Iarna aceasta, facturile la energie, comparabile cu cele de anul trecut

Valoarea facturilor la utilități este în creștere odată cu venirea frigului. Datele arată că, pe de-o parte, prețul gazelor naturale a atins luna trecută cea mai mare valoare din ultimele 12 luni, în creștere cu 23% față de anul trecut, pe fondul temperaturilor în scădere, dar și a potențialei opriri a livrărilor de gaze prin Ucraina de la 1 ianuarie, anul viitor.
Mai mult, și prețul spot al energiei electrice a crescut accelerat în noiembrie, contrar tendinței de ieftinire din ultimele luni, care lăsase impresia că piața se echilibrează. Și asta în condițiile în care ne apropiem de finalul perioadei de plafonare; se va întâmpla anul viitor, în 31 martie. Discutăm pe această temă alături de invitatul "Apelului matinal", doamna Silvia Vlăsceanu - director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică, pe scurt HENRO. Bună dimineața!
Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Mulțumim că ați acceptat-o! Zâmbim, pentru că de fiecare dată noi stăm de vorbă ori înainte de iarnă, ori cu apariția primăverii și am constatat fie iarna cât de blândă, prețurile tot în creștere sunt. Este momentul în care foarte multe dintre companii revin cu noile contracte. Să începem de aici discuția; la ce ar trebui să ne așteptăm sau să fim atenți?
Da, într-adevăr, încep să apară după 1 ianuarie, însă vor veni cele mai multe oferte pentru perioada de după 1 aprilie. Până atunci, până la 31 martie, după cum știm, prețurile rămân plafonate. În funcție de consum avem o limită a prețului la energie electrică și la gaze naturale. Deci, până la 31 martie facturile ar trebui să fie comparabile, similare cu cele din iarna trecută, pentru că plafoanele sunt aceleași, și la energie electrică, și la gaze. Deci indiferent cum evoluează prețul pe piață, pentru consumatorii casnici și non-casnicii au o limită. Doar o mică parte din consum este acoperită de pe piață, deci rămân comparabile facturile cu cele din iarna trecută. La fel și la energia termică, fiecare autoritate locală are deja stabilite prețurile, iar gazele au fost achiziționate de către producătorii de energie termică la prețuri, tot așa stabilite, reglementate de către de către guvern, la 120 de lei pe MWh. Până la 31 martie, deci încă, încă stăm bine, să spunem.
Pe contract, pentru că în multe cazuri furnizorii spuneau - nu vă îngrijorați, prețul este plafonat, iar diferența este oricum acoperit de la stat - mulți au semnat fără să fie prea atenți.
Da, asta într-adevăr este o problemă. De fiecare dată eu cel puțin am atras atenția și când a fost acum în urmă cu câțiva ani, când a fost iarăși discuția despre sau prima liberalizare, nici nu știu cum să o mai denumim. Atenție foarte mare la ce oferte primim și la ce semnăm. Deci, prețul, într-adevăr, este foarte important în aceste contracte.
Sunt şi alte clauze care sunt de interes pentru noi, cu care poate furnizorii ne îmbie - uite ai facilităţi pe o perioadă mai lungă, ai o perioadă de graţie, poţi plăti online - deci tot felul de facilităţi care s-ar putea să-ţi distragă atenţia şi să nu te uiţi la elementul important din contract, preţul din factură. Pană la urmă, un furnizor cumpăra energie sau gaze naturale de pe bursă, de la producător sau de la alt furnizor sau traider şi o revinde către consumatorul final. Intervin apoi elementele fixe reglementate de tarifele de transport şi distribuţie, alte taxe, cogenerare, certificate verzi, ce mai avem pe factură, şi mai este marja de furnizare. Aici, la marja de furnizare şi asta ar trebui să facă, deci pe lângă preţul de achiziţie, şi marja de furnizare care până acum a fost identică la toţi furnizorii şi marja de furnizare poate să fie variabilă şi fiecare furnizor să-şi stabiliească propria marjă în intenţia sau în ideea de a atrage consumatori. De aceea, atenţie mare să nu semnăm contracte cu preţuri substanţial mai mari decât cele pe care le-am avut până acum, pentru că energia care deja se vinde cu livrare după 1 aprilie este sustenabilă, suportabilă şi la preţuri care ar permite menţinerea unor facturi decente, apropiate de cele de acum. Rămâne, într-adevăr discuţia cei care au consum mic calculat la 0,68 lei/kwh este un preţ greu de acoperit de către furnizor, pentru că energia pe bursă, pe piaţă, nu este la un preţ care să poată să-i permită să vândă la acest preţ după 1 aprilie, dar, în orice caz, nu trebuie să fie nici creşteri spectaculoase la cei care au consum mic. În plus, pentru aceşti consumatori, de regulă cei care au consum mic sunt cei care se află şi risc sau în stare de sărăcie energetică, adică au greutăţi în a-şi plăti facturile de energie electrică şi gaze naturale de utilităţi. Sunt ceea ce se numeşte sau sunt definiţi ca şi consumatori vulnerabili de energie. Pentru ei se caută într-adevăr, există din câte ştiu, discuţii cu Ministerul Muncii în continuare, el va fi cel care va gestiona acest sprijin, soluţii pentru a fi sprijiniţi financiar după 1 aprilie. Dar acest lucru cu siguranţă îl vom vedea mai bine după ce va fi adoptată legea bugetului de stat pe anul următor.
