Începe a III-a ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor RADIRO

Cel mai important festival al orchestrelor aparţinînd posturilor publice de radio din Europa. În această seară concertează la Sala Radio orchestra din Shenzhen. Pentru prima dată, după peste 40 de ani, o orchestră din RP Chineză în România!

O dezbatere dedicată RADIRO a avut loc astăzi la Radio România Actualităţi:

Realizator: Pavel Ionescu - Bună ziua! Din această seară, la Sala de Concerte din General Berthelot începe a III-a ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, singurul eveniment european dedicat exclusiv acestor ansambluri. Iată cartea lui de vizită, în câteva cifre. Noua concerte în nouă zile de festival, şase orchestre simfonice din Europa şi din Asia, 19 dirijori şi solişti. Cum veţi vedea, aici cifrele nu prea ajută, poate, sigur, ar ajuta notele muzicale. Dar la România Actualităţi o să încercăm să ne folosim de cuvinte. Împreună cu mine în studio sunt doi colegi, doi oameni de specialitate în ale muzicii, Oltea Şerban-Pârâu, muzicolog, şi Răzvan Suma, binecunoscutul violoncelist Răzvan Suma. Care este particularitatea, Răzvan Suma, a acestui festival? De ce poate fi el special pentru o orchestră radio. Contează până la urmă, noi ştim aici în radio, poate şi cei care ne ascultă ştiu, Sala Radio, unde am văzut atâtea concerte şi spectacole minunante, este totuşi un imens studio de înregistrări cu public. Ce înseamnă atmosfera de festival pentru o orchestră radio?

>>INFORMAŢII DESPRE RADIRO<<

Răzvan Suma: Atmosfera de festival tot timpul, la orice festival este una specială, este una de efort, este una de efort din toate punctele de vedere, al muzicienilor, al organizatorilor, în primul rând, pentru că este acţiune sută la sută zi şi noapte. Iar ceea ce este important pentru noi ca radio este că reuşim o asociere cu alte radiouri, o înfrăţire şi, sperăm, bineînţeles, şi la anumite prezenţe ale noastre în festivaluri organizate şi de partenerii noştri din străinătate. Pentru grupurile muzicale, formaţiile muzicale radio, concertul din 26 este foarte important.

Realizator: Vom vorbi de el, vom vorbi de el în câteva momente.
Oltea Şerban-Pârâu: Urmăresc acum pe ecran febrilitatea despre care vorbeai Pavel /.../
Realizator: Camera nostră ne arată ce se întâmplă acum în sala de concerte.
Oltea Şerban-Pârâu: Într-adevăr cei care ne ascultă nu pot vedea, însă într-adevăr este vorba despre faptul că şi în momentele în care orchestrele se află pe scenă, cei care aşează instrumentele, cei care le mută se află într-o permanentă mişcare. S-a instalat televiziunea, deja de azi dimineaţă de la ora 6:00, în jurul Sălii Radio este o sursă de continuă...

>>TVR2 Transmite deschiderea RADIRO<<

Realizator: Nu se poate parca, ca s-o spunem, ca s-o spunem simplu.
Oltea Şerban-Pârâu: Nu putem noi parca, pot parca cei care au treabă.

Realizator: Este fără îndoială un moment de mândrie pentru Radio România organizarea acestui festival, dar înţeleg că această a III-a ediţie este chiar deosebită. Îmi explicai înainte de emisiune efortul de a cuprinde toate cele patru puncte cardinale. Este şi o geografie, atunci, a festivalului, putem vorbi de ea.

Oltea Şerban-Pârâu: Este într-adevăr. Când se gândeşte un astfel de festival trebuie să încerci să creezi un echilibru pentru a atrage atenţia publicului. De la prima ediţie s-a încercat asta, a atrage orchestre din Occidentul în care tradiţia muzicii clasice este cea mai puternică, orchestre din nord, orchestre din fostul Est al Europei, să spunem aşa. De data asta am ajuns şi în Asia. Iată, la această a III-a ediţie, avem cu o orchestra mai mult decât la ediţia a II-a, avem o orchestră din Asia, ceea ce este cu totul şi cu totul special, este prima dată când o orchestră simfonică din China cântă în România. Nu doar că este din Shenzhen, nu doar că este la festivalul radioului, ci prima dată când s-a reuşit a se aduce o orchestră din China în România.

