Începând de duminică, cetăţenii românii care călătoresc către sau dinspre statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră

Se fac ultimele pregătiri pentru duminică, prima zi în care nu vor mai fi controale la frontierele aeriene și maritime ale României pentru cei care călătoresc în Spațiul Schengen. La granițele terestre vor fi în continuare verificate documentele de călătorie, indiferent de țara de destinație. Pe aeroporturi primirea în Schengen a presupus deja o reorganizare a activității. La Iași şi Timișoara sunt inaugurate noi terminale. De asemenea, duminică dispar controalele și din cele patru porturi maritime ale țării, însă doar pentru cei care călătoresc în Spațiul Schengen. Ce a presupus acest dificil proces de integrare treptată în zona Schengen și ce înseamnă pentru România discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal", Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne. Bună dimineața!
Bună dimineața și dvs. și radioascultătorilor dvs.! Şi mulțumesc pentru invitație.
Domnule ministru, ce avantaje și, mai ales, ce drepturi primesc românii începând din aprilie, atunci când vor călători în statele din Spațiul Schengen?
În primul rând, exercitarea dreptului la liberă circulație în Spațiul Schengen, deocamdată la frontierele aeriene și terestre, fără a mai fi controlați odată cu trecerea acestor frontiere. Sigur că dreptul la liberă călătorie este exercitat și în cazul frontiere terestre, dar numai pe bază de control. Aș vrea însă să spun că până a ajunge în acest punct s-au făcut eforturi considerabile vreme de mai bine de 12 ani. România este, de fapt, pregătită pentru aderarea la Spațiul Schengen încă încă din anul 2010. Pentru că încă de atunci a luat măsuri de reorganizare a contraelor la frontiera de stat, de combatere a migrației ilegale, de cooperare polițienească internațională, de implementare a legislației europene, de punere la punct a unor sisteme de informații Schengen, a unui sistem tot așa de informații numit EuroDate, pentru verificarea tranzitului de migranți. Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile și funcționale. De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în acești 12 ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen și toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare. Ei bine, pe baza acestui efort din anii trecuți, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relație de încredere nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci și cu toate celelalte ministere de interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alți parteneri ai României. S-au făcut eforturi diplomatice și la nivelul Consiliului JAI și în relațiile cu Comisia Europeană și cu celelalte state membre și alți parteneri ai României pentru a ne impune aceste interese și aceste realizări din teren, pe baza combaterii migrației ilegale și pe baza unei protecții a frontierei de stat de nivel maxim. Nu pot, de asemenea, să trec cu vederea faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migrație ilegale, în domeniul legislației privind azilul. Am contribuit la rândul nostru cu soluții în Consiliu JAI, în COREPER, în grupuri tehnice, de construire a cadrului legislativ privind migrația şi azilul. Faptul privind migrația și azilul a fost rezultatul și al aportului semnificativ al României, ceea ce a demonstrat nu mai capacitatea noastră tehnică din teren, ci și o expertiză în ceea ce privește legislația și decizia politică și administrativă de a combate eficient migrația și de a reglementa azilul la standarde europene. Ei bine, tot acest efort a fost /confirmat/ pe 30 decembrie 2023 printr-o decizie a Consiliului JAI, care a extins acquis-ul comunitar Schengen la frontierele aeriene și maritine. A fost un rezultat foarte bun, a fost rezentatul unei munci de echipă şi cred că trebuie salutat și marcat acest lucru.
Un efort al României care cu siguranță va continua. Ce va presupune?
Fără îndoială, pentru că noi nu am oprit aceste demersuri. Diferența majoră față de anul trecut este că acum am devenit membri ai Spațiului Schengen și abordăm acest dosar mai departe din poziția de stat membru Schenngen, cu o altă influență, dacă vreți, cu o înaltă poziție în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Şi, așa cum aţi spus și dvs., noi continuăm, ne concentrăm pe prevenirea și contracararea fluxurilor de migrație legală, a mișcărilor de migrație așa-zi secundare și a infracționalității transfrontaliere./ Am făcut nenumărate discuții concrete, aplicate cu colegii miniștri din Austria, dar și din alte state membre, pentru a organiza echipe și a ne coordona eforturile, astfel încât nivelul de încredere să crească și rezultatele în teren să ne permită continuarea acestui demers până la extinderea acquis-ului și la frontierele terestre. Noi am demarat încă din ianuarie măsurile de implementare pentru prima etapă și pregătirea pentru etapa a doua. Avem în continuare contacte permanente cu Comisia Europeană, cu statele vecine. Am stabilit cu Comisia Europeană continuarea şi stabilizarea unor proiecte-pilot - cu Serbia, spre exemplu, dar nu numai, cu toți ceilalţi vecini. Am menționat Serbia pentru că aici a fost un test. Inițial, exista o vulnerabilitate privind migraţia ilegală pe frontiera noastră cu Serbia. Pot să vă spun că în momentul acesta practic migrația ilegală pe această frontieră a coborât la zero.
