În România, piaţa forţei de muncă este în scădere
50 de miliarde de euro a pierdut ţara noastră în ultimii ani prin plecarea a 2 milioane de cetăţeni la muncă în strainatate, afirmă directorului general al Institutului Naţional de Cercetări Economice.
Articol de Daniela Vasilescu, 19 Noiembrie 2010, 14:57
50 de miliarde de euro a pierdut ţara noastră în ultimii ani prin plecarea a 2 milioane de cetăţeni la muncă în strainatate.
Estimarea îi aparţine directorului general al Institutului Naţional de Cercetări Economice, Constantin Ciutacu, şi vine la o zi de la prezentarea de către Banca Mondială a unui raport potrivit căruia România a pierdut până acum două milioane şi şapte sute de mii de persoane active.
La o dezbatere pe tema reformei pieţei muncii din perspectiva strategiei europene 2020, Constantin Ciutacu a precizat că autorităţile de la Bucureşti nu ar trebui să-i mai încurajeze pe investitorii străini să vină în România pentru că mâna de lucru este mai ieftină, deoarece salariile mici înseamnă şi lipsă de profesionalism în piaţă.
De asemenea, expertul mai susţine că piaţa forţei de muncă nu ar trebui reformată în perioada crizei pentru că ar însemna crearea unor forme fără fond.
Iar schimbarea legii salarizării în condiţii dificile din punct de vedere economic va afecta pe viitor nevoia de performanţă de pe piaţa muncii.
Salariile mici i-au făcut pe mulţi români să plece din ţară
Constantin Ciutacu a arătat că salariile mici şi disfuncţiile din sistemul protecţiei sociale i-au făcut pe mulţi români să plece din ţară.
"Ajutorul de şomaj din Belgia, de pildă, este 1300 de euro pe lună. Şi se acordă ajutor de şomaj chiar şi până la 5 ani. În România ajutorul de şomaj este, ajutorul mediu, cam de 50 de euro. Şi acuma ne ducem la performanţă.
"Deci, şomerul belgian este mult mai performant, că el stă degeaba pe 1300 de euro faţă de şomerul român care spunem că nu are performanţă. Deci la stat degeaba nu ştiu ce performanţă trebuie să existe", a spus Constantin Ciutacu.
Avertismentele lansate prin datele prezentate de acesta se adaugă problemelor semnalate pe piaţa muncii.
În contextul crizei economice un raport recent al naţiunilor Unite arată că redresarea nu va fi însoţită imediat de reducerea şomajului, iar tinerii sunt printre categoriile cele mai afectate de şomaj.
În România lucrurile par chiar mai complicate, în condiţiile în care discrepanţa dintre oferta sistemului educaţional şi cererea de pe piaţa muncii este departe de a fi rezolvată.
În plus, după cum arată un raport prezentat astăzi de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru cetăţeni, tinerii se plâng că nu au informaţii coerente despre locurile de muncă, iar angajatorii semnalează că pretenţiile tinerilor sunt uneori nejustificate.
Tinerii se plâng că nu sunt ajutaţi de instituţiile statului în găsirea unui loc de muncă şi spun că: în ziua de azi dacă nu ai relaţii nu te poţi angaja.
Din studiu mai reiese că tinerii au pretenţii mult prea mari, îşi doresc ca de la primul loc de muncă să aibă nu doar un salariu mare dar şi telefon şi chiar maşină din partea firmei angajatoare.
Puţini tineri se înscriu la agenţiile teritoriale
Pe de altă parte reprezentanii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă spun că tinerii nu sunt interesaţi de actualele locuri de muncă şi nici nu se înregistrează în baza de date a agenţiei.
Directorul executiv al ANOF Bucureşti, Adriana Iorga afirmă că puţini tineri se înscriu la agenţiile teritoriale.
"La ultima bursă a locurilor de muncă din septembrie am identificat ca agenţie municipală peste 3500 de locuri de muncă, locuri de muncă începând de la muncitori necalificaţi până la doctori, arhitecţi. Vreau să vă spun că nu au venit la această bursă decât 2800 de tineri.
"Nu ştiu câţi au fost foarte interesaţi ca să ocupe aceste locuri de muncă. Nu vin să se înregistreze la Agenţiile Teritoriale. La nivelul municipiului Bucureşti s-au înregistrat la agenţia municipală doar 1800 de absolvenţi", a declarat Adriana Iorga.
O soluţie propusă de tineri pentru integrarea lor pe piaţa muncii ar fi ca în timpul şcolii să poată să facă practică.
Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, spune însă că firmele nu îşi permit să ofere în momentul de faţă această variantă.
"Azi avem 800 de mii de firme, din care 99% sunt IMM-uri, din care 92% sunt sub 10 angajaţi. Cum îi primeşte în practică? Cine stă după ei în practică? Vrem să mărim şansele tinerilor, şi spun tinerilor pentru că este evident că principala preocupare a societăţii trebuie să fie pentru tineri şi formarea lor pentru că restul încet, încet sunt modelaţi de viaţă, bătuţi de viaţă şi învaţă că nu au încotro sau mă rog, fac lucruri care sunt mai puţin plăcute", spune Cristian Pârvan.
În ceea ce priveşte intensitatea cu care problemele tinerilor se găsesc în procesul legislativ la nivel local, 20 dintre judeţele cuprinse în studiu nu au avut nici o hotărâre a consiliului judeţean în ceea ce priveşte integrarea socială a tinerilor.