul lider al producției comunitare. Conform noilor rapoarte trimestriale publicate de Comisia Europeană, piețele de gaze și energie electrică au înregistrat deja o stabilizare în al doilea trimestru al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, iar Europa consemnează progrese semnificative și în domeniul energiei regenerabile, care a atins un record de 52% din producția totală de energie electrică.

Importurile de gaze s-au diminuat față de anul precedent, iar depozitele de gaze au fost completate. Ce urmează în aceste condiții, aflăm de la invitatul 'Apelului matinal' de astăzi: George-Sergiu Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Bună dimineața.

Bună dimineața dumneavoastră și celor care ne ascultă.

România, așadar, pe locul întâi. Dar ceea ce ne interesează pe noi toți: ce avantaje poate aduce românilor, poate aduce României această poziție de lider la nivel european?

În primul rând, lucrul acesta nu se putea întâmpla fără un efort susținut pe partea de investiții de către companiile care produc gaze naturale în România, pentru că știm cu toții că zăcămintele naturale de gaze naturale înregistrează în fiecare an un declin natural al producției; pe măsură ce exploatezi un zăcământ mai mult timp, acesta se golește și gazul natural rămas în zăcământ este mai greu de scos la suprafață. Dar Romgaz, compania statului român, şi-a luat un angajament și, printr-un efort susținut de investiții, a reușit să mențină inițial producția de gaze naturale, adică să diminueze practic declinul natural prin investiţii, iar iată că în momentul de față a reușit prin investiții să crească producția de gaze naturale. Nu trebuie să uităm că avem din 2022, din luna iunie, în plus un miliard de metri cubi care intră în sistemul național de transport, prin investiția companiei Black Sea Oil&Gas, care extrag gaze din Marea Neagră. Ce înseamnă pentru noi lucrurile acestea? În primul și în primul rând, poziția de lider regional, cel mai important, cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul UE... există posibilitatea ca politicile sale energetice pe care le faci la nivelul României să influenţeze regiunea. Vocea ta este mult mai puternică în rândul decidenților de la Bruxelles și atunci nevoile noastre, nevoile economiei românești, nevoile consumatorilor casnici din România pot fi mai bine satisfăcute de aceste politici prin poziționarea resurselor României, în special a gazului natural despre care vorbim, ca un combustibil care să fie prezent, să fie accesibil şi să fie cât mai prezent la nivelul consumatorilor casnici. Planul de extindere a rețelelor de distribuție început de Guvernul României este finanțat prin "Anghel Saligny", așa este denumit generic, este în continuă expansiune și eu cred că mai mult gaz natural va fi consumat în România de către consumatorii casnici, iar printre beneficiile cele mai importante, evident că, dacă vorbim din perspectiva prețului, o cantitate mare de gaze naturale produsă în România pune presiune pe preț, deci consumatorul român, casnic sau non-casnic, agent economic, va beneficia de prețuri suportabile, lucru care iarăși dă șansa economiei românești să fie relansată, să avem practic o creștere a competitivității la nivel de regiune. Văd foarte multe avantaje; ce am putut să sumarizez așa în câteva idei.

Nu știm cum va arăta iarna, dacă va fi blândă sau grea, dar cantitatea de gaze stocată în depozite ne ajută, indiferent de situație?

Să știți că, indiferent de cum au arătat iernile trecute - eu nu vorbesc doar în calitate de președinte al Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei, doi ani de zile am fost președintele Comandamentului energetic de iarnă, când am deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Energiei și practic m-am ocupat două ierni la rând de buna funcționare a sistemului energetic, atât pe partea de gaze naturale, cât și pe partea de energie electrică. În momentul în care vorbim avem 3.269.000.000 de metri cubi de gaze naturale stocate în depozitele subterane ale României. Gradul de umplere este de 100%. Lucrul acesta nu doar că ne dă confortul siguranței în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale pentru sezonul rece, deci ne-am îndeplinit obiectivele impuse, cum să vă spun eu, la termen și în cele mai bune condiții. Pe lângă perspectiva de securitate a aprovizionării cu gaze naturale, vreau să vă spun că acest gaz natural stocat în perioada verii se stochează la un preț mai mic, pentru că vara, iată că prețul gazului scade și atunci și din perspectiva prețului ne dă siguranța și confortul că, peste iarnă, în plus față de importurile pe care normal că le facem în această perioadă din punct de vedere comercial, gazul stocat în depozite cred eu că va menține prețul gazului natural per total la un nivel stabil. Indiferent câte semnale vor fi în piață, pentru că ne-am obișnuit și cu lucrurile acestea: în prag de iarnă, tot felul de experți și specialiști trag semnale de alarmă cu privire la, nu știu, vulnerabilitatea sistemului energetic, de faptul că nu vom trece iarna cu bine, dacă temperaturile vor fi scăzute, nu vom avea suficiente resurse de gaze naturale și în general, economia și populația vor avea de suferit, în perioada iernii. Nu s-a întâmplat în nicio iarnă, cel puțin de când eu ocup aceste funcții publice, să vedem vreo sincopă în ceea ce privește siguranţa aprovizionării cu gaze naturale şi eu cred că nici in iarna aceasta nu vom avea niciun fel de probleme, pentru că suntem bine pregătiţi.

