Horty Miklos, sărbătorit la Miercurea Ciuc
La Miercurea Ciuc au fost sărbătoriţi 70 de ani de la intrarea în oraş a trupelor conduse de amiralul Horty Miklos.
11 Septembrie 2010, 17:54
La Miercurea Ciuc, aproximativ 150 de persoane au sărbătorit 70 de ani de la intrarea trupelor conduse de amiralul Horty Miklos, liderul fasciştilor maghiari, la 11 zile după cedarea Transilvaniei prin Dictatul de la Viena.
Evenimentul a fost organizat de filiala locală a extremiştilor din “Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (forma administrativă teritorială a fostului Imperiu austro-ungar) sub egida Primăriei municipale care a dat avizul pentru desfăşurarea manifestării.
Audio: Interviu acordat la România Actualităţi de către
primarul oraşului Miercurea Ciuc, Raduly Robert.
Călare pe un cal alb
Treizeci persoane îmbrăcate în uniforme militare de husari şi honvezi au parcurs, simbolic, drumul făcut de Horty Miklos.
Liderul fasciştilor maghiari a intrat în oraşul Miercurea Ciuc, pe un cal alb, în 11 septembrie 1940, unde a fost aşteptat cu fast, de localnici.
Ca şi atunci, parada cavaleriei husarilor, care a amintit de intrarea în municipiu a trupelor fascisto-hortyste, a fost conduă de un husar călare pe un cal alb.
Liderul Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate, Szocs Csongor, a declarat că "pentru noi azi e o zi este sărbătoare".
"Atunci, în 11 septembrie 1940, 46% din Ardeal a fost redobândit, iar pentru cei din Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate este un eveniment extrem de important pentru că ţelul nostru este ca Ardealul să se unească cu Ungaria".
De asemenea, Szocs Csongor a spus că "unul dintre idealurile lui Horthy Miklos a fost, şi a şi reuşit, să recupereze, după Trianon, regiuni din Ardeal. Şi-a sacrificat viaţa ca să recupereze teritoriile din Ardeal, dar partea rea e că nu a reuşit să le păstreze”.
La eveniment a luat cuvântul şi primarul oraşului Miercurea Ciuc, Raduly Robert care, la întrebarea “Ce anume comemoraţi?” a răspuns “70 de ani de când Miercurea Ciuc a revenit la Ungaria-Mamă”.
La sfârşitul manifestării s-au intonat imnul secuiesc şi cel al Ungariei.
În timpul regimului condus de Horty, peste 135.000 de evrei transilvăneni au fost omorâţi în lagărele naziste, iar potrivit Legii 107/2006 este interzisă promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.