”În principiu vorbim despre creșterea calității, reforme pentru creșterea calității și pentru scăderea analfabetismului funcțional”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Apel Matinal - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu -
Daniela Petrican: Pachetul legilor educației a fost publicat și se află în dezbatere publică. Este vorba despre proiectul legii învățământului preuniversitar și proiectul legii învățământului superior, asumate oficial de Guvern, avem ca obiective principale declarate creșterea calității învățământului și reducerea analfabetismului funcțional.
Cătălin Cîrnu: Modificările propuse vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare, care plasează România în coada clasamentului european în ceea ce privește performanțele în educație. Discutăm pe această temă alături de ministrul Educației, Ligia Deca, invitatul nostru astăzi, la 'Apel matinal''
Ligia Deca: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Se tot vorbește, doamna ministru, de o modificare, de o reformă în educație, și asta de mai bine de două decenii. Din nou schimbări. De ce?
Ligia Deca: Cred că după un deceniu de la adoptarea Legii 1/2011, mai bine de un deceniu, vedem o serie de schimbări în societate și o serie de statistici îngrijorătoare vizavi de performanța, dar și de echitatea sistemului de educație. Și atunci, bazat pe studiile din ultima vreme, bazat pe lecțiile pandemiei și pe consultarea publică ce a rezultat în viziunea 'România educată' a fost elaborat acest pachet legislativ care își propune să răspundă la toate aceste provocări.
Daniela Petrican: Şi care sunt cele mai importante modificări?
Ligia Deca: În principiu vorbim despre creșterea calității, reforme pentru creșterea calității și pentru scăderea analfabetismului funcțional, iar aici discutăm despre creșterea calității cadrelor didactice și a modului în care ne uităm la cariera didactică și o susținem mai bine, îi dăm mai mult respect în societate, inclusiv din creșterea nivelului de salarizare, aș zice eu, în mod consistent. Practic, toată grila de salarizare din Educație va pleca de la nivelul salariului mediu pe economie. Orice profesor debutant pleacă cu această promisiune de salarizare decentă. De asemenea, creștem calitatea formării inițiale a profesorilor prin introducerea unui masterat didactic, care are în proporție de 80% practică, practică supravegheată de un mentor, în clase diferite, din medii diferite, în așa fel încât să avem profesori debutați, deja pregătiți pentru ce vor întâlni în clase și pentru provocările pe care le vor avea.
Vom avea o serie întreagă de programe naționale: programul național pentru reducerea abandonului școlar, care înseamnă rechizite, acoperirea costurilor de navetă, masă sănătoasă pentru deja peste un milion de copii, începând cu aplicarea legii. Vorbim și de sprijin concret, cu ore remediale sau de profundare, pentru a acoperi golurile de învățare pe care, din păcate, anii de pandemie le-au lăsat, nu în rândul unor copii. Avem și un program de reducere analfabetismului funcțional, care își propune ca să nu mai ajungem la acea testare PISA, care se aplică la 15 ani, și să vedem că există nivel nesatisfăcător de alfabetizare științifică sau alfabetizare clasică şi atunci, în fiecare an vor exista testări pentru copii pentru a vedea care sunt problemele în învățare şi a adaptat parcursul /.../ și prin intermediul portofoliului educațional.
Cătălin Cîrnu: Sunt păreri contra și pro, evident, s-au născut și dezbateri pe mai multe teme, se vorbește despre industria meditațiilor, liceele au primit o altă formă de admitere, 60% din locuri cu subiecte standardizate național, se vorbește despre inamovibilitatea profesorilor ne raportăm și la rectorii care mai pot beneficia de două mandate. Cum comentați?