Avem în vedere activități în domeniul managementului frontierei și îmbunătățirea transferurilor pe baza Acordurilor Dublin, unde România de asemenea are o poziție fruntașă. Suntem top 3 în Europa în ceea ce privește eficiența în aplicarea Acordurilor Dublin şi ne propunem să menținem aceste standarde, fără îndoială. Construim în continuare parteneriate.
Prin integrarea sa, România cu siguranță are și beneficii, inclusiv economice. Care ar fi acestea?
Ideea de bază, care este esența Spațiului Schengen, o reprezintă garantarea dreptului la trecerea liberă a frontierelor interne. Concret, în ceea ce privește frontierele aeriene și maritime, începând cu 31 martie anul acesta, persoanele care călătoresc către sau dinspre destinații în statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. O persoană care călătorește cu avionul, spre exemplu, de la București în orice stat și orice oraș european membru al Spațiului Schengen nu va mai face obiectul verificărilor la frontieră în aeroporturile de plecare și de sosire. De asemenea, în aeroport, după ce se vor face controale de securitate, care sunt obligatorii în orice țară, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare, fără a se mai opri la ghișeele poliției de fronieră pentru verificarea documentelor. Pe de altă parte, este important să adaug și să subliniez faptul că personalul din sfera afacerilor interne, poliția de frontieră va fi prezent permanent în incinta aeroporturilor și porturilor şi vor efectua acțiuni polițienești punctuale și aleatorii, inopinate, pentru a verifica identitatea şi situația legală a persoanelor ori de câte ori există indicii aparente, suspiciuni sau informații că este posibilă comiterea de fapte ilegale.
Apropo de acest lucru, ați luat în calcul și eventualele riscuri pe care le poate presupune ridicarea controalelor la frontieră pentru zona Schengen?
Sigur. Despre asta vorbeam, și anume, faptul că, deși nu mai există aceste controale, Poliția de Frontieră își menține vigilenţa și, ori de câte ori avem informații sau indicii, suspiciuni că există posibilitatea trecerii frauduloase a frontierei, vor fi efectuate aceste controale aleatoriu, cum spuneam, pe baza acestor informații, pe baza acestor suspiciuni, strict acolo unde este cazul, acolo unde avem astfel de indicii și informații. Deci, nu e vorba de un control sistemic, este vorba de un control care se face pentru împiedicarea trecerii frauduloase a frontierei, și este în conformitate și în concordanță cu codurile Schengen, cu regulile privind acquis-ul comunitar Schengen. Şi în alte state se fac astfel de controale.
Ce va presupune acest proces de integrare în continuare și care vor fi etapele următoare, inclusiv în demersurile autorităților de la București? Există o dată țintă pentru integrarea completă?
Noi vom proceda în continuare așa cum am procedat și anul trecut. Am construit anul trecut momentul integrării, nu am vorbit niciodată de fixarea unui anumit moment, pentru că acesta nu depinde doar de autoritățile române și nici măcar de autoritățile unuia sau altuia dintre statele membre Schengen. Conform tratatelor, este o decizie politică ce se ia în consens, deci e vorba de toate statele membre, care își vor exercita un drept de vot. Dar asta presupune un efort de construcție permanent, un efort de construcție organizat, pe canale pe care le-am construit, pe relații de încredere pe care le menținem, le construim permanent şi pe care le vom exersa și în acest an, așa cum am făcut-o anul trecut. Și fără îndoială că ne dorim cât mai rapid acest acest moment. Există semne pozitive. Doresc să mențin, ca și anul trecut, o abordare concentrată pe rezultat, concentrată pe muncă, optimistă, dar echilibrată în același timp, pentru că nu doresc să creez așteptări care nu-și au justificarea pe progresele noastre în teren. Ce pot să spun este că, în acest moment, atât pe partea operativă de protecție a frontierei și combatere a migrației legale, în cooperarea cu alte poliții naționale, inclusiv austriacă, în combaterea infracționalității transfrontaliere și, pe de altă parte, pe tărâm diplomatic, noi avem un contact și lucrăm permanent. Săptămânal avem contacte, operațiuni, schimburi de informații. Mă văd foarte des cu ministrul austriac, mă văd foarte des cu alți miniștri...
Chiar și săptămâna viitoare, din câte înțeleg, aveți o vizită în Austria.
Da, săptămâna viitoare, după ce m-am văzut cu dânsul acum circa 10 zile. Mă voi vedea și la Consiliu JAI, mă văd și cu alţi miniștri, mă voi vedea curând cu comisarul european, tot în luna aprilie. Deci, lucrăm permanent pentru acest moment.
Mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități!