Interviu cu ministrul apărării, Gabriel Leş

Interviu cu ministrul apărării, Gabriel Leş, după reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale UE.

RADOR (1 februarie) - Realizator: Cătălin Purcaru.
Gabriel Leş: Au fost două zile foarte încărcate, dar extrem de importante pentru România. Pe de altă parte, aş vrea să vă spun că este prima reuniune pe care am avut-o la nivel ministerial de când România a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Convingerea mea este că a fost un început extrem de bun al preşedinţiei noastre. De asemenea, dincolo de toate ideile care au apărut în spaţiul public vizavi de faptul că guvernul nu este pregătit pentru preluarea aceste preşedinţii, faptul că România nu este pregătită, faptul că suntem prost văzuţi sau la un nivel mult mai scăzut decât ar trebui ca şi ţara în UE sunt informaţii total false, total neadevărate şi am discutat cu toţi miniştrii apărării care au fost - au lipsit foarte puţini, în sensul că ei au fost înlocuiţi de secretarii de stat la această reuniune din motive foarte obiective, din ceea ce am văzut până acum. Deci toţi miniştrii au fost extrem de încântaţi de modul în care am fost pregătiţi, de nivelul la care ne-am prezentat, de modul în care am fost organizaţi, şi aici vreau să mulţumesc în primul rândul colegilor mei de la MApN, pentru că am luat lucrurile foarte în serios şi am fost pregătiţi la nivel de detaliu, şi celorlalte instituţii care au fost, care ne-au ajutat în acest aspect. Toată lumea a plecat extrem de mulţumiţă după aceste discuţii, de la modul de prezentare la modul de primire a delegaţiilor.
La nivelul discuţiilor aş vrea să vă spun că reuniunea, de exemplu, de ieri, reuniunea principală prezidată de doamna Federica Mogherini, s-a prelungit cu aproape o oră, în urma discuţiilor, adică nu au fost pauze de discuţie sub alte aspecte, ci pur şi simplu datorită discuţiilor, temelor ridicate şi s-a prelungit cu aproape o oră programul alocat. Toate iniţiativele care se discută la nivelul UE în acest moment, şi aici discutăm de PESCO, discutăm de CARD, de European Defence Fund, au fost foarte mult discutate. Din ceea ce ştiu şi din experienţa pe care o am, am văzut că - nu ştiu dacă nu aproape toţi colegii au luat cuvântul, deci toţi s-au înscris la cuvânt să discute, ăsta a fost motivul pentru care realmente nu s-a terminat la timp această reuniune. Toţi au discutat despre modul în care toate aceste iniţiative să fie benefice pentru UE şi pentru fiecare ţară în parte.

Realizator: Atât secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cât şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini au salutat eforturile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic UE-NATO, au făcut apel să continue aceste eforturi. De altfel, acesta este şi obiectivul asumat de către România în cadrul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. În cadrul reuniunii aţi stabilit paşi concreţi pentru perioada imediat următoare?/pvelisar
Gabriel Leş: În primul rând aş vrea să vă spun că şi în luarea mea de cuvânt şi nu numai eu, o bună parte din toţi colegii care au fost prezenţi, miniştrii apărării care au fost prezenţi la această întâlnire, au evidenţiat importanţa majoră pe care trebuie să o aibă consolidarea cooperării dintre UE, respectiv structura euroatlantică, pentru că Parteneriatul Strategic al UE cu structura euroatlantică trebuie să fie totuşi punctul important care trebuie să rămână din această structură, motiv pentru care toate iniţiativele pe care UE trebuie să le ia pe apărarea comună, pe apărarea europeană să fie doar complementare la ceea ce există în acest moment în NATO, nicidecum să duplice anumite structuri că asta, vă daţi seama, ar îngreuna foarte mult toate aceste iniţiative şi ar fi inutile. Aşa cum spuneţi, foarte bine punctat, sunt lucruri care trebuie să aducă plusvaloare, nicidecum să îngreuneze funcţionarea unei structuri euroatlantice de această manieră.