De data aceasta avem orchestră din Nord, Orchestra Simfonică Radio de la Oslo, avem o mare orchestră occidentală, BBC Concert Orchestra, avem MDR Leipzig, cea mai veche orchestră radio din Germania, de asemenea o orchestră din fostul Est al Europei şi Orchestra Radio din Viena. Alături de ei, evident, Orchestra Naţională Radio, Corul Academic Radio şi Corul de Copii Radio.

>>PROGRAMUL ORCHESTRELOR LA RADIRO<<

Realizator: Am zis că cifrele nu sunt multe, dar iată că spun şi ele destule. În spatele unui asemenea festival stau nişte eforturi logistice serioase, chiar puternice. Despre câţi muzicieni este vorba? Cum s-a reuşi să fie pusă în acord agenda lor cu evenimentul de la Bucureşti?

Oltea Şerban-Pârâu: Se lucrează de doi ani asupra acestei agende. Evident că au existat discuţii şi cu alte orchestre, aşa cum se întâmplă şi acum, discutăm deja pentru 2018, şi, în urma unor tatonări repetate, s-a rămas la această listă. Sunt 500 de muzicieni, dacă nu greşesc, cred chiar peste 500 de muzicieni străini, cu ai noştri depăşim 750, care, cum să spun, gravitează în jurul Sălii Radio, de pe General Berthelot, în aceste nouă zile, începând cu acest weekend şi până pe 1 octombrie, seară de seară, la Sala Radio vor concerta mari orchestre radio ale Europei şi, iată, şi o orchestră din Asia, în această seară.

Realizator: Orchestra din Asia, vorbim de participarea a unui ansamblu de o asemenea anvergură. Este o prezenţă specială, mai ales fiind vorba şi de distanţa de unde vine. Să amintem că, în 2014, Orchestra Naţională Radio România a concertat în Turnurile Petronas din Kuala Lumpur. Evenimentul a fost atunci transmis live, în toată reţeaua audiovizuală din regiunea Asia Pacific, membră a ABU, Asia-Pacific Broadcasting Union, organizaţie unde România este membră şi care anul acesta va prelua şi transmite concerte din cadrul Festivalului RadiRo. Înainte de emisiune am discutat despre valoarea acestei colaborări cu secretarul general al ABU, domnul Javad Mottaghi.

ABU preia concertele RADIRO

Javad Mottaghi: Performanţa Orchestrei Naţionale Radio la Kuala Lumpur din 2014 a fost o oportunitate de a prezenta cultura românească, nu doar publicului din Malaezia, dar şi celui din întreaga regiune. Concertul a fost difuzat live timp de 60 de minute de radio-televiziunea malaeziană. În plus, numeroşi radiodifuzori din Asia au beneficiat şi ei de această manifestare culturală. A fost o oportunitate pentru Radio România să prezinte capacităţile sale artistice prin limbajul internaţional al muzicii.

Deci, puteţi observa o amplificare evidentă a relaţiilor dintre audiovizualul din Asia Pacific şi Radio România. Ea a fost şi rămâne de actualitate, evident, în toţi aceşti ani. Radio România a găzduit reuniunea Media 2020 anul trecut, la Bucureşti. A fost atunci un dialog foarte bun între radiodifuzorii din Est şi din Vest, chiar bine primit la vremea respectivă. radio România a organizat cu colegii din zona Asia -Pacific acelaşi dialog şi anul acesta, la Beijing, şi, în plus, am decis să extindem colaborarea la seminarii şi reuniuni comune pe alte teme internaţionale. Plănuim să întărim această colaborare şi pe viitor.

Realizator: Secretarul general al ABU, domnul Javad Mottaghi. Oltea Şerban-Pârâu, Răzvan Suma ce înseamnă deschiderea aceasta prin intermediul ABU pentru un festival al orchestrelor simfonice?

Oltea Şerban-Pârâu: Este important, pentru că până la ediţia anterioară am fost prezenţi în Europa, prin UE de Radio. Adică ce înseamnă asta? Toate concertele sunt înregistrate, date către UE de Radio şi preluate de acolo de radiourile publice din Europa care sunt interesate să difuzeze aceste concerte. Interesul este foarte mare, ca şi la Festivalul Enescu, pentru că o astfel de adunare de forţă într-un timp atât de scurt, pe aceeaşi scenă, în atmosferă de festival, se întâmplă foarte rar. Iar diferenţa este. În festival toate aceste orchestre au o altfel de energie atunci când cântă.

