”Interesul nostru este ca să rezolvăm problemele structurale de rezistență la clădiri şi după aceea să facem lucrarea de reabilitare de eficiență energetică”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Probleme la zi" - Realizator: Sorin Croitorescu - Acum suntem în legătură telefonică directă cu ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Bună ziua, domnule ministru!
Marcel Boloş: Bună ziua!
Realizator: Domnule ministru, bun venit la Radio România Actualități! Vreau să vă întreb în ce măsură se pot folosi și bani europeni la aceste lucrări de consolidare, care sunt destul de scumpe?
Marcel Boloş: Într-adevăr avem această posibilitate de a executa lucrări noi să le spunem de eficiență energetică, dar au și o componentă de consolidare de clădiri. Atât în politica de coeziune, prin Programele Operaționale Regionale, unde avem 1,8 miliarde de euro bugetul alocat pentru acest tip de investiții și, pe de altă parte, avem, de asemenea, 2,1 miliarde de euro alocați în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, care au tot în acest fel gândite intervențiile, respectiv, o componentă de consolidare a clădirilor, foarte important de reținut că aici se includ și lucrările care privesc clădirile pentru riscul de protecție împotriva cutremurelor, a riscului seismic și, din acest punct de vedere, cum am menționat, că bugetul este 2,1 miliarde de euro, fiind depuse peste 6.000 de astfel de cereri de finanțare, cu o valoare de peste 6,3 miliarde de euro.
Realizator: Da, este foarte justificată această prevedere din Planul Național pentru Redresare și Reziliență, pentru că chiar ieri un expert al Băncii Mondiale estima că România este printre țările Uniunii Europene cu riscul seismic cel mai ridicat și cita chiar Bucureștiul, Focșaniul, pentru că Vrancea este o zonă totuși care poate genera cutremure mult mai serioase. Deci, era de așteptat, credem să avem niște bani alocați prin PNRR pentru consolidarea clădirilor pentru risc seismic, chiar dacă n-ar fi fost seria de cutremure din Gorj, care însă au avut totuși o intensitate moderată.
Marcel Boloş: Acum, fiecare beneficiar care depune o astfel de cerere de finanțare trebuie să fie atent şi din punct de vedere al sustenabilității acestor lucrări de eficiență energetică, pentru că dacă nu se execută lucrările de consolidare, atunci se pun în pericol și investițiile pe care noi le facem în aceste clădiri. Și, cum am menționat, bugetul este unul extrem de generos și este o oportunitate care trebuie să fie avută în vedere de beneficiarii noștri, fiind peste 1.200 de contracte de finanțare care deja sunt încheiate și urmează, cum am menționat și pe politica de coeziune, astfel de proiecte, care au în vedere lucrările de consolidare împotriva riscului seismic.

Realizator: Și am să revin la dl ministru Marcel Boloș. Pentru că vreau să vă întreb dacă banii vor fi asigurați, partea de bani care vine din finanțări europene, pentru că spunea dl Bujduveanu mai devreme, totuși, consolidarea unei clădiri, trei, patru ani, cam atât, cam atât durează și poate chiar mai mult, deci va depăși anul 2027 dacă încep la anul, să zicem.
Marcel Boloş: Acum noi avem ca perioadă de eligibilitate pentru cheltuieli data de 31 decembrie 2029, deci, practic, avem o perioadă de timp suficientă pentru ca aceste tipuri de lucrări şi proiecte să se implementeze, pe de o parte. Pe de altă parte, alocările financiare de la Comisia Europeană întotdeauna au fost pentru noi surse de finanțare absolut sigure, nu au avut probleme pe această alocare multianuală pe care am avut-o în bugetele programelor operaționale și de aceea cred eu că este un bun prilej ca astfel de lucrări de consolidare la clădiri să fie făcute. Iar tot Guvernul României, la sfârșitul anului trecut, a adoptat ordonanța de modificare a cotelor de cofinanțare a vechii Ordonanțe 18 din 2012, dacă bine țin minte numărul, în care s-a redus cota de cofinanțare, care era de 40% pentru autoritățile locale și proprietari, s-a redus la 5%. Deci, practic, cu alte cuvinte, autoritatea locală care poate să preia în întregime, dacă doreşte, sarcina aceasta de a asigura cofinanțare, proprietarii din blocurile de locuințe, neavând sau, oricum, dacă stabilește autoritatea locală o cotă de până în 2-3% este de cofinanțare pentru proprietari. Şi, din acest punct de vedere, atât mecanismele instituționale, cât și mecanismele financiare au fost gândite încât să rezolvăm atât problema de eficiență energetică, dar, cum spuneam, la blocurile de locuințe, foarte important acest lucru, problemele care țin de consolidări. Este în folosul acestor tipuri de investiții să putem executa lucrările de consolidare, pentru că altminteri...
Realizator: Cele de eficiență energetică, domnule ministru. Atunci, o să cadă blocul, dar o să fie cald.
Marcel Boloş: Exact. Deci, practic, cu alte cuvinte, interesul nostru este ca să rezolvăm problemele structurale de rezistență la clădiri şi după aceea să facem lucrarea de reabilitare de eficiență energetică, dar aici am inclus și clădirile publice ale entităților publice pentru care nu există cofinanțare. Deci, cum spuneam, mecanismele le-am încercat, pe lângă cadrul legal, cum spunea domnul viceprimar, care s-a adaptat la zi pentru ceea ce înseamnă elaborarea documentațiilor tehnico-economice. Am pus cap la cap și aceste mecanisme instituționale și financiare, pentru că de bine, de rău, cum se poate vedea, avem aproape 4 miliarde de euro pentru aceste lucrări și e prilejul cel mai bun, pentru ca inclusiv monumentele istorice să poată să aibă aceste tipuri de investiții realizate.