Realizator: Este foarte bine că spuneţi asta pentru că avem multe mesaje care vin în media şi oamenii care nu sunt informaţi neapărat complet spun asta că sunt îngrijoraţi cumva, de ce mai trebuie o colaborare a UE separat de Alianţă. Iată că nu este separat, ci este o complementaritate.
Gabriel Leş: Aici va trebui să avem noi grijă, statele membre, şi doamna Federica Mogherini de câteva ori a specificat acest lucru în discurusl pe care dânsa l-a avut şi în luarile de cuvânt, că toate aceste iniţiative va trebui să avem grijă să.. ajungem la o maturizare a acestora în aşa fel încât să fie complementare NATO, nicidecum niste duplicări ale anumitor activităţi, acţiuni pe care NATO le va cere. Din nou sunt tot felul de informaţii apărute pe media gen fake news şi aşa mai departe, că Guvernul României doreşte să se depărteze de UE, guvernul PSD are acţuni de tip 'ieşim din UE, ieşim de aici, de dincolo, ne îndreptăm cu faţa spre Rusia. Sunt doar lucruri care nu fac altceva decât să ne decredibilizeze pe noi ca şi naţiune, ca şi ţară pentru că atunci când nu eşti un partener serios, partener puternic în interor este foarte greu să vii să-ţi asumi o poziţie puternică, o poziţie serioasă în faţa partenerului extern, oricine ar fi el. Sunt afirmaţii care nu fac bine României şi nu vor face niciodată. Şi din nou, dacă mă ascultă cineva, îmi doresc să transmit un mesaj de uniune şi de unitate în momentul de faţă, şi nu numai pentru preşedinţiei, ci de acum înainte. Chestiunile politice să le lăsăm în dezbatere, şi este normal să fie aşa, dar atunci când discutăm de proiecte de ţară, când discutăm de aspecte care ţin de modul şi de imaginea în care România este văzută în afară, trebuie să dăm toţi mâna unul cu altul şi să muncim la consolidarea imaginii României în afara ţării, fie că vorbim de UE, fie că vorbim la nivel mondial, în aşa fel încât atunci când stai în faţa lor să poţi fi un partener serios, un partener puternic, un partener credibil.

Realizator: În proiectul de buget pentru 2019 este prevăzută suma de două procente din PIB alocat apărării.
Gabriel Leş: Bineînţeles, este o asumare guvernamentală a PSD de la momentul la care a câştigat alegerile în 2016, alegerile parlamentare, şi-a asumat aceşti 2%, o cerinţă a NATO în special a partenerului cel mai puternic, să zic, din structura NATO, Statele Unite prin vocea domnului Trump, ca să marim bugetele pentru apărare. /lazard/Bineînţeles că este frumos şi drăguţ să beneficiezi de securitate şi să stai liniştit, dar în acelaşi timp trebuie să fii şi furnizor de securitate, să ai capabilităţile necesare astfel încât să poţi fi parte a acelui parteneriat, să vii cu ceva în acel parteneriat. Avem cei 2% asumaţi din 2017, toate achiziţiile noi pe care le facem, într-un procent minim de 20% din cei 2%, trebuie să fie achiziţii de tehnică nouă, de capabilităţi noi, moderne, compatibile şi interoperabile cu partenerii NATO. Nu vă ascund faptul că n-am reuşit să închidem în fiecare an la 2% - pentru că am văzut şi aici că vrem să ne ascundem ş.a.m.d. Nu, nu ne ascundem. Am încheiat în 1,91-1,92, faţă de 2. Este puţin, nu este 2% - şi asta era o discuţie pe care am avut-o cu domnul Stoltenberg, şi îmi spunea că ne-am asumat 2%, dar n-am reuşit să închidem la 2%. E un aspect pe care ni-l asumăm. Aici discutăm de acele proceduri de licitaţie extrem de greoaie, ca peste tot în Europa - pentru că acum am vorbit şi cu partenerii din Europa şi am văzut că peste tot există probleme atunci când discuţi de proceduri cu sume atât de mari -, dar asta nu ne scuză. Noi avem nevoie de tehnică, dorim să o achiziţionăm, proiecte avem pornite, şi cred că acest lucru să-l reglementăm cât de repede, astfel încât sumele la care să închidem să fie aşa cum le şi anunţăm.
De asemenea, la nivel politic trebuie să ne asumăm integrarea şi un transfer de tehnologie în industria noastră de apărare, fie că vorbim de cea de stat, fie că vorbim de cea privată, astfel încât cel puţin centrele de mentenanţă, aşa-numite, în lanţuri de aprovizionare pentru un produs - de exemplu, să ai nişte componente pe care să le produci. Este logic, luând banii din ţară, să încerci să laşi înapoi, în economia naţională, nişte bani şi angajaţi, un lanţ de aprovizionare al acestor componente care să rămână şi la noi în industrie, şi astfel, retehnologizând, să mişcăm şi economia noastră pe zona aceasta de apărare.

Realizator: Vorbeaţi de achiziţii în perioada imediat următoare. Puteţi să ne daţi câteva exemple?
Gabriel Leş: Proiectele şi programele pe care le avem încă în derulare sunt aprobate. Câteva sunt pornite - şi aici vorbesc de Patriot, de HIMARS, HiSAM. Noi avem aprobate în parlament opt programe, începând cu 2017, care depăşesc 9 miliarde de euro ca valoare estimată la acest moment. După cum bine ştiţi, "Corveta" nu s-a închis anul trecut. E un program care rămâne ca necesitate şi în funcţie de ce se va întâmpla în instanţă vom merge mai departe. Blindatele 8x8, 4x4, completarea necesarului cu avioane F-16, având în vedere că trebuie să închidem prima escadrilă şi apoi să luăm următoarele două. Deci programe sunt. Va trebui să găsim modalităţile în care să răspundem cerinţelor operaţionale militare şi să încercăm să aducem aceste capabilităţi, dar pe de altă parte să găsim totuşi soluţii, să facem un transfer tehnologic, să facem un transfer de producţie măcar pe componente aici în România, astfel încât să poţi justifica sumele pe care le cheltuieşti pentru aceste capabilităţi.

Realizator: Există posibilitatea folosirii programului offset pentru a întoarce o parte din bani înapoi în ţară?
Gabriel Leş: Bineînţeles. Din păcate, până acum nu a funcţionat extraordinar de bine, asta spunând doar pe baza rezultatelor pe care le vedem. Nu vă ascund faptul că am propus modificări la această legislaţie şi am avut discuţii cu cei de la offset astfel încât să putem prinde în programele de înzestrare acest program de offset aşa cum trebuie. Din păcate, în general, pe programele de "government to government", de G2G - şi aici avem câteva programe care sunt majore - nu prea se face offset; va trebui să găsim alte variante prin care să încercăm să convingem firmele, companiile care ne oferă acele produse să facă ceva şi în industria noastră de apărare.

Realizator: Înainte să încheiem o să vă întreb, suntem purtătorii de cuvânt ai opiniei publice, noi la "Ora armatei", mai mult decât asta, şi ai militarilor, la momentul la care va fi difuzat interviul vor fi trecut două zile de la decizia instanţei în care şeful Statului Major al Apărării este cumva ieşit din funcţie. Care sunt situaţiile pe care dumneavoastră le vedeţi, şi într-un caz, şi în altul, în care ar putea să rămână domnul Anastasof sau în cazul în care instanţa revine? Cum o vedeţi dumneavoastră?
Gabriel Leş: Sunt două aspecte extrem de importante şi au fost destul de greşit până acum, din ceea ce am văzut, înţelese în zona media, şi anume faptul că Laurian Anastasof, care a fost şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, fost consilier al ministrului pe care l-am preluat, să zic aşa, în ghilimele, "din portofoliu", a fost numit, a împuternicit în locul domnului general Tonea, care a plecat în pensie şi decizia instanţei pentru suspendarea decretului care l-a numit pe domnul general Ciucă i-a prelungit mandatul pentru încă un an de zile; sunt două aspecte diferite. În acest moment cu această ultimă sentinţă cel care va asigura continuitatea conducerii Statului Major al Apărării va fi Laurian Anastasof, prin delegarea de atribuţii; e locţiitor, e logic să poată duce aceste chestiuni. Ceea ce vreau să specific şi să spun foarte clar: nu vor exista sincope în activitatea MApN, lucrurile vor funcţiona mai departe. În funcţie de decizia instanţei până la final vom vedea care sunt căile de urmat. Nu discutăm aici din... mi-ar fi plăcut să nu ajungem în situaţia asta. E o situaţie neplăcută. Nu discutăm de persoane în sine, discutăm de procedură, de numire şi de prelungire, pe care nu am acceptat-o; ăsta a fost motivul pentru care am atacat în instanţă un decret care din punctul meu de vedere nu respectă rigorile legii - şi aici îl citez pe domnul preşedinte. Tocmai de aceea am atacat, pentru că am zis că nu este logic să mergem cu un asemenea document, emis de o administraţie centrală, oricare ar fi ea.

