Asigurarea apei pe timp de vară, o problemă pentru multe comunităţi

Invitat la "Apel matinal" este ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet

Realizator: Daniela Petrican

Sudul României începe să semene cu deșertul, iar în Sahara Olteniei țara noastră pierde anual circa 1.000 de hectare de terenuri arabile. Conform experților, dacă nu acționăm rapid, în România, în aproximativ 20 de ani vom avea probabil un climat arid, o climă similară cu cea din Grecia.

Ați fost în majoritatea județelor României. Care e situația la fața locului? Ce ați constatat?
Dacă ne referim la sudul României și dacă ne referim la județele afectate de acest fenomen al deșertificării, pot să spun că situația devine din ce ce mai gravă, asta pentru că anual, așa cum ați spus și dumneavoastră, pierdem sute, până la 1.000 de hectare de terenuri arabile. Iar acest lucru nu înseamnă doar o imagine absolut dezolantă, dar e în joc viața oamenilor care trăiesc în acea zonă. Aș reaminti faptul că în Oltenia peste 60% din populație trăiește din agricultură. Or, atunci când pierzi terenul arabil, ești pus într-o mare dificultate.

Ce măsuri mai pot fi luate?
Experții spun, la nivel mondial, nu doar în România, că s-ar putea să fie deja prea târziu. Asta bineînțeles că nu ne face să abandonăm această luptă cu schimbările climatice. Noi o resimțim peste tot aproape în România, fie că discutăm despre fenomene meteo extreme, că discutăm despre viituri și inundații, că discutăm despre secetă pedologică sau coduri roșii de caniculă pe zile întregi. Însă, deocamdată, după știința specialiștilor din România, dacă ne referim la fenomenul deșertificării, singura metodă prin care putem să combatem acest fenomen este aceea de a planta pădure. Din acest motiv, mare parte din banii pentru împăduriri din PNRR ajung acolo unde e mai mare nevoie de ei, respectiv în "Sahara Olteniei", așa cum cum o numim noi; și am fost când la Apele Vii, unde am plantat 150 de hectare

Așadar, sunt programe de împădurire, de stopare a extinderii zonelor aride.
Sunt programe de împădurire, prin intermediul cărora nu finanțăm doar împădurirea în sine, care nu costă extraordinar de mult. În cazul culturilor de salcâm, pe care le plantăm în sud, costă câteva mii de euro hectarul împădurirea, în jur de 6.000 euro. Însă plătim inclusiv servicii, toate lucrările necesare în primii ani ai culturii, plătim inclusiv împrejmuirea cu gard a culturii respective, pentru a nu fi distrusă de animale. Plătim o primă de sechestrare în fiecare an, pentru 20 de ani, în valoare de 456 euro la hectar, la fel cum suntem disponibili să compensăm eventuale pierderi din subvențiile din agricultură, care pot ajunge și acelea la 190 euro pe hectar. Dacă adunăm toate aceste sume, o să constatăm că devine atractivă această împădurire pentru un proprietar de teren, fie că e persoană fizică, fie că e o asociație de mai mulți proprietari, fie că e o primărie, pentru că sunt și primării care au aplicat la programele noastre, și mă bucur că am ocazia să promovez în continuare aceste finanțări de la Ministerul Mediului, cu speranța că din ce în ce mai mulți proprietari de teren vor alege să își planteze o mică pădure.

Vorbind și de rezervele de apă, riscăm să pierdem din acestea?
Să știți că resursa subterană și supraterană a României este într-un pericol la fel de mare dacă o privim prin prisma schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât apa subterană e o resursă invizibilă, nu ne dăm seama când o pierdem. Însă, fie că discutăm despre calitatea apei, fie că discutăm despre cantitatea în sine, suntem profund îngrijorați. Și spun asta pentru că... Nu doar în sudul României, dar și la mine, la Bacău, atunci când merg în comunitățile locale, când merg în satele din județ, mi se spune din ce în ce mai des că seacă fântânile. E un lucru pe care l-am auzit foarte des în Ardeal, e un lucru pe care l-am auzit foarte des în regiunea Moldovei, să nu mai vorbesc de sudul României, unde avem reale probleme cu rezerva de apă. Și dacă în trecut fântânile secau o dată la 10 sau la 20 de ani, acum aproape a devenit o regulă; în fiecare vară, cetățeni din comunități întregi se găsesc în situația în care să nu își poată adăpa animalele sau să nu își poată asigura apa pentru viața de zi cu zi, ceea ce este tragic și ne îngrijorează.

