Guvernul îşi asumă răspunderea pe două proiecte de lege
Cele două camere ale parlamentului se reunesc în şedinţă comună pentru angajarea răspunderii guvernului pentru proiectele de lege privind salarizarea din educaţie în 2011 şi a legii dialogului-social.
Articol de Răzvan Stancu, 18 Aprilie 2011, 12:25
Guvernul analizează cele 129 de amendamente depuse de către parlamentari la Codul de dialog social şi cele 15 propuneri de modificare a proiectului privind salarizarea personalului didactic.
Toate amendamentele aparţin reperezentanţilor partidelor aflate la guvernare.
128 de amendamente au fost depuse la Camera Deputaţilor şi unul de la Senat pentru Codul de dialog social, iar 14 amendamente au fost înaintate de către deputaţi şi unul de către senatori la legea privind salariile profesorilor, potrivit redactorului Radio România Actualităţi, Angela Bârgoan.
De la ora 16.00 are loc şedinţa comună a celor două camere ale parlamentului în vederea angajării răspunderii guvernului, pentru cele două proiecte de lege.
Preşedintele PSD Victor Ponta a susţinut că legile pentru care guvernul îşi angajează răspunderea sunt neconstituţionale şi nimeni nu recunoaşte conţinutul lor.
El a mai spus că liderii Uniunii Social Liberale vor continua să discute cu profesorii, cu reprezentanţii din domeniul sănătăţii, dar şi cu cei ai pensionarilor despre problemele pe care aceste categorii sociale le întâmpină.
Toate chestiunile semnalate vor fi cuprinse în programul economic al Uniunii.
Parlamentarii PSD, PNL şi PC au anunţat ca vor părăsi sala de plen în momentul în care premierul Emil Boc îşi va angaja răspunderea pentru codul de dialog social şi pentru plafonarea salariilor profesorilor, informează redactorul RRA Alina Bordeiaşu.
Sindicatele spun că vor contesta legea privind salarizarea personalului didactic
Proiectul privind încadrarea şi salarizarea personalului didactic prezintă, potrivit guvernului, metoda de calcul pentru fiecare funcţie, cu salariul de încadrare şi sporurile aferente.
Nu este o lege de plafonare sau îngheţare a salariilor, ci o măsură impusă de practici neunitare de încadrare, cu majorări salariale de 50%, susţinea premierul Emil Boc.
Anularea unor hotărâri judecătoreşti este anti-constituţională şi anti-democratică, mai spun liderii sindicali, decişi să conteste actul normativ al guvernului şi să se adreseze forurilor internaţionale.
"Este un fapt fără precedent ca un prim-ministru, care este şi profesor de drept constituţional, să-şi imagineze că printr-o lege poate bloca punerea în execuţie a unor hotărâri judecătoreşti.
"Legea 221, până în momentul de faţă, nu a fost abrogată de nici o altă lege. Deci ea trebuie pusă în execuţie", a declarat la începutul lunii aprilie preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
Legea privind dialogul social
Conform proiectului de lege privind dialogul social, guvernul îşi va retrage reprezentanţii direcţi din Consiliul Economic şi Social (CES), însă va desemna reprezentanţi ai societăţii civile.
Plenul Consiliului Economic şi Social va fi constituit dintr-un număr de 45 de membri, dintre care 15 vor fi reprezentanţi ai societăţii civile numiţi de către guvern.
Proiectul codului dialogului social postat pe siteul ministerului muncii mai prevede că angajatorul are obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatului reprezentativ să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social.
Liderul Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că viitorul act legislativ nu protejează angajatul şi nu prevede reguli care să evite abuzurile.
În plus, considera ca inutilă prevederea privind aplicarea pedepsei cu închisoarea pentru cei care angajează fără forme legale cel puţin cinci persoane, atâta timp cât în România, în ultimii 20 de ani, nu s-a aplicat nici măcar o singură amendă penală pentru acest lucru.