Realizator: Sigur că în funcţie de decizia instanţei - este o întrebare care vine din interiorul armatei - dacă veţi ţine cont de acel algoritm cumva într-o lege nescrisă, a fost o cutumă că trebuie să urmeze o anumită categorie de forţe printr-un reprezentant la şeful Statului Major.
Gabriel Leş: Se pare că o să discutăm mai mult de această problemă decât mi-aş fi dorit, pentru că Armata României înseamnă mult mai mult decât o funcţie, oricare ar fi ea, fie ea şi de ministru. Dar aş vrea să vă spun următorul aspect. Când am mers cu propunerea la domnul preşedinte, am mers tocmai respectând şi cutumele, şi încercând să respect rigorile legii pe cât a fost posibil. La momentul la care am luat decizia să nu prelungesc mandatul actualului şef al Statului Major al Apărării, variantele erau extrem de puţine şi vă spun şi de ce. Legea spune foarte clar: locţiitorul sau unul dintre cei trei care conduc categoriile de forţă. Locţiitorul mai avea o lună de zile să intre în rezervă, să meargă în pensie. Doi de la categoriile de forţă au doar două stele şi nu se încadrau pentru o astfel de propunere.
Iar al treilea care are trei stele, nu ar fi încheiat mandatul. Toate acestea le-am luat pe lângă partea partea de rigoare a legii şi cutumele pe care le-am găsit în minister, adică nu le-am făcut eu sau... Pe de altă parte, aşa cum spuneaţi, cutuma ar fi fost ca tot de la Statul Major al Forţelor Terestre, după numărul de militari pe care îl au în subordine, să urmeze la conducerea structurii de SMAp. Neavând aceste lucruri, am venit cu o propunere şi cu un punct de vedere din punctul meu de vedere, o negociere pe care trebuia să o avem cu preşedintele, să găsim soluţia cea mai bună. Dânsul a ales calea, pe care o ştiţi cu toţii, nu a vrut nici să negocieze, nici să discute, nici să se vadă care este propunerea mea, şi a decis să emită un decret, repet, din punctul meu de vedere, voi respecta decizia instanţei, indiferent care va fi ea, a fost trimis ilegal pentru că nu are, conform legii, nu are propunerea ministrului şi avizul primului ministru. E o altă chestiune. Sper ca aceste lucruri să se termine. Avem mult mai multe lucruri bune făcute şi pe care aş dori să le discutăm. Specific foarte clar, de fiecare dată, resursa cea mai importantă pe care o are Ministerul Apărării Naţionale este resursa umană, este militarul care este ambasadorul nostru peste tot, în teatrele de operaţii. Şi aş vrea să vă spun că de la partenerii americani, la partenerii canadieni, cu toată lumea cu cine vorbeşti, imaginea pe care militarul român o lasă în teatrele de operaţii este extraordinară. Ei, aceasta nu o putem schimba cu nimic şi nu aş vrea să o periclităm cu nimic, indiferent despre cine este vorba, că e el ministru, că e el altcineva, nu vreau să periclităm această imagine.