Ligia Deca: Cred că orice sistem de educație se bazează pe calitatea corpului didactic, iar aici, așa cum am subliniat mai devreme, avem o serie întreagă de măsuri care să ne ajute, inclusiv în ceea ce privește formarea continuă. Nu este vorba despre inamovibilitate, este vorba despre siguranța în profesie, faptul că există un parcurs de carieră pe care tinerii și-l pot imagina, există niște etape clare și există o lipsă de precaritate a slujbei, care face ca profesorii care au trecut de filtrele inițiale, cu har, să se poată dedica meseriei lor. Asta nu înseamnă că prin sistemul de asigurare a calității, care acum este mai puțin birocratic, şi, într-o anumită măsură, la nivel instituțional, adus împreună cu sistemul de inspecție, nu putem verifica atât performanța școlilor, cât și modul în care profesorii își desfășoară activitatea. De exemplu, formarea continuă în propunerea legislativă vizează trei paliere: o parte din credite, o treime vor fi acordate în funcție de nevoile stabilite la nivel național, de exemplu, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională, o treime vor fi adaptate nevoilor școlii, da, deci, dacă avem o școală unde trebuie să reducem abandonul școlar, atunci profesorii vor fi formați să recunoască semnele timpurii ale abandonului, și o treime rămâne la latitudinea profesorului. Practic, având acele centre județene pentru cariera didactică, vom și monitoriza impactul acestor formări la clasă.
Daniela Petrican: Şi va ajunge elevul în cele din urmă, să fie pus în centrul procesului educațional?
Ligia Deca: Noile legi au exact această premisă, să ne uităm în primul rând la beneficiar, atât prin personalizarea parcursului educaţional, iar aici intră inclusiv admiterea la liceu pe care aţi amintit-o... O mai bună potrivire cu profilul de liceu face parte din filozofia personalizării parcursului,dar nu numai, vorbim şi despre un portofoliu educaţional care strânge toate datele vizavi de achiziţiile pe care un copil le are nu numai din mediul şcolar, dar şi din mediul non-formal şi informal, în aşa fel încât profesorii de la clase să ştie în orice moment care sunt acele arii de îmbunătăţire pentru fiecare copil pe care trebuie să insiste. Mai mult, avem o flexibilitate curriculară mai mare prevăzută, vorbim despre curriculum la decizia elevului, din oferta şcolii, ne dorim ca opţionalele să reprezintre, într-adevăr, o particularizare a procesului educaţional şi ne dorim ca acolo să putem utiliza şi lecţiile pandemiei, adică instrumentele digitale de calitate pe care le-am dezvoltat să le putem utiliza tocmai pentru a mai mări paleta de opționale.
Cătălin Cîrnu: Ideea bacalauratului tehnologic nu este nouă. Credeți că se va bucura de aprecieri?
Ligia Deca: Cred că dacă, și vedem asta, avem un liceu personalizat, adică avem filiere și specializări care individualizează ruta de învățare, trebuie să avem și un bacalaureat care să reflectă această opțiune. Mai direct spus, trebuie să evaluăm ceea ce copiii fac în liceu. Și atunci filiera teoretică are un bacalaureat adaptat la specializările pe care elevul le alege, ruta vocațională la fel. Similar, ruta tehnologică va avea un bacalaureat tehnologic cu discipline dintre cele pe care copiii le parcurg în liceu.
Cătălin Cîrnu: Aminteați ceva mai devreme despre salarizarea cadrelor didactice, va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Sindicatele însă au anunțat deja proteste și să ne amintim cred că și de celebra lege de creștere cu 50%, votată în unanimitate în ultimele săptămâni ale guvernării Tăriceanu, și sper să nu greșesc. Vor fi mulțumiți profesorii?
Ligia Deca: Protestele anunțate nu vizează măsurile pe care noul pachet legislativ le anunță, ele vizează grila de salarizare conform actualei legi a salarizării și acele creșteri succesive până la a atinge nivelul prevăzut în Legea 153 pe anul 2022. Acolo este o altă discuție. Măsura care este inclusă în noua lege, și anume ca grila de salarizare din educație să plece de la salariul mediu pe economie, este foarte bine primită de sindicatele în educație, care, de altfel, au și lucrat cu experții din Ministerul Educației pentru a propune Ministerului Muncii bazată pe această valoare, tocmai petnru a putea să avem o carieră didactică motivantă.
Daniela Petrican: Dar sindicatele, cum spuneam, au anunțat deja proteste. Vă veți întâlni cu reprezentanții sindicatelor?