Apare o emulaţie, apare un entuziasm, faptul că se plimbă de la ei acasă în altă parte, chiar dacă efortul este mai mare, îi face să cânte altfel. Şi de aceea există un mare interes din punct de vedere al UE de Radio de a prelua aceste concerte. Începând cu această ediţie, concerte din festival vor fi preluate şi în Asia şi redistribuite către radiourile publice din acel spaţiu.

3,5 miliarde de ascultatori RADIRO

Realizator: Îmi spunea domnul Mottaghi, 3,5 miliarde de potenţiali ascultători.
Oltea Şerban-Pârâu: Potenţiali ascultători, într-adevăr, 3,5 miliarde, dar nu este vorba doar de potenţial. Îmi aduc şi acum aminte după concertul de la Kuala Lumpur că am fost ascultaţi şi că acel concert s-a dat şi la radio şi la televiziune, concertul Orchestrei Naţionale Radio din Turnurile Petronas, şi s-a difuzat sâmbătă, seară, la ora 21:00, seara, la televiziunea cum ar fi la TVR 1 din Malaezia, care este privit de foarte multă lume, şi într-un restaurant din Kuala Lumpur un malaezian era atât de preocupat să asculte şi sunetul, încât şi-a deschis telefonul mobil, pentru că pe ecranele din respectivul restaurant era Orchestra Naţională Radio şi sunetul închis.

Răzvan Suma: Era coborât.
Oltea Şerban-Pârâu: Aşadar potenţial, potenţial, dar se pare că şi real. Nu o să fie chiar 3,5 miliarde la muzică clasică, dar, am mai spus-o, pentru zona Asia - Pacific muzica clasică europeană probabil are aceeaşi doză de exotism pe care o are muzica indiană pentru noi. E doar o presupunere a mea de muzicolog. Dar e ceva foarte interesant şi cu totul altceva de cât este pentru publicul din Europa.

Realizator: Concertele de la Festivalul RadiRo vor fi difuzate şi prin reţeaua EBU, Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, vorbeai de ea, Oltea Şerban-Pârâu, avem înregistrate şi opiniile directoarei pentru programe muzicale din cadrul EBU, doamna Pascale Labrie. Vă invit să o ascultăm.

Pascale Labrie: Aici, în cadrul secţiei muzicale a UE de Radio şi Televiziune, avem o colaborare permanentă şi foarte productivă cu colegii de la Radio România. Sunt foarte activi, foarte prezenţi,în reţeaua posturilor de radio europene. Ştim că sunt atât de dedicaţi muzicii şi simţim aceasta, din felul în care lucrează cu noi, ca şi cu alte organizaţii de radio EBU. Când l-am cunoscut pe domnul Miculescu, la New York, în martie, trecut, cu ocazia unui concert susţinut de muzicienii români, orgaizat de Radio România, a arătat foarte clar şi cu entuziasm cât de importantă este muzica pentru postul public de radio al României.

Menţionez adesea acest lucru, fiindcă este într-adevăr important pentru noi să ştim că o organizaţie media are o implicare faţă de muzică la cel mai înalt nivel al instituţiei. În ce priveşte RadiRo, un eveniment unic, acesta reprezintă cel mai bun exemplu de cum Radio România sprijină nu doar muzica, ci şi emisiunile posturilor publice în întreaga lume, oferind orchestrelor Radio, acestor comori ale Radioului, aş zice, o platformă importantă pentru a putea fi auzite oriunde, prin intermediul emisiunilor internaţionale. Este un angajament major, faţă de care suntem cu adevărat recunoscători.

Realizator: Doamna Pascale Labrie, directorul pentru programe muzicale din cadrul EBU. Să revenim acum la agenda festivalului RadiRo, Orchestra Radio, cu violoncelistul Răzvan Suma solist şi dirijorul Cristian Măcelaru, vor avea o reprezentaţie cu adevărat deosebită luni. Răzvan Suna, în studiou, reamintesc, va fi o desfăşurare de forţă muzicală mai rar întâlnită înţeleg.

Răzvan Suma: Mă uitam acum pe televizor, pe monitor, cum se pregăteşte scena pentru Carmina Burana, pentru prima repetiţie a acestei piese, şi îmi dau seama că va fi pe scenă...

