În privința PNRR, „am mers cu un plan supradimensionat”

Președintele Klaus Iohannis discută, astăzi, la Cotroceni, cu responsabilii din Guvern care lucrează la Planul Național de Redresare și Reziliență. Autoritățile române încearcă să vadă în ce fel poate fi îmbunătățit, astfel încât să fie acceptat la Bruxelles, iar România să primească cele 30 de miliarde de euro disponibile. Executivul de la București urmează să facă unele modificări la plan, înainte de a-l prezenta oficial Comisiei Europene, după ce Bruxellesul a semnalat că nu ar fi de acord cu finanțarea din bani europeni a unor proiecte. Președintele crede că documentul poate fi îmbunătățit și acceptat de Comisia Europeană, iar termenul de 30 aprilie, stabilit pentru finalizarea planului, este orientativ, nu ultimativ. Discutăm pe acest subiect cu invitatul de astăzi al "Apelului matinal", europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru bugete a Parlamentului European și fost ministru pentru afaceri europene. Bună dimineața.
Victor Negrescu: Bună dimineaţa.

Realizator: Sâmbătă, ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea, spunea că țara noastră va întârzia cu câteva săptămâni depunerea planului la Comisia Europeană, deci va fi depășit termenul recomandat de 30 aprilie, însă ar mai fi necesară o serie de discuții cu responsabilii europeni. Ce riscuri poate implica această întârziere?
Victor Negrescu: Pe de-o parte, riscăm ca România să arate că nu este serioasă în ceea ce înseamnă implementare Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci imaginea României este știrbită de faptul că nu suntem capabili sa prezentam un plan. Pe de cealaltă parte, riscăm, într-adevăr, să venim cu un plan ce nu poate fi implementat, adică mai exact să nu reușim să accesăm cele 29,2 miliarde de euro până la finalul lunii august 2026. De aceea este extrem de important ca actualii guvernananţi să se mobilizeze, să fie mai transparenți privind planul trimis, pentru că nici acum nu avem forma finală a planului, şi să existe un dialog larg cu societatea civilă, cu partenerii sociali, cu partidele politice de opoziţie, pentru a veni cu un plan coerent, pentru că situaţia este una dramatică, aş putea spune, pentru România şi pentru capacitatea sa de implementare a acestui plan extrem de important pentru redresarea economică a ţării.

Realizator: România nu este singura țară al cărei proiect a întârziat. În ce condiții sunt însă disponibile cele 30 de miliarde de euro?
Victor Negrescu: Momentan, nu ştim dacă celelalte state vor întârzia. Portugalia şi Italia au deja planurile acceptate, majoritatea statelor europene vor prezenta planurile lor până la finalul lunii aprilie. Sunt, într-adevăr, două state care nu au guverne, ce ar putea să depună după această dată, or în România avem un guvern. Pentru a accesa aceste sume de bani, ţara noastră trebuie să prezinte un plan, care cuprinde reforme foarte clare, un calendar de implementare cu ţinte precise, ţintele finale pentru 2026, dar şi ţinte de parcurs, adică, de exemplu, dacă vrem să scădem rata abandonului şcolar, cum se va întâmpla lucrul acesta până în 2026, care sunt măsurile pe care vrem să le implementăm şi ce efecte vor avea ele pe termen scurt şi pe termen lung. Or aceste lucruri nu sunt prevăzute, în momentul de faţă în planul prezentat. Comisia Europeană a trimis mai multe observaţii, pe mai multe componente, extrem de importante pentru noi, pe zona de transporturi, pe zona de agricultură şi, într-adevăr, mai avem mult de lucrat şi înţeleg că sunt şi multe dispute, din păcate, la nivelul Guvernului, cu privire la repartizarea sumelor şi la aceste posibile tăieri, faţă de Planul prezentat iniţial, pentru că Guvernul s-a dus la Bruxelles cu un plan care prevedea alocarea a 40 de miliarde, deci noi - aşa cum aţi spus şi dumneavoastră - avem doar 29,2 miliarde.

Realizator: Dar din ce se compune, până la urmă, această sumă?
Victor Negrescu: Acestă sumă... jumătate din suma respectivă este formată din granturi, jumătate sub formă de împrumuturi. Practic, vorbim aici de bani care urmează să vină României de fiecare dată după implementarea unor reforme, cam de două ori pe an, o să avem şi un avans de aproximativ 4 miliarde de euro, ce ar urma să revină ţării noastre în toamna acestui an. Practic, pe măsură ce reuşim să implementăm reformele, Comisia Europeană va da drumul la bani către ţara noastră. Dacă nu reuşim, Comisia Europeană va tăia din respectivele sume. Comisia urmează să facă o evaluare de două ori pe an, dacă ţintele sunt îndeplinite. De aceea este extrem de important ca planul să fie extrem de bine detaliat şi de coerent şi să ştiţi că am văzut planul Portugaliei, de exemplu, este foarte precis, cu alocările de bani şi cu ţintele. Eu cred că ar trebui, dacă nu suntem în stare să facem noi, măcar să ne inspirăm din planurile existente, pentru că, iată, sunt unele foarte-foarte bune.

