Interviu cu profesorul Mircea Coşea pe tema bugetului adoptat de Parlament
Emisiunea "Agenda globală": Iana Ioniţă, realizator, în dialog cu profesorul Mircea Coşea pe tema bugetului adoptat de Parlament
Articol de Ianna Ioniţă, 23 Decembrie 2017, 03:19
Realizator: Opoziţia acuză guvernul că duce ţara în prag de criză economică, iar premierul Mihai Tudose spune că vom avea un buget al dezvoltării. Cum să citim cifrele?
Mircea Coşea: Bugetul de anul acesta, că acum e buget, a fost votat, nu e nici mai bun, nici mai rău decât cele care au fost până acum, pentru că, o să reiau vorbele prim-ministrului: asta e ţara, ăsta e bugetul. Deci există o limită la care putem să programăm cheltuielile şi veniturile, iar această limită ţine de puterea economică şi, în ultimă instanţă, de structura economiei noastre. Or noi suntem încă într-un stadiu în care nu ne putem permite foarte multe lucruri.
Ce s-a spus astăzi - şi nu numai astăzi, şi în zilele care au fost pentru discuţiile pe acest buget - din partea opoziţiei mi se par lucruri nu îndeajuns fundamentate.
Mă aşteptam la mult mai mult de la un analist de mare valoare cum e domnul Câţu, şi anume cred că ar trebui să existe o discuţie pe ideile pe care trebuie să le aibă un buget. Ştiţi de ce? Pentru că bugetul nu este o balanţă de venituri şi cheltuieli aşa cum şi-o închipuie foarte mulţi dintre cei care au discutat azi în contradictoriu faţă de poziţia guvernului.
Bugetul este un instrument de politică economică. De fapt este singurul instrument valabil pe care un guvern îl are într-o economie de piaţă, pentru că prin buget se poate manevra politica economică, se poate stimula o anumită activitate sau inhiba o alta.
Deci atunci când discutăm despre buget, discutăm despre direcţia pe care o dă economiei. Or direcţia pe care o dă acest buget este foarte clară: se menţine prioritatea pe care coaliţia de la guvernare o are, aceea de a mări veniturile populaţiei prin lefuri, prin salarii şi prin tot ceea ce înseamnă posibilităţi de mărire a consumului.
Prima trăsătură pe care ar fi trebuit să o discute în legătură cu bugetul este dacă acest buget continuă stimularea principalului motor al creşterii economice, care este consumul. Or acest buget face acest lucru, el merge pe teoria creşterii economice prin consum, însă aici trebuie să punem o steluţă şi să argumentăm un lucru care mie mi se pare extrem de interesant: este bugetul care în ultimii ani a acordat procentual cea mai mare parte a cheltuielilor pentru investiţii. Deci observăm, din punctul meu de vedere este un lucru esenţial, observăm o reglare mai fină, un început de reglare mai fină a raporturilor dintre principalele motoare de creştere: pe de o parte consumul, pe de altă parte investiţiile.
Ce investiţii? Şi aici trebuie să fim iar foarte atenţi. Sunt investiţiile care duc la o anumită, aş spune eu, cheltuială pe calitatea vieţii, calitatea vieţii care înseamnă învăţământ, sănătate, mai puţin poate pentru investiţii industriale, pentru că aici este o chestiune complicată. România trebuie neapărat să-şi modernizeze structura industrială, pentru că exporturile pe care noi le facem astăzi sunt direcţionate în majoritate către trei ţări din apusul Uniunii Europene, şi aceste exporturi sunt în general pe linia producţiei auto. Deocamdată piaţa occidentală este în creştere la consumul de automobile, deci noi exportăm mai mult, dar e periculos, pentru că suntem într-o dependenţă care poate oricând să fie schimbată dacă acea piaţă nu mai merge. Deci ar fi trebuit poate să existe o mai mare orientare către o restructurare pe teme de industrii creative. De ce?
Realizator: Poate IMM-uri, poate.
Mircea Coşea: "IMM-uri, sigur că da, dar IMM-urile sunt legate de marea industrie. IMM-urile, în nici o ţară din lume, IMM-urile nu trăiesc prin ele înseşi. Sunt foarte puţine... Ele sunt subcontractoare ale unor mari industrii.
În România, sunt peste 2.000 de IMM-uri care lucrează cu Dacia de la Mioveni. Asta ar fi trebuit ca să fie pusă, adică o chestiune care să stimuleze într-o oarecare măsură ramurile industriale cu o producţie mai mare de valoare adăugată, pentru că România este o ţară care are o structură cu valoare adăugată sub media europeană. Ei, lucrurile astea nu pot fi, şi aici mă refer la discursul domnului fost preşedinte Băsescu, nu pot fi elemente de reparare a deficitului structural imediat după un ciclu bugetar la altul. Asta e o chestiune care se face în etape, pe termen mai lung.
În concluzie, nu m i se par deloc obiecţiile celor care au votat împotriva guvernului ca fiind strict economice, ele au mai mult o alură politică.
