În România "există o cerere permanentă de valută"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 august, ora 8:28)

Realizator: Datoria publică a României va ajunge la finalul anului la 49,1%, 49,2% din Produsul Intern Brut, în scădere de la aproximativ 49,5% în prezent, dar Ministerul Finanțelor a planificat luna aceasta împrumuturi de la băncile comerciale de 3,7 miliarde de lei. Suma totală, de puțin peste 4 miliarde de lei, este cu 1 miliard două sute de mii de lei sub cea programată în iulie 2021 și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Între timp, moneda națională a început timid această săptămână, după ce vineri atinsese un nou maxim istoric în raport cu euro. Ce urmează? Aflăm de la invitatul de astăzi al 'Apelului matinal' Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.

Realizator: Cât de grave sunt cauzele deprecierii constante din ultima perioadă a leului față de moneda europeană?
Dan Suciu: În primul rând, aş vorbi de variații mici ale cursului de schimb și sunt variații pentru că, așa cum ați spus şi dvs, vineri a fost într-un anumit sens evoluția leului, luni în alt sens, și trebuie să înțelegem că avem un curs de schimb variabil. Asta este natura cursului de schimb, el nu e fix, nu va fi fix şi nu e normal să fie fix. Depinde de condițiile economice interne, depinde de condiții economice externe, depinde de evoluția acestei perechi și de evoluția euro în raport cu leul, deci sunt mulți factori care determină această evoluție a cursului şi ea se bazează în primul rând, să spunem așa, pe necesarul de valută din ţară. Atâta vreme cât în ţară este nevoie pentru importuri, mai ales, de mai multă valută decât intră în țară, există o presiune constantă de depreciere. Acest lucru se întâmplă de ani buni, de aceea și am avut o depreciere relativ scăzută a cursului, dar constantă, în ultimii ani, pentru că, așa cum am spus și dumneavoastră, și dădeaţi anumiți indicatori, dar mă refer acum mai ales la cei legaţi de contul curent și, din cadrul contului curent, la balanța bunuri servicii legate de importuri și exporturi. Avem un necesar de importuri mai mare care cere un volum de valută care se consumă pe aceste importuri, mai mare spuneam decât valuta care intră în țară. În consecinţă, avem o cerere permanentă de valută.

Realizator: Dar va continua acest curs descendent?
Dan Suciu: Atâta vreme cât această diferență între necesarul de valută și intrările de valută va fi constantă sau va crește, va continua și o depreciere a cursului. Depinde în ce măsură și în ce valoare va fi această depreciere. De asemenea, să nu uităm există cel puțin potențial o posibilitate de a avea intrări de valută semnificative în țară prin programele europene, dacă aceste programe europene se vor finaliza și cu absorbție de bani. Deci există potenţial ca această depreciere să fie foarte redusă sau chiar deloc, dar depinde de capacitatea administrativă a statul român de a absorbi fonduri europene, pe de o departe. Pe de altă parte, de a stimula exporturile de a avea exporturi semnificative, așa încât să intre valută în țară și de a mai reduce ceva din apetența pentru importuri a consumatorului român. Sunt mulţi factori aici care intră în joc, așa că e foarte greu de stabilit în ce direcție va merge, cu siguranță și mai ales în ce dimensiune, cursul.

Realizator: Dar puteți face o proiecție pentru finalul acestui an și, nu știu, poate şi începutul anului viitor?
Dan Suciu: Nu, noi... Banca Națională nu face asemenea proiecţii de curs și nici nu cred că putem să privim cu foarte mare seriozitate proiecțiile de curs care se fac, pentru că s-au făcut proiecţii de curs, dar asta e treaba anumitor analişti bancari să facă asemenea proiecţii. Vedem însă că proiecţiile nu s-au prea adeverit de-a lungul timpului, pentru că sunt foarte mulți factori implicați și politica Băncii Naționale, dincolo de a nu face prognoze, este de a avea acea înțelepciune în acțiune, pentru ca moderația evoluției cursului să fie una care să permită creșterea economică și să nu creeze dispute suplimentare într-o economie care are suficiente puncte nevralgice.

Realizator: Făcând referire la împrumuturile la care apelează autoritățile, credeți că poate exista la un moment dat situația în care aceste împrumuturi să nu mai fie disponibile?
Dan Suciu: Nu. Nu se pune problema, cel puțin în acest moment, așa cum evoluează pieţele și așa cum evoluează economia mondială și inclusiv economia românească, să avem o problemă de finanțare pe plan extern. Nu. Deci discuția este, din acest punct de vedere, doar o alarmă falsă./lalexandrescu/ Sigur, împrumuturile sunt împrumuturi. Ele creează o presiune suplimentară pentru economie, pentru bugetul statului, presupun cheltuieli suplimentare, evident, dar nu se pune problema acum a unor probleme în a găsi sume de bani pe piațe pentru împrumuturi.