Ligia Deca: Noi am avut deja întâlniri, atât la finalul anului trecut, cât și anul acesta, în repetate rânduri. Așa cum spuneam, împreună cu reprezentanții sindicatelor, Ministerul Educației a lucrat pentru acele propuneri de grilă de salarizare. Decizia vizavi de creșterile pe care sindicatele le reclamă este o decizie guvernamentală, pentru că implică un impact bugetar unde nu doar Ministerul Educației decide. Dar, sigur că da, așa cum ne-am întâlnit și în dățile anterioare în care sindicatele au solicitat creșteri salariale, Ministerul Educației întotdeauna se întâlnește cu toți partenerii sociali.
Cătălin Cîrnu: Iar pe acest pachet legat de Legile educației, se mai poate interveni?
Ligia Deca: Sigur că da. Așa cum acest pachet, de la momentul în care a fost scos în dezbatere publică anul trecut și până în acest moment, a integrat observațiile venite din partea actorilor, a experților, a societății civile, a instituțiilor care au responsabilități în zona educației, sigur că se mai poate interveni. De aceea l-am și lansat public lăsând un timp până când el intră în proces de avizare interministerială în Guvern. Chiar și atunci, sigur că dacă ajungem la concluzia că o putem îmbunătăți anumite aspecte, o vom face, după care urmează dezbaterea democratică din Parlament, dezbaterea parlamentară, unde, evident, există din nou șansa îmbunătățirii pachetului legislativ. Eu cred însă că am ajuns într-o formă consolidată, în care discuția deja se concentrează pe două-trei aspecte, restul reformei - să nu uităm că este vorba de peste 500 de articole de act normativ - restul reformelor par să nu suscite dezbateri în societate, sunt privite chiar ca o îmbunătățire.
Cătălin Cîrnu: Da, noi rămânem optimiști, ca de fiecare dată. Privind așa, în viitorul apropiat și la întâmplările legate din trecut, credeți că următorul ministru care vă va succeda, nu se știe când, va umbla din nou la Legile educației?
Ligida Deca: Cred că fiecare ministru își dorește să îmbunătățească lucrurile în educație. Mai cred că acest timp luat pentru că Legile educației să ajungă în această formă garantează totuși un înalt grad de stabilitate în continuare. Inclusiv discuțiile în contextul coaliției de guvernare, inclusiv dezbaterea parlamentară ce va urma, cred că ne va ajuta să avem o stabilitate în cele ce urmează, iar orice ministru va veni cred că nu va avea motive să nu continue lucrurile bune care se află acum în lege. Eu, de exemplu, atunci când am preluat mandatul am continuat procesul de consultare inițiat de fostul ministru, pe legi, am mers mai departe și am integrat observațiile societății, pentru că, în esență, lucrurile bune în educație pe care legile le propun nu au de ce să fie schimbate.
Cătălin Cîrnu: Da, așa ar fi corect, și totuși, încă o întrebare dacă îmi permiteți. Revin la ideea legată e rectori - de ce mai capată, mulți dintre ei, încă două mandate, cei care sunt în funcție de mai bine de două decenii? O întrebare venită, cu siguranță, din partea unor decani sau prodecani.
Ligia Deca: Nu capătă automat rectorii încă două mandate.
Cătălin Cîrnu: Evident, deci au șansa să le capete.
Ligia Deca: În esență, mandatul cu durata de cinci ani este o propunere venită atât din mediul universitar, aproape unanim, cât și din consultările pe care le-am avut cu partidele din coaliție. Acest mandat de cinci ani este limitat la două mandate, fără niciun fel de întreruperi, fără posibilitate de întrerupere din alte motive, fără a pune condiția de succesiv. Deci, practic avem două mandate cu rate de cinci ani, ceea ce societatea a cerut de multă vreme. În ceea ce privește aplicarea legii, legea nu retroactivează. Dacă va exista o soluție juridică, pentru ca, știu eu, ceea ce a fost înainte să fie luat în considerare, sigur, vom lua și vom analiza la Ministerul Educației.
Cătălin Cîrnu: Cu promisiunea că poate ne mai întâlnim la începutul anului școlar, de ce nu, cred că este cea mai frumoasă invitație pe care v-o lansăm. Mulțumim pentru discuția pe care am purtat-o!
Ligia Deca: Mulțumesc și eu pentru invitație și mai vin cu drag!
Cătălin Cîrnu: Ligia Deca, ministrul educației, astăzi, la Apel matinal, la Radio România Actualități.