M-am aşteptat, şi am spus-o public, şi la televiziuni şi am şi scris, m-am aşteptat ca un partid de opoziţie serios, cum este PNL, să vină cu un contraproiect de buget, aşa cum se întâmplă în toate ţările din lume, aşa cum România a avut acum aproape 20 de ani, eram într-o oarecare partid, nu-l numesc acum, când, împreună cu domnul Varujan, am creat un contra-proiect de buget. Ei, lucrurile astea s-ar fi prezentat altfel în parlament.
Acum, să mergem, trecem peste politică, mergem la buget. Acest buget, aşa cum spunea domnul Băsescu, nu va avea lipsă de bani, în mod cert, pentru că există nişte elemente care îl alimentează. Sunt elementele care merg în primul rând pe un început de schimbare a structurii personalului din instituţiile publice, acea prevedere care nu s-a accentuat foarte mult dar e importantă, că două persoane care ies se angajează unul duce de fapt la scăderea personalului birocratic. Asta înseamnă o reducere a cheltuielilor cu personalul care va conta foarte mult.
În al doilea rând, există o problemă care trebuie luată în calcul cu foarte mare atenţie, şi anume efectul unor măsuri pe care încă nu le cunoaştem ca fiind aplicabile sau nu. Nu mai ştim ce se întâmplă cu split TVA, iar schimbarea ciclului de plată a contribuţiilor de la angajator la angajat este o măsură care încă nu are un efect cunoscut. Deci, probabil că vom cunoaşte cu exactitate în ce măsură sursele de finanţare pot să fie de natură locală sau pe împrumut va fi doar la prima judecată a bugetului, la prima aranjare a cheltuielilor, care va fi la mijlocul anului.
Nu cunoaştem efectul creşterii inflaţiei. Noi intrăm într-un ciclu în care inflaţia creşte peste tot în lume şi va creşte şi la noi.
Realizator: Asta vroiam să vă întreb... Cursul mediu stabilit e 4,55 lei pentru un euro, aşa a fost calculat acest buget.
Mircea Coşea: Aici va trebui ca Ministerul de Finanţe să aibă foarte grijă ce se întâmplă, pentru că e foarte greu de presupus că acest curs al leului va reveni la o cotă sub 4,5 sau chiar 4,00 şi 5,00. Media e puţin aici nevoie de a fi regândită.
Ştiu pe ce se bazează această gândire, se bazează pe un anumit ciclu al pieţei monetare internaţionale, pentru că există o literatură destul de importantă azi în Occident care vorbeşte despre piaţa monetară pe euro şi pe dolar şi există speranţa, cred, a Ministerului de Finanţe că acest curs va reveni, dar e problematic, ăsta e un lucru care va trebui văzut.
Şi încă, nu mai cunoaştem un lucru, şi anume nu mai ştim exact care va fi ritmul de creştere al economiei. Probabil că acest an îl vom încheia la un ritm de creştere între 5,5-6,5, poate chiar 6. Pentru anul care vine s-a preconizat peste 5...
Realizator: 5,5
Mircea Coşea: E un ritm de creştere destul de înalt care depinde foarte mult în 2018 de două elemente pe care trebuie să le luăm în calcul neapărat. 2018 este anul în care începe să se pregătească campania electorală.
Avem trei cicluri electorale care vin. Deci, asta ce înseamnă? Înseamnă că bugetul va fi foarte darnic cu urmărirea unor obiective de împăcare socială şi de atragere a electoratului. Aici lucrurile vor trebui să fie bine guvernate, bine justificate din punct de vedere ministerial, mă refer la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Muncii, pentru a nu depăşi în nici într-un fel cheltuielile cu personalul. Or, lucrurile trebuie să fie ţinute sub control foarte atent.
Al doilea element care trebuie să fie luat în calcul este ciclul pieţei monetare în Europa. Europa intră în aşa-numita perioadă post-electorală, în care aşa-numitul cost al banilor creşte, cu alte cuvinte cresc creditele, cresc dobânzile. Aici trebuie să fim atenţi şi să ne gândim ce se va întâmpla cu acum necunoscutul ROBOR. Deocamdată, el este în scădere, este o piaţă care s-a mai calmat în România dar ea poate oricând să fie reîncălzită, pe elemente care nu pot fi controlate foarte exact de Banca Naţională pentru că nici ea n-are posibilitatea ţinerii sub control permanente a acestui indicator.
Deci, ca orice proiect de buget devenit lege acum, sunt elemente care mai trebuie să fie urmărite şi corectate pe parcurs dar, deocamdată, împărţirea pe ministere, toate certurile care au avut loc, de amendamente nu mi se par foarte importante, ele sunt acum clasice în România, au loc la fiecare discuţie de buget.
Elementul pozitiv, dacă e să-l adăugăm la cele pe care le-am spus, este faptul că, după mai mulţi ani, în sfârşit avem bugetul înainte de sfârşitul anului, ceea ce înseamnă că anul va începe pe plăţi, în concordanţă cu noul buget, fără să repete în prima lună bugetul din anul trecut.