Din ce simţiţi, credeţi că plafonarea va continua? Ministrul energiei chiar afirma recent că nu exclude continuarea plafonării anul viitor după data limită de 31 martie.
Pentru consumatorii vulnerabili, cu siguranță va continua sub o formă sau alta, adică nu neapărat identică cu ceea ce este acum, să se returneze sumele către furnizori. Probabil că sprijinul va fi direcționat sau îl vor primi direct consumatorii vulnerabili, deci se va schimba modul în care sunt ajutați consumatorii vulnerabili. Acum, dacă schema se lărgește pentru mai multe categorii de consumatori casnici cel puțin, este o altă discuție care trebuie discutată și cu Comisia Europeană, care ne-a dat într-un fel, ne-a atenționat să găsim altă metodă de sprijin, cel puțin. Nu am auzit până acum discuții și nu sunt, eu știu, la curent să fie pentru toată populația discuția, dar mai sunt trei luni jumătate, vom vedea ce se întâmplă și cine va forma noul Guvern, astfel, și de câți bani va dispune în buget astfel încât să sprijine categorii mai larg de consumatori casnici. Dar deocamdată vorbim, sigur, de consumatorii vulnerabili de energie, pentru care discuția într-adevăr este de la ce nivel al veniturilor per familie, per gospodărie trebuie să primească și cât trebuie să primească acest sprijin pentru plata utilităților, de energie electrică, gaze naturale, încălzire în timpul iernii.
Dar ce credeți, iarna aceasta ar putea să afecteze siguranța alimentării consumatorilor în perioada de scădere accentuată a temperaturilor?
Pe partea de gaze naturale, iarna, într-adevăr, încălzirea este problema. E adevărat că sunt consumatori care folosesc energie electrică și pentru încălzire, de aici și consumul poate un pic mai ridicat pentru acest scop. Nu ar trebui să avem întreruperi în alimentarea cu energie, mai ales gaze naturale, avem suficiente în depozite și producția internă acoperă consumul uzual, ceea ce se scoate din depozite. Noi nu suntem în situația în care să fim presați să importăm indiferent de unde și sperăm ca noile zăcăminte descoperite și care vor începe nu foarte târziu, în doi, trei ani, vor începe exploatarea, vor acoperi cu prisosință orice nevoie, și pentru industrie chiar vor acoperi aceste consumuri. Deci, pentru gaze naturale România este într-o poziție absolut privilegiată față de restul țărilor europene. La energie electrică sperăm ca toate capacitățile de producție pe care le avem, și vorbesc de cele care produc constant, termenul este în bandă, capacități de bază și mă refer aici cele pe combustibili fosili, cărbune, gaze naturale, dar și nuclear și hidro, care sunt capacități care pot livra permanent, pot produce permanent energie pentru sistemul electroenergetic să nu aibă sau să poată acoperi cât mai mult din consumul intern. Sunt într-adevăr momente în care consumul depășește producția, în anumite momente, și atunci trebuie să recurgem la importuri, pentru că avem nevoie de mai multe capacități de producție. E adevărat, în acele momente, soarele, cu siguranță, nu ne ajută cu nimic /.../...
Dacă nu bate vântul, nici atât. Dar mă scuzați că vă întrerup, o singură întrebare, știți că am mai discutat noi de ce la noi energia electrică este mai scumpă decât în vest. Bulgarii, de acolo a venit anunțul, și aici aș vrea să-mi confirmați sau să-mi infirmați, printre cauzele scumpirii masive a energiei în România, în Bulgaria se numără și gâtuirea importurilor de curent electric mai ieftin din vest, la granițele Austriei, tocmai din cauza rețelei subdezvoltate. Adevărat sau fals?
Da, este adevărat. Teoretic, toate țările au avut, de-a lungul timpului, niște obligații de realizare a acestor interconexiuni, un procent din capacitatea instalată de producție, în jur de 15%. Noi avem în jur de 3.500 de megawați pe care îi avem în capacitățile de interconectare, ceea ce înseamnă cu mult peste 15%. Sunt alte țări care au mers, cum să spun, la limită, nu au depășit cu nimic sau nici acest procent nu l-au realizat din diverse motive, că poți să găsești motive când vrei să nu faci, astfel încât nu avem liniile de transport pe care să aducem energie electrică în momentele acestea în care există vârfuri de consum. Și, evident, se produce această gâtuire, să spunem, a importurilor de energie. În plus, avem și... România, cel puțin, are și niște obligații morale, să spun, de a ajuta Moldova și uneori Ucraina. Ucraina primește și din Polonia, este adevărat, dar trebuie să-i ajutăm, mai ales ca o situație... Moldova ca Moldova, să spunem, dar Ucraina are infrastructura de producție distrusă. Deci, e o situație pe care sperăm să o depășim în această iarnă fără a ne afecta cetățenii români.
Ne-a luat timp până am aflat una din trebuie cauze, dar cu mulțumiri, vom vedea ce se va întâmpla din 31 martie. Ne vom reauzi cu siguranță. Zi frumoasă să avem cu toții!
O zi bună tuturor! Mulțumesc mult
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, a fost invitatul de astăzi al Apelului matinal.