Realizator: Va fi luni după-amiază.
Răzvan Suma: Da, dar prima repetiţie începe acum, la ora 2:00, şi cred că pe scenă vor fi în jur de 250 de oameni, pentru că va fi şi Orchestra Naţională Radio, va fi Corul Academic Radio şi Corul de Copii Radio. Pe lângă asta, eu, ca solist, în prima parte şi alături de unul dintre cei mai apreciaţi dirijori români ai momentului, Cristian Măcelaru, este pentru prima dată când voi cânta cu el şi de-abia aştept acest eveniment, iar pentru mine este un moment foarte special, pentru că eu nu am mai cântat niciodată în RadiRo, aşa că este un debut şi de-abia aştept să văd cum va ieşi. Cred că va ieşi foarte bine.

Realizator: Ca eveniment muzical, ca demers muzical, Carmina Burana este în sine un lucru cu totul deosebit muzical vorbind, dar ca forţă de oameni, aţi vorbit de două coruri, cât de complicat este, ca să facem pasul peste scenă cumva în ceea ce se ntâmplă acolo? E firesc aici, da, este mai greu de stăpânit situaţia.

Răzvan Suma: Cu câţi sunt mai mulţi oameni pe scenă e mai dificil, şi nu e mai dificil doar pentru a-i coordona, pentru a-i dirija, pentru a-i face să interpreteze într-un mod cât mai interesant muzica, ci adevărul este că pentru sunetişti va fi foarte greu, pentru că vor fi în jur de 50 de microfoane, poate, pe scenă şi ele toate trebuie să capteze calitativ, trebuie să fie microfoanele potrivite, nu merg aceleaşi microfoane pentru solist sau pentru Corul de Copii. Aşa că trebuie coordonat foarte bine tot colectivul care lucrează şi, bineînţeles, la un asemenea festival nu sunt doar cei de pe scenă importanţi, ci sunt...

Realizator: Ce vede spectatorul.
Răzvan Suma: Exact. Mai sunt şi cei din spate, cei din studiouri, organizatorii, care pun la dispoziţie toată logistica necesară pentru un asemenea eveniment. Luni, pe 26, va fi, de fapt, un concert reprezentativ pentru formaţiile muzicale Radio şi pentru Radio România.

Realizator: Oltea Şerban-Pârâu.
Oltea Şerban-Pârâu: Aş îndrăzni şi eu să spun că în mod special a fost programată Carmina Burana cu Orchestrele şi Corurile Radio pe 26, la mijlocul festivalului. Este, vrem, nu vrem să recunoaştem, cel mai bine vândut concert al festivalului, doar că toate lucrurile se fac din mici artificii de programare, pentru că este evident că, atunci când porneşti un festival, ai noutatea, toate aceste orchestre care pot fi auzite la Bucureşti doar acum, doar în acest festival, şi orchestra noastră, pe care, evident, publicul îşi dă seama că o poate asculta şi săptămâna viitoare./rpatulea/atataru/ Cum faci ca într-un festival să nu sacrifici gazda? Programezi ceva care să fie imbatabil.

De ce e imbatabilă Carmina Burana? Ştim cu toţii. În afara şarmului deosebit al acestei lucrări, este vorba despre reclama extraordinară pe care a făcut-o, reclama făcută de Michael Jackson în perioada anilor '90 cu această temă. Este o piesă foarte scump de interpretat, pentru că cei care au avut drepturile asupra partiturii şi-au dat seama de potenţialul comercial al acestei afaceri numită Carmina Burana. Şi ca să cânţi, să dai la radio şi la televizor, şi în Europa, şi în Asia această piesă trebuie să plăteşti. Iar privilegiul pe care îl au cei aflaţi în sală, cei care ascultă pe frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical în direct această lucrare este cu atât mai mare.

Nu ştiu dacă lumea îşi dă seama, cei de pe scenă îşi dau seama, pentru că sunt foarte fericiţi când li se oferă ocazia să cânte Carmina Burana, care este o piesă poate nu atât de dificilă, dar de un mare efect, şi, atunci, şi publicul reacţionează ca atare.

Realizator: Vine de aici, cumva, imediat întrebarea: de ce RadiRo atunci?
Oltea Şerban-Pârâu: De ce este numele RadiRo al festivalului?

Realizator: Nu, nu de ce este RadiRo numele, de ce face Radio România demersul ăsta? Poate pentru mulţi dintre cei care ne ascultă, Radio România înseamnă programele de ştiri, poate înseamnă Radio România Muzical, poate înseamnă Radio România Cultural, Radio Bucureşti, nu vreau să pierd unul dintre vectorii prin care postul public merge către ascultători. Un festival al orchestrelor, totuşi?