Realizator: Pentru că există deja proiectul rectificării bugetare, ce ne puteți spune, sunt bani?
Dan Suciu: Bani sunt întotdeauna. Problema este ce vrei să faci cu banii şi cum îi prioritizezi.

Realizator: Şi atunci la ce ar trebui să fim atenți?
Dan Suciu: Nu aş vrea să intru în detaliile acestei rectificări bugetare, dar sunt câteva priorități pe care și noi, la Banca Națională, le urmărim și, în primul rând, ne uităm la indicatorii care să nu strice mai mult decât e acum situația în curs și mă refer aici la consolidarea fiscală, adică la deficitul bugetar. Ne-am angajat la un deficit bugetar care să fie ușor peste 7%, o cifră imensă dacă e să ne uităm la ceea ce se întâmplă pe plan european, pentru că acest deficit nu vine numai din cheltuielile legate de pandemie. El presupune sau arată o anumită problemă structurală în economia românească, așa încât se cheltuiesc întotdeauna mai mulți bani decât se încasează la nivelul bugetului, ceea ce creează o problemă suplimentară tuturor celorlalte probleme existente în economie, dacă nu cumva este la originea acestor probleme. Deci ne uităm foarte atent la acest deficit, cum se va încadra el; ne uităm ca veniturile pe care... sau cheltuielile mai degrabă pe care bugetul vrea să le facă în acest an să nu fie generatoare de inflație, pentru că am văzut o anumită creștere a prețurilor în această perioadă și toate aceste elemente sunt foarte importante, repet, pentru a nu crea probleme suplimentare într-o economie cu câteva puncte nevralgice.

Realizator: Dar apropo de inflație și pe fondul deprecierii monedei naționale, credeți că se vor regăsi toate acestea în facturile noastre, mai ales cele la utilități?
Dan Suciu: Avem deja în facturi prețurile crescute la utilități. Aici deja avem un dat. Mare parte din aceste creșteri s-au produs deja, nu știu dacă ele vor continua, dar creșterile sunt deja prezente în facturi și ele au pus o presiune semnificativă sau, cel puțin, dacă ne uităm la indicatorul de inflație, cea mai mare parte a acestui indicator, acestui indice provine din creșterile de prețuri ale utilităţilor şi ale combustibilului. Din acest punct de vedere, aş spune că răul este deja făcut, dacă pot să spun aşa. Acum este important să încercăm /geftene/ să nu avem evoluţii în aceeaşi direcţie în perioada imediat următoare. Nu ştiu să fac această prognoză pentru piaţa energiei, dacă şi cum se vor întâmpla lucrurile, dar, conform evaluărilor pe care le-a făcut Banca Naţională, bună parte din facturile crescute deja s-a realizat, adică noi am prognozat pe finalul anului o inflaţie undeva la 5,6, acum este deja cinci, deci cumva scumpirile sunt în spate, să sperăm că această prognoză se va adeveri şi că nu vor apărea elemente noi care să ne strice prognoza şi să...evident, nu prognoza e cea care contează, ci inflaţia ca atare.

Realizator: Spuneaţi recent ca BNR ar putea să preia unele atribuţii de protecţie a consumatorilor de produse financiare. Despre ce este vorba?
Dan Suciu: Există un proiect de lege în Parlament care propune ca consumatorii de produse financiare care sunt acum în atenţia Autorităţii de Protecţia Consumatorului să beneficieze de supravegherea şi de protecţia Băncii Naţionale. Repet, Banca Naţională nu are iniţiativă legislativă, nu este o iniţiativă a băncii, pentru că nu avem acest atribut şi nu avem nici aceste prevederi în lege în acest moment, deci toate solicitările legate de Protecţia Consumatorilor care apar la Banca Naţională nu pot fi satisfăcute, pentru că nu avem aceste atribuţii. Banca Naţională realizează, în acest moment, o supraveghere prudenţială, ceea ce înseamnă că se preocupă de modul în care sunt administraţi banii celor care depun bani în bănci. Sunt mai mulţi decât cei care primesc credite, asta este important de menţionat, că de multe ori îi uităm pe depunătorii de bani în bănci, ni se pare că siguranţa - şi stabilitatea - sistemului bancar este un element care e, dincolo de orice altă construcţie şi de altă implicare a Băncii Naţionale; nu, acest lucru se realizează şi prin protecţia Băncii Naţionale şi prin rolul Băncii Naţionale, dar protejarea sau susţinerea consumatorilor care iau credite nu a intrat şi nu intră în acest moment în atribuţiile Băncii Naţionale. Dacă Parlamentul va decide ca această funcţie pe care o are Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor se va transfera Băncii Naţionale, atunci cei care vor utiliza servicii financiare vor beneficia de protecţia Băncii Naţionale, şi nu de protecţia autorităţii care acum realizează Protecţia Consumatorilor.