Vorbind despre poluare.. arderile ilegale de deșeuri din jurul Bucureștiului nu au fost oprite, spun locuitorii din Corbeanca, cei care în weekend au protestat pentru a doua oară. De fapt, simt asta și locuitorii capitalei. N-ar trebui să se implice mai multe instituții ale statului pentru a fi stopat fenomenul?
Să știți că instituțiile statului român nu dorm noaptea și nici în weekend. Există o activitate continuă de combatere a infracțiunilor de mediu, între care regăsim și arderile ilegale de deșeuri. Acest lucru se întâmplă la Corbeanca, că se întâmplă la Sintești, că se întâmplă la Răcari sau în oricare alte puncte negre din acestea unde există încă acest fenomen. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu sunt la datorie, aplică sancțiuni, confiscă autovehicule și își fac treaba în fiecare zi. Bineînțeles că acest fenomen trebuie tratat cu atenția cuvenită zilnic.

În vara anului trecut, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere pe tema rețelei de monitorizare a poluării în țară. E funcțională acum această rețea?
Pot să spun că aproape, cred că în prima zi, când am ajuns la minister, și pentru că acest lucru m-a preocupat în mod special și în mandatul trecut, când am reușit să majorăm numărul de puncte de măsurare în municipiul București și în proximitatea acestuia, de la cinci stații la 35 de puncte de numărare, când am venit în minister, am instruit colegii ca într-un termen rezonabil toate stațiile de monitorizare a calității aerului din România să fie 100% funcționale. Și pot să vă spun că astăzi, când discutăm, cea mai mare parte a stațiilor, cred că sunt una-două în toată țara care să aibă vreun senzor care necesită vreo piesă schimbată, vreo lucrare de mentenanță, toate stațiile sunt online. Toate stațiile au captură de date pe care o raportăm nu doar în aplicațiile noastre, cum e cea de calitatea aerului, dar trimitem inclusiv Comisiei Europene informații privind calitatea aerului din România.

Sistemul Garanție-Returnare există în România de patru luni. Unele puncte de colectare sunt nefuncționale. Etichetele SGR de pe ambalaje nu sunt vizibile pentru toată lumea, astfel că se produc confuzii. Aveți astăzi o întâlnire cu retailerii pe această temă?
Mă întâlnesc de foarte multe ori într-o săptămână, ori cu retaileri, ori cu comercianți, ori cu reprezentanții companiei RetuRO. Astăzi, într-adevăr, am o astfel de întâlnire la care vor participa mai mulți factori, nu doar retaileri, din ce știu.