Oltea Şerban-Pârâu: De ce? În primul rând, pentru că avem capacitatea logistică de a face un astfel de eveniment şi, în al doilea rând, pentru că avem această datorie faţă de cei care ne ascultă. Cei care ne ascultă sunt foarte mulţi, dar sunt şi foarte diferiţi. Şi cei care ajung să asculte Radio România pentru aceste concerte difuzate seara, prin intermediul Radio România Cultural, întreaga ţară, prin intermediul Radio România Muzical, pe parcursul întregii zile, sunt o anumită parte a publicului nostru, care este foarte importantă pentru noi, ca, de altfel, oricare parte a publicului, care uneori este puţin mai neglijată, ca să spunem aşa.

Asadar, dacă am avut această posibilitate de a face un festival al orchestrelor radio, pentru că avem orchestre, pentru că avem 250 de muzicieni aproape angajaţi, cred că nu trebuia să ratăm această sansă, şi de aceea RadiRo. Avantajul nostru la nivel internaţional şi mai ales lucrul pentru care suntem admiraţi şi invidiaţi este că toţi cei care au mai încercat, alte radiouri publice din Europa, au trebuit să renunţe, mai devreme sau mai târziu, pentru că este complicat, scump, dificil, logistică deosebită, orchestrele se deplasează tot mai greu în Europa, pentru că este tot mai scump. Skype-ul, Internetul, YouTube-ul sunt mai la îndemână.

Realizator: Scurtează distanţele.
Oltea Şerban-Pârâu: Aşadar, pentru orchestre este un privilegiu să poată veni la un astfel de festival. Şi aşa, din toate punctele de vedere, este un eveniment.

Realizator: Încercăm să vedem ce poate aduce acest festival uneia dintre personalităţile medicale din România, medicului chirurg prof.dr. Mircea Beuran, fostul ministru al sănătăţii, este acum în direct cu noi, prin telefon. Bună ziua, domnule profesor!
Mircea Beuran: Bună ziua!

Realizator: Ştiu că, atunci când timpul vă permite, veniţi cu plăcere la Sala Radio. Veniţi şi acum sau veţi încerca să ascultaţi concertele la Radio România Muzical?

Mircea Beuran: Nu, vin şi acum, pentru că este un lucru deosebit, plus că sunteţi la a III-a ediţie, dacă nu mă înşel, şi cred că este o extensie făcută din anii trecuţi, pentru că aveţi nişte orchestre aproape din întreaga lume, dacă luăm harta lumii şi ne uităm la ea. Apoi, în copilăria mea, eu am făcut şcoala de muzică şi mi-au venit în minte câteva citate, aforisme, ştiu eu, muzica este limbajul universal al omenirii, că putem întâlni acolo şi putem înţelege fiecare, oricât de multă cultură muzicală am avea, ne-am putea înţelege unii cu alţii. Dar ce îmi place mie să spun totdeauna despre muzică, pentru că muzica este liniştea sufletului meu în agitaţia pe care o trăiesc într-un spital de urgenţă...

Realizator: Ascultaţi muzică când operaţi?
Mircea Beuran: Uneori, da. Ţine de intensitatea şi de gradul de severitate a timpilor operatori, dar dacă este o intervenţie liniştită, muzica este cea care dă pasul şi ritmul anumitor gesturi. Poate, pentru cei care nu văd sau nu înţeleg sau nu /.../ pare să fie o curiozitate, dar să ştiţi că mulţi chirurgi sunt acompaniaţi în actul strict chirurgical de sunetele muzicii şi, în general, de muzica clasică. Dar aş vrea să amintesc ce spunea Emil Cioran: "Dacă nu am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica". Şi eu cred că lucrul acesta spu ne foarte mult pentru toţi care iubim muzica şi, în afară că o iubim, trebuie să o susţinem, iar lucrul cel mai minunat îl faceţi dumneavoastră, că o împărtăşiţi tuturor celor care sunt şi susţin Radio România Actualităţi.

