IICCMER dezaprobă decorarea unui general de securitate
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc îşi exprimă dezaprobarea faţă de decorarea fostului general de Securitate Iulian Vlad de către China.
Articol de Carmen Gavrilă, 07 Februarie 2013, 15:50
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc consideră că, cultul persoanelor care au instrumentat şi organizat acţiuni represive împotriva opozanţilor regimului comunist reprezintă un act care ultragiază memoria victimelor.
Generalul Iulian Vlad (82 de ani) a fost ultimul şef al Departamentului Securităţii Statului, ocupând această funcţie între octombrie 1987 şi decembrie 1989.
El a intrat în Partidul Comunist Român (PCR) în 1946, ulterior fiind integrat în structurile Ministerului Afacerilor Interne; între 1984 şi 1989 a fost membru al Comitetului Central al PCR.
A făcut cursuri de specializare în securitate în Uniunea Sovietică şi a lucrat încă de la înfiinţare în Consiliul Securităţii Statului; a fost comandant al Şcolii militare de ofiţeri activi de la Băneasa.
Începând cu 1977 a ocupat vreme de zece ani postul de secretar de stat la Ministerul de Interne, coordonând, printre altele, acţiunea de contracarare a emigrării în Occident a cetăţenilor români.
Represiuni împotriva opozanţilor regimului comunist
Potrivit IICCMER, de numele lui Iulian Vlad se leagă reprimarea sângeroasă a unor acţiuni anticomuniste, precum revolta muncitorilor de la Braşov (noiembrie 1987) şi revoluţia din decembrie 1989.
Arestat în decembrie 1989, Iulian Vlad a fost condamnat la 25 de ani închisoare pentru implicarea în reprimarea evenimentelor de la Timişoara şi Bucureşti.
A executat doar 4 ani din pedeapsă, fiind eliberat în 1993.
Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Iulian Vlad a suprimat sau a îngrădit, prin acţiunile sale pe linie de Securitate, drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Fostul şef al Securităţii a dispus numeroase măsuri represive împotriva opozanţilor regimului comunist, respectiv măsuri de filaj, interceptarea de convorbiri telefonice, percheziţii şi arestări.
Curtea de Apel Bucureşti a confirmat, printr-o hotărâre din 2010, toate aceste acuzaţii.