Ce trebuie schimbat la acest Sistem de Garanție-Returnare ca să funcționeze mai bine?
Este mult spus schimbat, pentru că Sistemul Garanție-Returnare, în esență, e un sistem foarte simplu. Dacă mergem la magazin și cumpărăm o băutură în ambalaj SGR, adică cu acel logo pe care astăzi îl cunoaște toată lumea, cu bănuțul în mijloc, plătim o garanție de 50 de bani, pe care o recuperăm de îndată ce înapoiem ambalajul respectiv. Este adevărat că ne aflăm încă în perioada în care se pot comercializa şi băuturi produse anul trecut, când nu începuse Sistemul de Garanție-Returnare, ceea ce ne face să verificăm la raft sau la casa de marcat dacă ceea ce cumpărăm e ambalat în ambalaj SGR sau nu. Acest lucru se va termina foarte curând, pentru că acele stocuri se epuizează, ele nu pot să stea pe raft la nesfârșit. Imaginați-vă că discutăm despre băuturi produse în 2023. Nici nu știu ce termen de valabilitate are o apă plată sau o apă minerală, dacă e atât de îndelungat, sau o băutură răcoritoare, în fine, nu vreau să dau exemple foarte concrete. Însă, un lucru e cert: ne întâlnim ori de câte ori este cazul, dacă e nevoie de vreo modificare legislativă, toată lumea știe că ministerul acționează cu foarte multă promptitudine. Și bineînțeles că, în calitate de ministru, mă interesează nu doar ca sistemul să funcționeze, ci el să funcționeze în parametrii optimi. Asta înseamnă că viteza cu care comercianții, mai mici sau mai mari, sunt debarasați trebuie să fie una care să nu le pericliteze activitatea. Asta înseamnă că cetățenii trebuie să poată să își recupereze garanția la orice punct de colectare, la orice magazin care vinde băuturi aferente Sistemului de Garanție-Returnare. Una peste alta, sunt mulțumit de ceea ce am făcut până astăzi. Aș adăuga doar faptul că în decembrie am colectat 30.000 de recipiente în toată luna, iar astăzi, când discutăm, suntem deja la trei milioane în fiecare zi. Asta înseamnă că Sistemul Garanție-Returnare, ușor-ușor, începe să recupereze ambalaj cât recuperam înainte cu toate sistemele de management integrat de deșeuri din toată România.

Să vă spun ce ne-au scris și ascultătorii vizavi de toată această discuție. Mai întâi, despre Sistemul Garanție-Returnare. Ne spun că magazinele de cartier nu au infrastructură pentru colectare din cauza spațiului mic, iar în mediul rural e ca și inexistentă colectarea SGR. Cum se poate rezolva această problemă?
Magazinele de cartier nu au nevoie de nicio infrastructură, au nevoie de un sac în care să colecteze ambalajele folosite aduse de cetățeni, să plătească garanțiile și să anunțe compania RetuRO când se umple sacul respectiv să vină să îl ridice. Nu au nevoie de vreo mașinărie, de vreo infrastructură specială. Și în România, la fel ca în Germania, colectarea la magazinele mici se face automat. Și aș mai adăuga faptul că, și în mediul rural, și în mediul urban, Sistemul Garanție-Returnare este obligatoriu. Cu alte cuvinte, chiar dacă ai magazin la țară, tu nu poți să percepi garanția unui cetățean atunci când vine și cumpără o sticlă cu apă sau o sticlă cu bere și când înapoiază cetățeanul respectiv ambalajul la același magazin să îi spui că nu vrei să îi dai garanția. Acest lucru este inacceptabil...
Dar vă spun că se întâmplă.
Este ilegal și nu știu... Aici nu vorbim doar de amendă. Și oricum 50.000 lei cât e amenda, eu cred că e o amendă foarte mare pentru un magazin de la țară. Dar eu nu văd cum te poți aștepta ca acel cetățean să mai calce vreodată pragul magazinului câtă vreme îi iei banii pe garanție și nu vrei să îi dai banii înapoi, având o obligație legală în acest sens. Deci, eu sunt convins că e o chestiune care se va regla pe cale naturală, pentru că magazinele nu vor putea să își bată joc de oameni, să le ia banii și să nu le înapoieze garanția.

Tot ascultătorii au reacționat la subiectul privind rețeaua de monitorizare a aerului, care spun ei că nu funcționează. Am intrat și eu pe aplicația "Calitate aer". Mulți senzori apar ca fiind inactivi. Chiar un ascultător din Hunedoara ne spune că în județ există o singură stație funcțională.
Pentru că m-ați întrebat, am deschis harta. Şi în București, spre exemplu, unde mă aflu acum, nu văd nicio stație inactivă, toți senzorii sunt live. Și cred că, cu excepția a două stații de monitorizare, toate sunt verzi, ceea ce e o veste extraordinară pentru bucureșteni. Mă voi interesa astăzi ce se întâmplă la Hunedoara sau ce se întâmplă în restul țării.

Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.