Realizator: Domnule profesor Mircea Beuran, vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi fost de acord să vă rupeţi din timp pentru Radio România Actualităţi. O să rămânem la opiniile unor personalităţi de aceeaşi anvergură. Ce reprezintă pentru preşedintele ICR acest festival, domnul Radu Boroianu?
Radu Boroianu: Evocă pentru mine mai multe lucruri. În primul rând, valoarea deosebită a acestei instituţii, poate singura care n-a suferit traume şi şi-a păstrat o rigoare profesională. Iată că şi în domeniul muzical, în care totdeauna s-a remarcat, rămâne la acest nivel foarte înalt. Organizarea acestor festivaluri este o reuşită a Radiodifuziunii şi aştept cu mare bucurie să particip la deschiderea lui. Orchestrele radio reprezintă peste tot în lume orchestre excepţionale, aşa că e o mare îndrituire profesională ca lucrul acesta să se petreacă.

Realizator: Revenim în studio. A fost profesorul Radu Boroianu, înregistrat de colegii mei. Oltea Şerban-Pârâu, cum se vinde festivalul?

Oltea Şerban-Pârâu: Festivalul se vinde foarte bine, mai bine decât a doua ediţie, avem deja un număr de concerte sold out, inclusiv deschiderea, inclusiv Carmina Burana, aşa cum ne aşteptam. Mai sunt câteva bilete pentru acest weekend, cine se grăbeşte le mai poate găsi pe Eventim sau la Casa de bilete a Sălii Radio. Cred că un singur concert, săptămâna viitoare, mai are un număr limitat de bilete disponibile, dar sunt convinsă că se vor evapora în această seară cel mai târziu, când vor veni la deschidere oamenii şi sunt absolut sigură că vor fi entuziasmaţi.

Am asistat la repetiţii, atmosfera este extraordinară. Într-adevăr, această primă zi este cea mai densă, se instalează televiziunea, se schimbă scena de trei ori, apar tot felul de probleme, de detalii de rezolvat în ultimul moment. Într-adevăr, această deschidere va fi transmisă şi de TVR 2, de Radio România Cultural şi de Radio România Muzical, on air şi online, aşa cum am spus.

Aşadar, multe posibilităţi pentru absolut toţi cei care ne ascultă oriunde în această ţară şi oriunde în această lume, online pe internet, aşa cum am spus, de a fi alătri de noi la acest concert de deschidere şi, de mâine, doar auditiv, pentru că televiziunea va înregistra aceste concerte şi le va difuza ulterior, dar astăzi va fi în direct şi pe TVR 2 şi TVRHD, dacă nu mă înşel. Aşadar, ce să vă spun? Iată povestea cu misiunea publică este foarte reală. Ne adresăm absolut tuturor celor care au acces la noi. Dacă doresc să fie alături de cei aflaţi pe scena Sălii Radio, o pot face în diverse moduri, începând de astăzi şi până pe 1 octombrie. Bilete mai sunt destul de puţine, dar, evident, atmosfera aceea specifică sălii de concert...

Realizator: Sala Radio.
Oltea Şerban-Pârâu: ... asta este ceea ce nu putem face noi, prin intermediul undelor, fie ele radio, televiziune sau internet. Atmosfera aceea, incandescenţa aceea aflată şi care se creează între scenă şi public poate fi degustată doar, iată, ca să facem reclamă, cumpărând ultimele bilete care se mai găsesc încă, pentru mâine, poimâine şi încă vreo două concerte de săptămâna viitoare. Dar se vinde foarte bine festivalul, din fericire. Din punctul acesta de vedere, putem spune că ne-am îndeplinit misiunea.

Realizator: Pentru muzician, Răzvan Suma, febrilitatea aceasta înţeleg că are şi plusuri şi minusuri. Va fi şi televizat, deci, cu atât mai mult lucrurile sunt mai complicate. Cu sala plină...
Răzvan Suma: Pentru un muzician este important să fie sală plină. Este important să fie băgat înseamă şi de radiouri şi de televiziuni.

Realizator: Uneori chiar mai important chiar.
Răzvan Suma: Pentru noi este o bucurie să transformăm concertele în evenimente, evenimente auditive, evenimente vizuale, nu contează. Ne vom prezenta pe scenă şi vom fi la cel mai înalt nivel, pentru că suntem în compania unor orchestre extraordinare din Europa şi Asia şi vom face tot posibilul să fim la cel mai înalt nivel./lbadiu/atataru

Realizator: Avem şi opiniile unuia dintre dirijori, dirijorul britanic Barry J. Wadsworth, vă invit să-l ascultăm în minutele următoare.