Realizator: Da, şi cu siguranţă trebuie să ţinem cont şi de obiecţiile majore ale oficialilor de la Bruxelles, pe marginea proiectului prezentat de autorităţile de la Bucureşti. Care ar fi aceste obiecţii majore?
Victor Negrescu: În primul rând, banii alocaţi pentru transporturi. Nu sunt alocaţi coerent, în opinia Comisiei Europene. Am introdus acolo autostrăzi care erau finanţate deja din programe de finanţare europene. Nu sunt de acord cu alocările pe zona de agricultură, în mod special aici pe zona de irigaţii, sunt probleme pe proiectele pe zona de digitalizare şi pe zona de mediu, unde nu sunt sustenabile. De exemplu plantarea copacilor, a unui număr semnificativ de arbori este un lucru pozitiv, dar nu explicăm cum vom face lucrul acesta. De asemenea, sunt tăieri posibile pe zona de educaţie şi pe zona de administraţie locală, tot pentru că în plan nu am reuşit să explicăm Executivului european cum o să facem lucrul acesta, în contextul în care nu am reuşit să facem aceste elemente până acum. Aici eu cred că este important, într-adevăr, ca toţi experţii din România să contribuie la acest plan, el nu poate fi făcut undeva, nu ştiu, ascuns, într-un minister sau pe la Guvern, adică este clar că este nevoie de toată expertiza existentă în România, de toată capacitatea noastră administrativă, pentru a prezenta un plan coerent, pentru că am o temere, vă spun foarte sincer, este să depunem planul, Comisia va aproba, la final, planul, pentru că au nevoie să aprobe toate planurile statelor membre, pentru a merge înainte în implementare acestor măsuri de reformă. Dar riscăm să mergem cu un plan care nu va putea fi implementat. Or, acest lucru ar fi foarte, foarte grav și ar dăuna foarte mult, de aceea invitația mea, din nou, este la transparență și la dialog.

Realizator: Și atunci cât de dificilă este acum modificarea Planului de Reziliență?
Victor Negrescu: Da, suntem într-o situație dificilă. Pe de o parte, trebuie să tăiem undeva la 11 miliarde de euro față de planul prezentat inițial, și aici am observat că nimeni nu își asumă această responsabilitate, de aici participarea președintelui Iohannis la acest proces, care trebuie să decidă, cineva să decidă de unde se taie banii. De asemenea, trebuie scoase anumite reforme, anumite proiecte care sunt incoerente, și aici trebuie din nou o decizie, şi văzând tensiunile din coaliţia de guvernare, este extrem de dificil acest lucru. Adică, imaginaţi-vă că miniştrii PNL vor primi mai puţin faţă de miniştrii USR. Or, e clar că suntem într-o situaţie dificilă, foarte greu de luat deciziile, foarte greu de fundamentat forma, de aceea, aşa aţi spus dumneavoastră, va mai dura câteva săptămâni. Acum, aceste câteva săptămâni sper să însemne măcar luna mai, pentru că ar fi dramatic să mergem spre luna iunie şi să fim ultimul stat care depune acest plan.

Realizator: Cum spuneaţi şi dumneavoastră, Comisia a refuzat finanțarea unor proiecte, ați amintit de irigații, dar ce sume sunt disponibile din aceste fonduri de redresare pentru a acoperi domenii vitale pentru România? Şi, iarăși, ați amintit infrastructura, sănătatea, educația, mediul.
Victor Negrescu: Da, pentru fiecare reformă am văzut alocări de la două spre patru miliarde de euro pentru fiecare componentă menţionată de dumneavoastră. Clar vor fi tăieri aici pentru că, v-am spus, am mers cu un plan supradimensionat. Ce este clar pentru noi este că trebuie într-adevăr să targhetăm ceea ce ne fixăm ca obiective, și aici lipsesc câteva componente în plan. A fost subliniat acest lucru și de Comisia Europeană. De exemplu, nu avem suficiente măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor. Singura măsură pentru mediul de afaceri din plan este o măsură care presupune garanții financiare pentru ca IMM-urile să ia împrumuturi de la bănci sau de la instituţii financiare. Or, știm foarte bine că în România IMM-urile nu sunt bancabile, deci chiar dacă oferim garanții, tot nu vor putea lua împrumuturi. Deci sunt anumite carenţe, nu avem o viziune. Aşa cum au prezentat și oficialii guvernamentali, avem o sumă de proiecte, unele sunt pozitive, altele sunt mai puțin coerente, dar sunt puse așa într-un document, or, nu există o corelare între toate aceste reforme și toate aceste proiecte. Şi aici trebuie un efort mult mai amplu. Probabil că acest obiect ar trebui să fie mutat la nivelul primului ministrului, care trebuie să își asume acest plan, e clar că nu poate să facă un minister sau un ministru lucru acesta, și şi eu cred că trebuie să se înțeleagă această chestiune, această nevoie de coerență, care este vizibilă, așa cum am spus, și în alte planuri dezvoltate de alte state, care au înțeles din start că e vorba de un plan de redresare, adică cum vrem să arate o țară, în speţă România, în perspectiva 2026 și cum ne vor ajuta acești bani să ajungem acolo.