FNI "veghează pentru tine"

FNI s-a lansat în data de 19 octombrie 1995.

Potrivit prevederilor statutului, obiectul principal de activitate era management şi administrare, consultanţă pentru afaceri, management de investiţii şi plasamente, precum şi activităţi de studiere a pieţii şi de sondaj.

Fondul Naţional de Investiţii a fost constituit ca un fond cu emisiune continuă de unităţi, pe care le-a comercializat în circuit închis, între fond şi investitori, drepturile de participare şi răscumpărare a unităţilor de fond fiind asigurate prin Contractul de societate civilă.

Totodată, Fondul Naţional de Investiţii a fost, iniţial, un fond de creştere, cu un portofoliu bazat pe investiţia în piaţa monetară şi în valori mobiliare.

Determinantă în ceea ce priveşte luarea hotărârii de a deveni membru al Fondului Naţional de Investiţii - pe lângă altele, menite să asigure investitorii că-şi asumă un risc rezonabil – este menţiunea finală de capitolul 6 al prospectului de emisiune, "Factorii de risc”, potrivit căreia "capitalul iniţial investit, respectiv suma subscrisă la cumpărarea unităţii de fond, se va returna în orice condiţii cumpărătorului”.

Avantajele aparente pe care le prezenta subscrierea în unităţi de fond ale Fondului Naţional de Investiţii şi garantarea restituirii sumelor investite iniţial au atras un mare număr de depunători din toată ţara, de la înfiinţarea Fondului şi până în data sistării activităţii 24.05.2000, fiind emise 318.413 carnete de investitor.

În medie, în fiecare judeţ (exclusiv Municipiul Bucureşti), s-au emis 7.963 carnete de investitor, revenind câte 143 carnete la 10.000 locuitori.

Persoanele fizice şi juridice au investit prin cumpărarea de unităţi de fond, în întreaga perioadă de la înfiinţarea Fondului Naţional de Investiţii şi până în data de 24.05.2000, suma totală de 7444,6 miliarde lei, subscrierea medie pe judeţ (excluzând Municipiul Bucureşti) fiind de 127,8 miliarde lei, iar valoarea medie a subscrierii la 10.000 locuitori, de 334,3 mii lei.

"Dormi liniştit, FNI veghează…"

Pe toata durata sa de funcţionare, FNI a raportat randamente false, determinând astfel creşterea artificială a unităţii de fond.

Această creştere artificială a făcut ca valoarea oficială a activului să nu mai aibă suport real.

Diminuarea numărului unităţilor de fond aflate în circulaţie a avut loc în toată perioada de funcţionare a Fondului, contribuind la majorarea artificială a valorii unităţii de fond astfel:

- la 31.12.1996, cu 136 % sau de 1,36 ori;
- la 31.12.1997, cu 250 % sau 2,50 ori;
- la 31.12.1998, cu 169 % sau de 1,69 ori;
- la 31.12.1999, cu 218 % sau de 2,18 ori;
- în luna mai 2000, cu 242 % sau de 2,42 ori.

(potrivit Tribunalului Municipiului Bucureşti)

Astfel, cei care îşi lichidau banii depuşi la FMI erau de fapt plătiţi nu din banii produşi de fond (care nu existau) ci din banii aduşi de noii investitori, FNI fiind de fapt un joc piramidal.

În momentul în care noii veniţi nu au mai putut acoperi retragerile efectuate de vechii investitori, fondul s-a prăbuşit.

Tabel: creşterile artificiale raportate de FNI la CNVM (click pentru mărire). Sumele sunt exprimate în lei vechi. Sursa: Tribunalul Municipiului Bucureşti.

O altă cauză importantă care a determinat intrarea Fondului Naţional de Investiţii în incapacitate de plată a constituit-o reevaluarea nejustificată a acţiunilor aflate în portofoliul Fondului.

Ca urmare a reevaluării acţiunilor din portofoliul Fondului Naţional de Investiţii, valoarea activelor Fondului s-a majorat în mod nejustificat cu 1.453.521.844.546 lei vechi, sumă cu care s-a majorat în mod nereal valoarea unităţii de fond FNI. în raport de care s-au efectuat răscumpărările până la căderea Fondului, operaţiune prin care s-a produs o pagubă pentru Fond, de aceeaşi valoare.

Succesul FNI s-a datorat şi celebrei campanii publicitare “Dormi liniştit, FNI veghează…” iar garanţia oferita de CEC i-a adormit şi pe cei mai suspicioşi dintre români.

Pe 24 mai 2000 SOV Invest SA, administratorul fondurilor FNI hotărăşte, de comun acord cu CNVM şi Consiliul de Încredere al FNI, suspendarea temporară a activităţii fondului, printr-o notificare semnată de Ioana Maria Vlas, până la centralizarea tuturor cererilor de răscumpărare.

Peste 300.000 de păgubiţi

Peste 300.000 de oameni şi-au pierdut banii investiţi la FNI, iar statul român, care le-a garantat investiţiile, a fost obligat să le plătească acestora compensaţii în valoare de peste 100 de milioane de euro.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a plătit păgubiţilor FNI 193 milioane lei în 2008 şi 43 milioane lei în 2007.

Potrivit sentinţei penale din 4 iunie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, AVAS nu este obligată în solidar cu inculpaţii la plata despăgubirilor civile către investitorii FNI.

În schimb, conform a şase sentinţe civile, AVAS a fost obligată să plătească 23.454 despăgubiţi, din care 21.461 sunt cereri depuse la Registratura AVAS.

Din datele AVAS rezultă că, suma plătită în 2009 este de 30,7 milioane lei.

Acuzaţii şi reţineri

Scandalul FNI a implicat direct Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Ministerul Finanţelor, CEC şi guvernul. Parchetul General a trimis în judecată 14 persoane cu funcţii la CNVM, CEC sau SOV Invest.

Ioana Maria Vlas este singura dintre cei puşi sub acuzare care a ajuns după gratii.

Ea urmează să efectueze zece ani de detenţie, din care se scad perioadele de arest preventiv şi de detenţie care au fost deja efectuate, între 28 martie 2003 şi 7 aprilie 2008, precum şi perioada de detenţie, care a început la data de 4 iunie 2009.

Nicolae Popa, fostul director al grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al SOV Invest, societatea de administrare a FNI, a fost arestat în 2 decembrie de autorităţile din Jakarta, Indonezia, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti în 2006 la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune.

Ministrul indonezian al Justiţiei, Patrialis Akbar, a autorizat în luna februarie extrădarea în România a lui Nicolae Popa, procedura având nevoie şi de aprobarea preşedintelui indonezian pentru finalizare.

Potrivit ministerului justiţiei, din informaţiile transmise de Ambasada României la Jakarta, rezultă faptul că preşedintele indonezian a aprobat, în 25 august, decretul privind începerea procedurii de extrădare a lui Nicolae Popa.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a fost reţinut, joi, de procurorii Parchetului instanţei supreme, pentru 24 de ore, în legătură cu favorizarea fugii lui Nicolae Popa, fostul director al Gelsor, din România.