Barry J. Wadsworth: RadiRo este o idee minunată, deoarece lucrul cu adevărat important pe care trebuie să-l facă orchestrele radio este să iasă din studioul de înregistrări şi să susţină live concerte în faţa unui public viu, pentru a simţi astfel contactul cu oamenii pentru care cântă şi pentru ca oamenii care ascultă acasă să poată şi ei simţi prezenţa acestui public. Aş vrea să adresez tuturor celor implicaţi în festivalul RadiRo mult succes în această aventură!

Realizator: Vorbea de ieşirea din sală, de ieşirea către public. Lucrul acesta este facilitat foarte mult de radio. Este cumva, prezintă şi nişte impedimente, Răzvan Suma, lucrul acesta? Faptul că este o vizibilitate dintr-o dată foarte puternică.
Răzvan Suma: Dar eu nu mi-am dat seama de ce vorbeşte doar de a sta într-un studio. Orchestrele radio din Bucureşti nu stau în studio şi nu imprimă doar muzică, ci ele au concerte în fiecare vineri şi câteodată şi miercurea. Acum câteva zile erau pe scena Festivalului de muzică şi film din Piaţa Universităţii şi cred că activitatea orchestrelor radio este foarte diversă. Este adevărat că îndatoririle noastre sunte să şi imprimăm muzică, imprimăm muzică câteodată şi contemporană, pentru că este tot o misiune publică să facem acest lucru şi orchestrele radio au responsabilităţi, dar noi suntem şi pe scenă.

Realizator: O fi la britanici, că ei stau mai mult în studio?
Oltea Şerban-Pârâu: Da, aici pot să vă spun eu că i-am văzut, i-am văzut cântând pe BBC Concert Orchestra în această primavară, iarnă, nu mai ştiu, într-o sală, într-o fostă sală de cinematograf din periferiile Londrei. Bine, o fostă sală de cinematograf, care să nu vă imaginaţi că arăta ca fostul cinematograf Gloria, ci era ceva baroc aşa, cu un decor foarte interesant. Era un concert despre Shakespeare, în care exista un prezentator, un actor care făcea legăturile între piese. Erau doar piese care aveau o legătură sau alta cu Shakespeare. Totul era foarte viu, foarte interactiv, foarte pentru public, dar pe gustul publicului din cartierul respectiv, care avea intrarea liberă, care nu călcase prin săli de concert nici măcar la Proms, darămite la Royal Albert Hall sau ştiu eu unde.

Realizator: Costă foarte mult un asemenea bilet, să spunem şi lucrul acesta.
Oltea Şerban-Pârâu: Da, costă mult un bilet şi cere un anumit tip de educaţie. Diferenţele sunt mult mai clare cred acolo decât se cer la noi la intrarea într-o sală de concert. Evident este că acel public era iniţiat practic de acest BBC Concert Orchestra în acest tip de muzică, iar rolul lor, sunt una dintre orchestrele BBC, nu cea care cântă doar muzică simfonică, era să iniţieze un public care are mai puţină legătură cu muzica clasică. Ei fac foarte multe înregistrări, fac concerte din acestea cu rol public, cu misiune publică foarte-foarte intensă, şi atunci asta făceau. Se duceau într-un cinematograf dintr-un cartier mărginaş şi iniţiau oamenii de acolo, veniţi cu pungile de la alimentară şi puse pe jos lângă scaunul din sala de concert, şi le dadeau piese mici, scurte, alternate cu prezentare pe gustul tuturor. Noi asta ne dorim puţin prin radio, într-adevăr să ajungem către toată lumea.

Realizator: Ce făcea Karajan pe vremea când eram copil în programele televizate cu muzica pentru toţi.
Oltea Şreban-Pârâu: Există tot felul de nuanţe ale acestui tip de abordare. Ea se schimbă cu timpul, cu cât ajungem mai spre anii 2000, 2010 lucrurile trebuie să fie şi mai vii, şi mai interactive, să aibă şi mai multă atractivitate pentru a ţine lumea alături de tine. Evident că este mai greu pentru muzician să cânte atunci când este şi la radio şi la televizor, deci absolut orice se multiplică, se aude de mult mai multă lume decât cei 1.000 de oameni prezenţi în sala de concert.

Realizator: Vorbeam de concertul din Piaţa Universităţii, de cartier. Colegul nostru Alex Buzică a fost în cartier, în cartierul unde este Radio România, nu este chiar la marginea Bucureştiului. Să vedem ce ştiu oamenii cu care a discutat.