Bun. Lumea asta trebuie să știe, în primul rând, că, indiferent de consum, prețurile ar trebui să scadă, pentru că suntem lideri europeni. Fabricile, combinatele care funcționează cu foarte multă energie electrică, ar primi la rândul lor o veste foarte, foarte bună. Ați luat în calcul și posibilitatea unor noi exploatări de gaze, de exemplu în Marea Neagră sau în altă parte?

Da, vedem că la nivelul companiei Romgaz, în 2022 au fost preluate acțiunile companiei americane EXXON pentru zăcământul de gaze naturale din Marea Neagră, din zona Neptun Deep de mare adâncime în parteneriat cu compania OMV Petrom. Deși şi acolo a fost o întreagă dezbatere cu privire la oportunitatea preluării, ce vor face companiile, vor avea companiile resursele necesare să investească sume de bani considerabile - aproximativ 4 miliarde de euro - până în momentul în care vom ajunge să extragem aceste gaze naturale? Vedem în perioada aceasta că și organizațiile de mediu încearcă cumva să blocheze acest proiect. Eu cred că România trebuie să iasă 100%, să fie independentă de orice fel de importuri de gaze naturale. Am văzut cât de toxică este sau a fost relația aceasta de concubinaj între gazele naturale din Federaţia Rusă şi economiile europene. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit, trebuie să învăţăm din istoria recentă, iar România are șansa să fie independentă 100% de orice fel de gaze naturale din import, iar eu cred că trebuie să fim, cum să vă spun eu, să ne creăm avantajele pe care le avem şi să exploatăm toate zăcămintele de gaze naturale. În 2027, eu sunt sigur că vom avea gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep care vor intra în sistemul naţional de transport.

Ideea este simplă. La fel și aritmetica. Dacă toți suntem lideri, înseamnă că prețurile ar trebui să scadă, dacă nu cumva prețul sau costurile de extracție sunt mult mai mari decât în altă parte. Dar, tot aminteați mai devreme, sunteți expert în domeniu, de ce energia electrică, de exemplu, e mai scumpă în România decât în alte țări?

O întrebare care o primim la nivelul Autorității destul de des în această perioadă; pentru că nu toate țările au înțeles să-și dezvolte capacitățile de interconectare, așa cum România a făcut-o. România are capacități de interconectare cu toţi vecinii cu care suntem în zonă, în total însumând 3.300 de MW capacitate de export și 2.900, sper să nu greșesc, de import. Deci practic suntem foarte bine conectaţi. La o producție de 8.000-9.000 de MW, producție-consum, în zilele în care este într-adevăr consumul mare, 8.000-9.000 de MW, iată că capacitatea de interconectare a României este de aproximativ 30%, lucru care este foarte bun. Noi ne-am făcut treaba. Ca energia să circule fără niciun fel de obstacol, de la cea mai ieftină sursă de producție către locul de consum, ar însemna ca toate statele din regiune să-și facă treaba la fel de bine cum și-a făcut-o România. Lucrul acesta nu s-a întâmplat și de aceea vedem că nu doar România, ci zona aceasta de sud-est a Europei este un pic decalată față de zona de vest a Europei, cum am spus mai devreme, energia electrică neputând să circule fără bariere, fără obstacole, de la cel mai ieftin loc de producţie, pentru că ăsta este principiul: consumatorul trebuie să aibă acces la cea mai ieftină energie, nu doar să aibă acces la energie, ci la cea mai ieftină energie, la cea mai 'affordable' energie. Lucrul acesta nu se întâmplă. Sunt discuții, ministrul Burduja a ridicat problema la nivel de Consiliu European, consiliu cu toți miniștrii. Sper eu să avem o soluție în cel mai scurt timp la această problemă.

Mulțumim pentru toate aceste precizări. Mulțumim pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități./editor Florin Lepadatu/