Reporter: RadiRo - ce reprezintă el pentru România şi pentru dumneavoastră, că sunteţi o ascultătoare a muzicii clasice?
-: Reprezintă un festival care se spune că este unic în lume, prin prezenţa orchestrelor radio într-un şir de concerte în Bucureşti, venite din toată lumea./lazard/fcostea/atataru
Reporter: Ce ar însemna asta pentru Capitală?
-: Înseamnă un mod de a promova cultura românească, a face reclamă nivelului Orchestrei Radio din Bucureşti şi atragerea unui număr cât mai mare de melomani.
Reporter: Ce reprezintă pentru Capitală un asemenea eveniment muzical, după părerea dumneavoastră?
-: Dezvoltarea culturii oamenilor şi cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a oraşului nostru, a Capitalei. Este un punct turistic, pentru cei care vor să ne cunoască.
Reporter: Văd că sunteţi şi cu căruciorul. Îl faceţi meloman pe cel mic?
-: Aş vrea, pentru că îi cânt mereu.
-: Este casa deschisă, dar...
Reporter: Se joacă cu casa închisă?
-: Da. O să îi informăm pe clienţi că nu mai sunt bilete.
Reporter: S-au terminat?
-: Cele de astăzi s-au terminat şi cele de luni, pe 26, şi pe 28, şi pe 1 octombrie.
Reporter: Ce reprezinţă pentru tine RadiRo?
-: Sunt foarte mulţi care încă doresc să vină, dar s-au epuizat foarte repede biletele.
*

Realizator: Avem, deci, informaţia şi confirmată de la o sursă de totală încredere, de la casieria Casei Radio. Răzvan Suma, cum percepeţi apetitul Bucureştenilor pentru astfel de spectacole, poate prin discuţiile pe care le aveţi, prin contactele pe care le aveţi cu non-profesioniştii în ale muzicii?

Răzvan Suma: Precum am mai spus-o în repetate rânduri, noi stăm foarte bine în ceea ce priveşte publicul. Avem un public echilibrat, este un public care nu se poate compara cu publicul de la Berlin sau de la Filarmonica...
Realizator: Prin ce nu se poate compara?
Răzvan Suma: Există o tradiţie.

Realizator: Acolo?
Răzvan Suma: O tradiţie de foarte mult. Este ca la fotbal. Abonamentele la Real Madrid se eliberează prin moartea celui care are...

Realizator: Locul se eliberează.
Răzvan Suma: Aşa şi la Berlin. Noi încă nu avem această tradiţie, să se dea din tată în fiu, să se predea din tată în fiu abonamentele la Sala Radio, la Ateneu sau în orice sală de concert. Noi suntem undeva pe la mijloc, dar stăm bine, pentru că există alte ţări din Europa care nu stau la fel de bine. Nu o să le numesc, dar nu stau la fel de bine ca noi, în comportament, în respectul faţă de artist. Eu cred că aici funcţionează şi interacţiunea aceasta între publicuri. Cel de teatru îl simţi imediat. Este un alt tip de public. Având şansa să cânt mai multe tipuri de muzică, nu doar muzică clasică, simt diferenţele şi interacţiunile. Câteodată vine public de teatru la muzică simfonică sau la muzică de tango sau la muzică de big-band să zicem...

Realizator: Şi vă daţi seama de diferenţă?
Răzvan Suma: Bineînţeles. După comprtament, după modul de reacţie.
Oltea Şerban-Pârâu: Într-adevăr, publicul este foarte divers. La festival vine un public mai divers, mai numeros. Are un anumit lipici, un anumit sclipici, atrage altfel.

Realizator: Se ştia din primăvară că va fi festivalul.
Oltea Şerban-Pârâu: Da. Atrage altfel, se termină altfel biletele. Repet, în acest weekend încă mai sunt bilete, să nu ne speriem şi să nu ne apropiem de Sala Radio. Încă mai sunt câteva bilete, dar, cum să spun, festivalul este altceva decât stagiunea şi vor simţi toţi cei care vor aici, la Sala Radio, începând din această seară.

Realizator: Mulţumesc pentru participarea la emisiune, Oltea Şerban-Pârâu, muzicolog, Răzvan Suma, bine cunoscutul violoncelist de la Radio România Actualităţi. Sunt Pavel Ionescu. Vă mulţumesc că ne ascultaţi.